604 matches
-
cu exaltări umanitariste și anxietăți biografice: războiul, handicapul etnic, un mariaj de teama singurătății, suspansul activităților conspirative ale uteciștilor. Reportajele anilor ‘50 ilustrează, cu binecunoscutul triumfalism coborât în cotidian, „turismul politic” în patrie și pe alte meridiane, etalând felurite fapte „mirabile” ale unor personaje, femei mai cu seamă, transfigurate de hipnoza comunistă. Drumuri și zile aduce și o mostră de turism cultural dincolo de Cortina de Fier, unde, în sfârșit conștiință estetică și nu ideologică, P. colindă avizat cetăți și muzee din
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
lagărul german de prizonieri, scene din căsnicia devenită mai infernală decât acel lagăr ori situații din zilele când, în drum spre Paris, ca membru al guvernului, pentru negocierea unui împrumut de stat, a cunoscut într-o gară din Iugoslavia o mirabilă rusoaică, încarnare, în mintea lui, a idealului de feminitate, în fine - o aventură bucureșteană cu o celebră actriță franceză venită în turneu. Având, după ani, sentimentul că o regăsește pe rusoaică în cumnata lui, Giulia, o italiancă, Grigore face pentru
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
întâi la Genova și apoi la Roma. Face peste tot o bună impresie prin chipul desăvârșit în care știe să se poarte și prezența agreabilă (se spune că vorbea douăsprezece limbi), prin inteligența sa remarcabilă („un inteletto giudizio e valor mirabile” - va spune mai târziu Franco Sivori, care îi va fi secretar, în al său Memoriale delle cose occorse a me Franco Sivori del Signor Benedetto dopo della mia partenza di Genova l’anno 1581 per andar in Valacchia), pentru modul
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
în pofida fiorului elegiac care însoțește adesea imaginea unei lumi eterate. Dar acțiunea lui esențială este ilustrarea și promovarea suprarealismului în câmpul literelor românești. Sadismul adevărului (1936) adună texte despre orientarea suprarealistă, văzută ca un soi de visare semitrează, compensând prin mirabil, cu asocieri autonome ale imaginilor, tot ce nu ține de mirific: visul e „singura REALITATE - pe care nimeni nu ne-o poate fura”, „numai în cupa nesfârșită a visului încape TOTUL”. Totuși, prozopoemele lui P. nu fac loc dicteului automat
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
toată căldura soarelui/ menită fu să mă usuce...!” Rodul nu este fructul matur al toamnei, cu coaja dură și rezistentă, ci floarea proaspăt fecundată, delicată și efemeră, germenele miraculos încolțit în grădina amniotic-paradisiacă. Nostalgia constitutivă a acestui lirism vizează, așadar, „mirabila sămânță”, clipa originară a existenței dincolo de care nu mai există decât devenire și moarte. Iar semnul definitoriu, irevocabil al morții este trupul, veșmântul material a cărui contemplare provoacă oroare și dezgust: „!nu-și uită carnea tiparul ei ciudat:/ veșnice creștete
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
spre Ioan”, TR, 1984, 7; Ioan Holban, Recursul la realitate, CRC, 1984, 12; Cornel Munteanu, „O privire spre Ioan”, ST, 1984, 4; Mircea Vasilescu, Memoria ca discurs, RL, 1986, 26; Cornel Munteanu, „Fii binevenit, călătorule!”, ST, 1986, 7; Simion Bărbulescu, Mirabila poveste, AST, 1986, 8; Ioan Holban, A doua carte, CRC, 1986, 43; Ion Simuț, Pragul romanului, F, 1986, 10; Mariana Vereș, Călătoria ca recuperare a identității, TR, 1986, 48; Serafim Duicu, Privind lucrurile prin amintirea despre ele, VTRA, 1986, 12
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
Mirarea însoțește în sfera doxologică bucuria unei ascensiuni liturgice. Pe parcursul acestei distanțe, obligatoriu infinită, etapele neînțelegerii sunt multiple; dar tot ce ne întrece de fiecare dată priceperea vine să făgăduiască, din adânc, tăcerea nefirească a unei veșnice recunoașteri. Înțelegerea acestei mirabile „neînțelegeri” trasează în sufletul fiecăruia un hotar, păzit de îngeri și de tot atâtea lumini 1. Capitolul IVtc "Capitolul IV" Întâlniri monasticetc "Întâlniri monastice" Ei, de care lumea nu era vrednică... Evrei 11, 38 Evagrie Ponticul și conflictele interpretăriitc "Evagrie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
hermeneutică a suspiciunii, în care relațiile dintre episcop și „omul sfânt” evidențiază doar niște mecanisme ascunse ale voinței de putere, mai precis un amestec de politică, ideologie ecleziastică și psihanaliză avant la lettre, acești exegeți radicali caută și, fapt deloc mirabil, reușesc să găsească în scrierile Părinților deșertului mai ales repere pentru o istorie a ideilor (cum ar fi istoria conceptului de trup, a sexualității, a ascetismului etc.) și mult mai puțin o demonstrație a noutății proprii unei opere teologice articulate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de a fi Fecioară (s. 23) sau chiar „lăuză a Domnului” (s. 151). Acest limbaj șocant, frecvent întâlnit și la misticii răsăriteni (Origen, Grigorie de Nyssa, Simeon Noul Teolog), primește un contur pronunțat atunci când subiectul actualizează condiția Fecioarei printr-o „mirabilă înrudire” (s. 157, Wunderliche verwandnuß). Copil al Tatălui (s. 162), dar și păstor al pășunii care însuși „Domnul S-a făcut”, făptura creștinului ajunge biserică, „preot și jertfă” la un loc, amintind aici de celebrele imagini folosite de Sf. Maxim
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mori (lat., „Adu-ți aminte că vei muri”); Memento, homo, quia pulvis et in pulverem reverteris (lat., „Amintește-ți, omule, că pulbere ești și că În pulbere te vei Întoarce”); Mens sana in corpore sano („Minte sănătoasă În corp sănătos”); mirabile dictu (lat., „admirabil de spus”); mixtum compozitum (lat., „amestecătură”); modus vivendi (lat., „fel de a trăi”); mot-ŕ-mot (fr., „cuvânt cu cuvânt”); Much ado about nothing (engl., „Mult zgomot pentru nimic”); multa paucis (lat., „mult În puține cuvinte”); multum in parvo
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
panerotic, e o propoziție inatacabilă. Lascivitatea, jocul amoros, așteptarea adoratei, dilemele sentimentale alcătuiesc hrana sa cea de toate zilele, ca și viziunea corespunzătoare unor asemenea trăiri, conținând extrapolarea erosului asupra obiectelor „îndrăgostite”, asupra iatacului, asupra peisajului de provincie și a mirabilelor „bucătării de vară”, asupra grădinilor de zarzavat, magaziilor, cișmelelor și, nu în ultimul rând, asupra savorii gastronomice, născătoare de „dulci ispite”. Un soi de atracție senzuală polarizează mai toate elementele realului în funcție de un centru libidinal, în jurul căruia ele plutesc cu
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
Poemele luminii - Pesnite na svetlosta, ed. bilingvă, tr. Tașco Sarov, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1979; Poeme - Gedichte, ed. bilingvă, tr. Ruth Herrfurth, pref. G. Gană, București, 1980; Poemele luminii - Poems of Light, ed. bilingvă, tr. Ștefan Avădanei, București, 1981; Mirabila sămânță - A milagrosa semente, ed. bilingvă, tr. Micaela Slăvescu, pref. G. Gană, București, 1981; Poeme - Poiemata, ed. bilingvă, tr. Dimos Rendis Ravanis, pref. Aurel Martin, București, 1981; Opere, I-VI, îngr. și introd. G. Gană, București, 1982-1997; Meșterul Manole, pref.
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Un poet al dorului: Ștefan Baciu, TR, 1993, 3; Ioana Pârvulescu, Brașovul din Pacific, RL, 1995, 3; Pericle Martinescu, Un „șagunist” în Hawaii, RL, 1995, 14-15; Roxana Sorescu, România - spațiu ficțional, LCF, 1995, 27; Popa, Convergențe, 72-77, 82-86; Ioana Pârvulescu, Mirabila Mira, RL, 1998, 34; Popa, Reîntoarcerea, 213-225; Ornea, Portrete, 290-294; Ștefan Baciu, DCS, 81; Dicț. esențial, 44-46; Ungureanu, La vest, II, 67-73; Emil Manu, Poemele poetului Ștefan Baciu, ALA, 2001, 557; Nae Antonescu, Scriitori și reviste din perioada interbelică, Iași
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
văzut mai sus, cele trei labirinturi despre care vorbește Borges comportă ceva neomenesc. Faptul e valabil nu doar cu privire la pustiul în care e părăsit regele trufaș, ci și la edificiile ridicate de oameni. Neomenescul lor le aduce în vecinătatea celor mirabile. Aflăm ceva în acest sens despre edificiul din Babilonia: s-a voit a fi, prin urmare, mai mult decât cele aflate în puterea omului. Iar scandalul ei constă tocmai în voința de a se înscrie cu orice preț în ordinea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
imediat legătura cu noul labirint, pe care și l-a ridicat maurul ucigaș ca să se ascundă de fantasma celui ucis. <ref id="29">Ibidem, p. 297. </ref> Ceea ce a decis maurul să facă se plasează mai degrabă în vecinătatea celor mirabile. Edificiul ridicat uluiește mintea și o înfricoșează. <ref id="30">Ibidem, p. 298. </ref> Noua construcție pare să schimbe complet lumea oamenilor și a celorlalte făpturi. Altfel spus, lumea însăși este acum cea din jurul unui refugiu mai înfricoșător decât oricare
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ca și celelalte. Iar scandalul constă în voința celui muritor de-a accede nemijlocit la ordinea miracolului. În termeni apropiați va vorbi despre labirintul maurului fugar. Ceea ce a voit maurul să edifice pentru sine se plasează iarăși în vecinătatea celor mirabile. Scandalul se reface, întrucât voința omenească nu mai recunoaște nimic altceva dincolo de sine. În cazul pustiului însă, toate acestea ajung nesemnificative. Nu mai este loc nici pentru scandal și nici pentru iluzii. Dacă poate fi văzut în felul unui labirint
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
atare, dintotdeauna și în ea însăși. Vorbim ușor despre viața APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 125 122. din adâncul ei sau despre acele lucruri care își au proveniența în natură. Ne atrage elementaritatea ei atemporală. Ne lăsăm absorbiți de priveliștile ei mirabile și necuprinse, de acele energii uriașe pe care le ascunde. Însă, la o privire mai atentă, se poate vedea că natura este descoperită în preocupările noastre obișnuite, cotidiene, prin lucrurile de care ne folosim și mai ales „prin folosirea însăși
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
cum știm, poate desemna atât ceea ce apare potrivnic sensului, cât și ceea ce nu se supune unor criterii obișnuite ale sensului. Poate desem na, de exemplu, ceea ce este realmente straniu. Sau, într-o altă privință, ceea ce este în sine incomprehensibil, eventual mirabil, minunat. Nu ar trebui confundate aceste accepțiuni, mai ales că ele pot privi atât unele moduri omenești de expresie, cât și ceea ce este străin acestora. Aș dori să aduc în atenție un exemplu de absurditate minunată, chiar strălucitoare. Îl găsim
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
56-62 reducția celor ~ 79 refugiu ~ 40-45, 74 reprezentare ~ 31, 37, 40, 45-47, 48-54, 73, 75, 95, 117, 192-194 sens ~ 87, 129 sentimentul celor ~ 92, 94, 148-149 voce ~ 9, 21, 145 voință ~ (vezi „voință“) absurditate ~ a celor naturale 127-129 ~ a celor mirabile 35-37, 42- 46, 53, 64-65, 74, 141, 142, 160, 191 ~ a unor credințe 74, 90-94, 116, 119, 158 ~ a dogmei 147-148, 154 ~ a intelectului 164- 175 ~ a misterului 145, 193 (n. 199) INDEX RERUM 203 ~ ca specie a erorii 77
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
J joc ~ gratuit (sau pur) 14, 28, 50, 127, 134, 136, 161, 163, 196 ~ al minții 192 ~ de limbaj 62 (n. 49), 108, 111, 116, 119, 136 ~ secund 17, 28, 142, 178 L labirint ~ absurd 40, 44, 49, 51, 53 ~ mirabil 35-37, 42, 44-46, 53 idei ~ice 48 (n. 53) lumea ca ~ 36, 51 pustiul ca ~ 36-39, 42-46, 51-54 tipuri de ~ 47-54 libertate 28, 30, 47, 67, 89 (n. 81), 106 (n. 98), 140, 163, 176, 180, 181 ~ de limită 47
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
80, 82-83, 93-95, 99- 103, 116- 117, 119, 191 paradoxuri ~e 65 presupoziții ~e 61, 81, 89- 90, 108, 166, 194 ~ și privire speculativă (vezi „speculativ“) (a se) minuna, minunat 35, 36, 60, 64-67, 114, 157, 161, 179, 180-181, 191-192 mirabil 42, 44, 53, 64-65, 75 (n. 59), 119, 126, 191 miracol 35-37, 42, 44-46, 53, 74, 141-142 mirum 43, 141, 160 mister 47, 117, 145, 193 (n. 199) moarte 21, 32, 37, 38, 44-46, 54, 90 ~ a Fiului 148, 154
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
rână La mare preț de cost. Și-atuncea vei pricepe, Fără de tratate, Că bine-i a se-ncepe Cele ce-s ratate. De ne-am judeca pe noi Cum gândesc sub febră, Am scăpa de rău altoi, De umbra tenebră. Mirabila-ți făptură Te va uimi nespus; Sub rugă din Scriptură, Uita-vei ce-ai de spus. 3 mai 2005 CA UN CIUDAT MISCELANEU Mă simt ciudat în propriul eu; Ce a fost de mult s-a stins, Doar într-un
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
mai sus, cele trei labirinturi despre care vorbește Borges comportă ceva neomenesc. Faptul e vala bil nu doar cu privire la pustiul în care e părăsit regele trufaș, ci și la edificiile ridicate de oameni. Neomenescul lor le aduce în vecinătatea celor mirabile. Aflăm ceva în acest sens despre edificiul din Babilonia: „Această lucrare era un adevărat scan dal, pentru că miracolele și confuzia sunt lucruri ce țin numai de Dumnezeu, și nu de oameni.“ Sa voit a fi, prin urmare, mai mult decât
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
că o asemenea explicație corespunde construcției extravagante și povestirii ciudate, dar nu și impre siei pe care o lăsa omul.“<ref id="29">Ibidem, p. 297. </ref> Ceea ce a decis maurul să facă se plasează mai degrabă în vecinătatea celor mirabile. Edificiul ridicat uluiește mintea și o înfricoșează. „Îndată ce zidarii au ter minat lucrul, acesta [maurul] sa instalat în centrul labirintului. Nimeni nu la mai văzut plimbându se [...]. Noaptea, vântul aducea urletul leului și oile se strângeau de spaimă lângă zid
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
vorbi despre labirintul maurului fugar. „Allaby sa gândit că maurul era nebun și că labirintul absurd era un simbol și o dovadă limpede a acestei nebunii.“ Ceea ce a voit maurul să edifice pentru sine se plasează iarăși în vecinătatea celor mirabile. Scandalul se reface, întrucât voința omenească nu mai recunoaște nimic altceva dincolo de sine. În cazul pustiului însă, toate acestea ajung nesemnificative. Nu mai este loc nici pentru scandal și nici pentru iluzii. Dacă poate fi văzut în felul unui labirint
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]