697 matches
-
însă presa română de-a-face paralele cu Basarabia. Se va vedea atunci daca poate fi vorba de deznaționalizare în Transilvania, unde românii se-ntăresc pe zi ce merge, sau în provinția mărginașă rusească, unde școalele lor se rusifică, unde preoți și mireni sânt trași cu toții pe acelasi calapod rusesc. Maghiarismul nu e propagandist, slavismul da. Și daca în Ungaria am și voi să facem propagandă, am începe-o oriunde mai nainte de-a o începe la români, în care nu putem ignora
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
română de-a face paralele cu Basarabia. Se va vedea atunci daca poate fi vorba de deznaționalizare în Transilvania, unde românii se 'ntăresc pe zi ce merge, sau în provinția mărginașă rusească, unde școalele lor se rusifică, unde preoți și mireni sunt trași cu toții pe același calapod rusesc. Maghiarismul nu e propagandist, slavismul da. Și daca în Ungaria am și voi să facem propagandă, am începe-o oriunde mai 'nainte de-a o începe la români, în cari nu putem ignora
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit În Mănăstirea Neamț o bolniță Încă‑ pătoare, În locul celei arse În 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau În schiturile și pădurile dimprejur și chiar pentru mireni. Alături a ame‑ najat o farmacie și a rânduit câțiva călugări „bolniceri” și un medic. Iar la Târgu Neamț a zidit, În anul 1852, un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi, cu paraclis la mijloc, În care slujea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și-ar propune s] se ghideze dup] acest principiu într-un mediu laic. Viața unui c]lug]r, în special a unui arhant, un filosof-ascet, care prin practicile sale stoice a atins o stare „aproape omniscient]”, devine standardul normativ pentru mirean, care ar trebui s] se nasc] c]lug]r în urm]toarea viat] pentru a atinge acea glorioas] eliberare final] (moksha), reprezentând sfârșitul existenței Jaina. În consecinț], datoriile unei persoane laice în viață civil] sunt derivate, cu modific]rile și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
publică în traducere un studiu despre arta dezumanizantă, privitor la prăpastia dintre ultimele mode ale artei și sentimentele profunde ale omului. Articole de orientare religioasă vin din partea câtorva înalți prelați: Nicolae Bălan, Policarp Morușca, Nicolae Colan, Teodor Scoradeț, precum și de la mirenii Romul Grecu, Ștefan Cioroianu, A. Nanu, Victor Lazăr, Horia Teculescu. În V.i. Emil Cioran scrie despre naționalismul de coloratură mesianică al lui Nichifor Crainic și despre sensibilitatea mistică, iar Mircea Eliade își propune să alcătuiască un manual al bunului
VIAŢA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
, mitropolitul (c. 1580, Bolotești, j. Vrancea - 1657, mănăstirea Secu, j. Neamț), cărturar, traducător. Vasile Moțoc, după numele de mirean, se trăgea dintr-o familie de răzeși înstăriți, cu cinci copii. Cultura teologică dobândită și cunoașterea limbilor slavonă, greacă, latină îl asimilează curentului de spiritualitate ortodoxă creat în jurul lui Anastasie Crimca. A fost preot și egumen (1608-1613) la mănăstirea Secu
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
În Încercarea acestuia de a-l chema la ordine. Obiceiul Înalților prelați de a Întreține câte o așa-zisă slujnică pe lângă curtea lor se generalizează, mascând de multe ori o căsătorie deghizată, și, În pofida protestelor scandalizate ale diverșilor clerici sau mireni, lumea e nevoită să Închidă ochii și să accepte situația. Alexandru Dobra, de pildă, fost canonic la Oradea, fiind numit În 1853 episcop al Lugojului (el era primul ierarh din fruntea acestei eparhii nou-create), sosește În dieceza sa Însoțit de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu mi s-a părut istovitoare, ci dimpotrivă am făcut-o cu plăcere și cu interes, iar traducerea în fapt a ceea ce mi-am propus a încununat cu satisfacție această muncă. Este vorba, de fapt, de o lucrare a unui mirean, care a înțeles că nici o trudă nu trebuie precupețită, atunci când este vorba de împlinirea unei făgăduieli, chiar atunci când nu se urmărește un interes material. Și a fost într-adevăr vorba de o făgăduială. Tematica unei astfel de lucrări este destul de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
martie. Încă din vara anului 1928, "Cuvântul" își manifestase îngrijorarea față de această decizie sinodală, luată din "considerente științifice", cum bine o ironiza Nae Ionescu 3. La 1 august 1928, "Cuvântul" publică un articol - probabil al lui George Racoveanu - semnat "Un mirean ortodox", urmat de o notă a lui Nae Ionescu 4. La 10 septembrie 1928, Sinodul formulează o pastorală cu privire la chestiunea calendarului, confundând problema acceptării noului calendar cu aceea a datei sărbătoririi pascale. După o scurtă pauză, campania pascală se reia
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Nae Ionescu care își fixează ca motto trei versete sugestive din "Învățătura celor doisprezece Apostoli" (cap. IX, v. 1); "Așezămintele Apostolilor" (cartea II, cap. 19) și "Epistola Sfântului Pavel către galateni" (cap. 1, v. 8). Teza naeionesciană subliniază "neîndoielnic dreptul mireanului de a stărui în păstrarea neclintită a comorii bisericești ce a primit, chiar atunci când "îngerii din cer" i-ar cere să se lepede de dânsa"30. Urmează alte două intervenții ale episcopului Vartolomeu Stănescu care susțin ideea implicării Sinodului în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
celelalte Biserici. Astfel, îndreptarea calendarului din 1924 a condus invariabil și la modificarea datei pascale. În schimb, Nae Ionescu consideră că problema Pascaliei și calendarul bisericesc reprezintă o chestiune strict bisericească și că elementele lor aparțin patrimoniului bisericesc pe care mirenii au dreptul și datoria să-l apere împotriva oricărei pofte de schimbare. Stabilind limitele cunoașterii științifice, care nu interferează cu chestiunea calendarului, bazat pe Tradiție și canoane, filosoful român relevă grava confuzie pe care o face înaltul ierarh între data
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Noroc că mai există în Sfântul Sinod un autentic și vașnic apărător al "ȘTIINȚEI" în persoana P. S. Pimen, mitropolit al Moldovei. Căci, altfel, ne făceam de râs". 4 Notă semnată Redacția la începutul articolului Data prăznuirii Sf. Paști, semnat Un mirean ortodox, în "Cuvântul", an IV, nr. 1176, 1 august 1928, p. 1: "Observația făcută de redactorul nostru, d-l Nae Ionescu, în legătură cu anomaliile rezultate din calcularea Pascaliei în 1929, în conformitate cu noul calendar, au ridicat, cum era și natural, tot felul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în domeniul teologiei este de-a fi pus puțină ordine acolo unde domnea totala dezordine, de-a fi stabilit unele criterii ale adevărului pentru teologii noștri... Iată de ce nevoitorii spre reînvierea trecutului de mândrie al credinței românești drept-credincioase, clerici sau mireni, își îndreaptă, cu recunoștință și cu dragoste nefățarnică gândul spre pricinuitor, spre marele teolog al Bisericii Ortodoxe Române: Nae Ionescu". 1 Jean-Claude Eslin, Dieu et le pouvoir. Théologie et politique en Occident, Paris, Seuil, 1999, p. 100. 2 Carl Schmitt
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dar se păstra. Astăzi, lucrurile s-au schimbat. A fost un iureș pe față, organizat din vreme, cu scopuri, mijloace și înfățișări strict politice, la care am asistat și surprinși, și îndurerați. Cine l-a organizat? - cine l-a condus? Mirenii din congres. Va să zică, e clar. Dacă Biserica a intrat fățiș în luptele politice, este pentru că, în reprezentanța ei de astăzi, mirenii sunt precumpănitori. Pentru că, e adevărat, au fost unii dintre chiriarhi care au pus d-lui Goga material de informațiune
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
înfățișări strict politice, la care am asistat și surprinși, și îndurerați. Cine l-a organizat? - cine l-a condus? Mirenii din congres. Va să zică, e clar. Dacă Biserica a intrat fățiș în luptele politice, este pentru că, în reprezentanța ei de astăzi, mirenii sunt precumpănitori. Pentru că, e adevărat, au fost unii dintre chiriarhi care au pus d-lui Goga material de informațiune la dispoziție. Dar, după vechea metodă infamă, ei au stat în spate; și au împins înainte pe mirean. Dacă nu ar
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ei de astăzi, mirenii sunt precumpănitori. Pentru că, e adevărat, au fost unii dintre chiriarhi care au pus d-lui Goga material de informațiune la dispoziție. Dar, după vechea metodă infamă, ei au stat în spate; și au împins înainte pe mirean. Dacă nu ar fi existat mireanul, nu ar fi existat nici actul acesta politic deschis, cu viziera ridicată". 32 Nae Ionescu, Imixtiuni politice în Biserică, în "Cuvântul", an VI, nr. 1712, 27 ianuarie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Pentru că, e adevărat, au fost unii dintre chiriarhi care au pus d-lui Goga material de informațiune la dispoziție. Dar, după vechea metodă infamă, ei au stat în spate; și au împins înainte pe mirean. Dacă nu ar fi existat mireanul, nu ar fi existat nici actul acesta politic deschis, cu viziera ridicată". 32 Nae Ionescu, Imixtiuni politice în Biserică, în "Cuvântul", an VI, nr. 1712, 27 ianuarie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 443: "Biserica
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
stolnicul Constantin Cantacuzino, frații Radu și Șerban Greceanu, Radu Popescu, frații David și Teodor Corbea, episcopii Mitrofan și Damaschin de la Buzău, mitropoliții Teodosie și marele cărturar Antim Ivireanul, la care se adaugă mai mulți copiști de manuscrise românești, clerici sau mireni. În 1688, la venirea sa pe tron, În Țara Românească nu exista decât Învățământ elementar. Cea mai veche școală era cea de la biserica Sf. Gheorghe Vechi, În primii ani ai secolului al XVIII-lea fiind organizate și alte școli, printre
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Dragomir Dancu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92322]
-
Mitrofan și Damaschin de la Buzău, mitropoliții Teodosie și urmașul său, marele cărturar Antim, originar din Iviria, românizat și identificat Întru totul cu năzuințele credincioșilor pe care-i păstorea. La aceștia se adaugă și mulți copiști de la manuscrise românești, clerici sau mireni. Rezistența ortodoxă și națională a marii majorități a preoților și credincioșilor transilvăneni a fost susținută de mitropolitul Teodosie și de Constantin Brâncoveanu, care le trimite ajutoare bănești până la sfârșitul vieții sale. Tipografia adusă din Țara Românească la Alba Iulia de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
rânduiește ca „În mănăstire În curtea cea dintâi să se afle lăcuitori cu șăzământul pentru slujba besericii, egumenul, doi ieromonaș greci carii să fie În strana cea mare să cânte slujba grecește... un cântăreț de va fi călugăr, au și mirean neînsurat“. În capitolul 5, Pentru preoți, rânduiește ca „Doi preoți de mir voim să fie la beserică În strana cea mică, să cânte slujba rumânește...“, iar În capitolul 6, Pentru Învățătura copiilor, scrie: „La trei copii săraci ce vor să
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Articolul UNIC Se recunoaște în funcția de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului Preacuviosul arhimandrit Vasile Someșeanul, cu numele său de mirean de Vasile Fluieraș. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU -----------
DECRET nr. 298 din 13 august 1998 privind recunoaşterea în funcţia de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului a Preacuviosului arhimandrit Vasile Someseanul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121480_a_122809]
-
Articolul UNIC Se recunoaște în funcția de mitropolit al Mitropoliei Cultului Creștin de Riț Vechi din România episcopul Leonti, cu numele său de mirean Izot Lavrente. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU ------------
DECRET nr. 464 din 29 iulie 1997 privind recunoaşterea în funcţia de mitropolit al Mitropoliei Cultului Crestin de Rit Vechi din România a episcopului Leonti, cu numele sau de mirean Izot Lavrente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118833_a_120162]
-
165). Afacerea a fost oficializată prin emiterea primei Diplome leopoldine privind unirea din 1699. O a doua diplomă, emisă în 1701 pentru a contracara nemulțumirea populară față de unire, recunoștea drepturi civile depline nu doar clerului unit cu Roma, ci tuturor mirenilor care vor accepta trecerea la confesiunea greco-romană. Cea de-a doua Diplomă leopoldină prevedea conferirea de drepturi civile integrale chiar și iogabilor care recunoșteau unirea bisericii cu Roma. Pe bună dreptate K. Hitchins (1987) atribuie Diplomei din 1701 implicații "cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
surghiunului roman - Micu-Klein a convocat un sobor a cărui alcătuire era "cu totul senzațională pentru acele timpuri" (Blaga, 1995, p. 32). Alături de clerul unit a fost invitat să ia parte la sinod și preoți ortodocși, cărora li s-au adăugat mireni, atât nobili, cât și iobagi! Se transgresau venerabilele clivaje feudale deopotrivă cu mult mai recentele diviziuni confesionale. Compoziția socio-confesională a sinodului din 1744 semnalează lărgirea sferei de cuprindere a "națiunii" care devine superpozabilă acum cu românitatea ardeleană în integralitatea sa
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în temnițele comuniste. Am avut șansa de a întâlni mai mulți foști deținuți politic, iar pentru mine simpla lor existență și manifestare a însemnat, poate, mai mult decât orice propovăduire a Evangheliei sau a credinței de către orice misionar cleric sau mirean. Pot spune că petrecerea unor momente alături de acești oameni a avut o influență însemnată în apropierea mea de Dumnezeu și de biserică. De fiecare dată, în preajma acestor oameni, simțeam o mare bucurie pe care mi-am explicat o abia după
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]