1,033 matches
-
servilismul față de trup" nu-l pot socoti o rușine. Am fost un hedonist, în felul meu. Orele în care mă trânteam pe nisipul fierbinte, la mare, amețit de o indolență luminoasă, cumva "păgînă", căci avea la bază un soi de misticism senzual, mă făceau fericit. Lipsa de sociabilitate nu m-a împiedicat să iubesc viața atât de mult încît nu-i pot înțelege pe cei care zic că nu le pasă de moarte. La mama am respectat capacitatea de a nu
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
nu i-o spunea Înainte ca el să se fi instalat lîngă ea, cu un aperitiv În mînă și cu farfurioara de alune dinainte. Atunci abia Îi povestea ideea care-i venise și amîndoi erau cuprinși de un fel de misticism arhitectonic, contemplau terase imaginare sau posibile grădini În care florile sînt mereu la apogeu, ca În revistele pe care le țineau În mînă sau pe genunchi; grădini și terase cu oameni care se plimbau zîmbind tot timpul și se vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
s-a priceput el, că mă prețuiește mult pentru că sunt un băiat deștept și învăț bine și că i-ar părea rău ca organizația noastră să ia unele măsuri împotriva acelora care se lasă antrenați și atrași de religie, de misticisme... că, Dumnezeu nu există, el este prezent doar în închipuirea bolnavă și bolnăvicioasă a unora, că... I-am răspuns că nu pricep de ce-mi spune mie lucrurile acestea. A roșit, a mormăit ceva și a plecat, cam cu coada
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
o mică pauză) Ei, ce zici? Te-aș putea ajuta. (Altă pauză, mai mică sau mai mare, după preferință) Z (insistent): Nu zici nimic? Condei - ai, slavă Domnului! - ptiu!, drace!, să nu m-audă cineva, că mă și suspectează de misticism - pe urmă, după câte știu eu, ai și puțină experiență în presă - ai colaborat, cândva, în studenție, cu câteva reviste, parcă și ziare, nu? - deci, nu văd nici un impediment... Ba da, ar fi unul, mic în aparență, dar destul de important
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Lunii indică accidente acvatice, spre falangă steaua indică operații chirurgicale; dacă sunt multe stele și cruci pe muntele lui Venus, semnifică pierderi ale persoanelor dragi; o stea pe muntele lui Jupiter semnifică căsătorie; pe muntele lui Saturn, anunță superstiții și misticism; pe muntele Soarelui, stelele anunță dificultăți; pe muntele lui Mercur, steaua anunță aplecare spre minciună; pe muntele lui Marte, steaua sugerează accident cu armele; pe muntele lui Saturn, steaua indică moarte violentă. Pătratul este un semn de protecție; pe muntele
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
aceeași oală (era incredibil felul În care piesele mozaicului nostru se Îmbucau Încet, Încet, ca prin minune!) până și pe paulicieni, ca să nu mai vorbim de Postel și de Saint-Germain. Iar ceea ce deplângea el era faptul că aceste forme de misticism templier anulaseră credibilitatea masoneriei, care, dimpotrivă, tocmai ea era o societate de persoane oneste și dintr-o bucată. Baconienii inventaseră masoneria cum ar fi inventat Rick’s Bar din Casablanca, neotemplierismul iezuit considera de nimic invenția lor, iar Luchet era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
artă, este privit ca un dușman al artei 4. În aceste condiții se impune apariția unei etici și morale ce ar trebui respectată în egală măsură de artistul autentic și de admiratorii fenomenelor culturale de ”bun simț” estetic. 1.1. Misticismul - cauză a degenerării artei Una dintre principalele simptome de degenerescență a culturii, reprezintă în viziunea gânditorului Max Nordau, relația dintre artă și tendințele spre misticism a unor pseudo-artiști sau a unor falși mistici cu pretenții de artiști de geniu ce
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
măsură de artistul autentic și de admiratorii fenomenelor culturale de ”bun simț” estetic. 1.1. Misticismul - cauză a degenerării artei Una dintre principalele simptome de degenerescență a culturii, reprezintă în viziunea gânditorului Max Nordau, relația dintre artă și tendințele spre misticism a unor pseudo-artiști sau a unor falși mistici cu pretenții de artiști de geniu ce, prin manifestările lor, infectează spațiul cultural-artistic cu diverse lucrări din sfera kitsch-ului: Ideile mistice trebuie să fie puse în relație cu nebunia degeneraților. Există
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
infectează spațiul cultural-artistic cu diverse lucrări din sfera kitsch-ului: Ideile mistice trebuie să fie puse în relație cu nebunia degeneraților. Există două stări unde ele pot fi observate: este vorba de delirul epileptic și de delirul isteric. După Nordau, misticismul este o stare sufletească în care subiectul poate sesiza sau intui anumite relații inexplicabile sau neînțelese între fenomene și unde, în încercarea de a le elucida, recunoaște în anumite situații sau lucruri ce pot fi considerate simbolice, obscurități ce încearcă
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
prezența prin fenomene ”miraculoase”. Această stare ”mistică” a sufletului relaționează cu emoții puternice la nivel de conștiință, iar toate aceste fenomene percepute deformat, i se prezintă misticului într-un mod total diferit față de percepțiile unui subiect ”normal”. Subiectul ”contaminat” de misticism denaturează simpla realitate, transformând cele mai banale situații în simboluri cu rol premonitor, toate lucrurile au pentru el semnificații profunde cu caracter abisal, asociază percepții, care în realitate au o semnificație comună, într-o formă enigmatică. Pseudo-misticii sunt ghidați de
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
dar și aude sau vede în mod material lucruri care pentru ființele sănătoase sunt inexistente. Observarea psihiatrică se mulțumește să descrie această stare de spirit și să stabilească existența sa la degenerați și la isterici. Nordau afirmă că, influențați de misticism, artiștii falsifică realitatea în operele lor, schimbă sensul lucrurilor dând semnificații pretențioase și absurde cu iz de profunzime unor lucruri sau fenomene anoste sau lipsite de importanță. Așadar se exagerează în mod eronat până la paroxism banalități ce nu merită considerare
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
profunzime unor lucruri sau fenomene anoste sau lipsite de importanță. Așadar se exagerează în mod eronat până la paroxism banalități ce nu merită considerare. Forma logicei mistico-artistice este determinată de gradul de cultură, de informația posedată de degenerat sau de isteric. Misticismul oferă posibilitatea unor diletanți să își reinterpreteze, într-o aură misterioasă, vocația socio-profesională matamorfozându-și astfel obiectul natural de activitate. Prin urmare fizicianul se transformă în metafizician, chimistul în alchimist, artistul devine posedat de geniu, astromomul devine astrolog etc.. Toate aceste
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
unor diletanți să își reinterpreteze, într-o aură misterioasă, vocația socio-profesională matamorfozându-și astfel obiectul natural de activitate. Prin urmare fizicianul se transformă în metafizician, chimistul în alchimist, artistul devine posedat de geniu, astromomul devine astrolog etc.. Toate aceste fenomene de misticism sunt explicate de Nordau prin prisma unei hiperexcitabilități morbide a unor regiuni a creierului uman. La grade moderate apar obsesiile pe care conștiința le recunoaște ca maladive, dar ele nu exclud o activitate cerebrală sănătoasă, pentru că alături de ele pot să
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
gândirea incoerentă și confuză, incapabilitatea de a acapara cunoștințe sistematice și aveau convingerea că trebuie să deteste și să dezaprobe paradigmele științifice, afirmând că omul nu e demn decât de visare și de divinație, adică de intuiție. 1.3. Parodiile misticismului Unele manifestări artistice și literare pseudomistice pot câteodată să dea impresia, în ochii persoanelor superficiale sau insuficient cultivate, de realizări cauzate de un real talent. Unele publicații în care se afirmă anumite doctrine ”mistice” sunt atât de superficiale încât lectorul
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
instrui cititorul și îl pot iniția în diverse practici ce îi pot conferi obținerea de diverse aptitudini magice sau descriu într-o formă poetică deliruri ce în mod normal fac obiectul de studiu al psihatriei. Adoptat într-o mică măsură, misticismul poate duce la credință, o exagerare a practicării acestei tendințe poate duce la superstiții, care duc la forme de spiritism și stau la baza formării sectelor. Anumiți isterici pretind că ei primesc revelații divine, că sunt în directă legătură cu
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
scriitorul francez Octave Mirabeau<footnote Mirabeau a contribuit la celebritatea lui Maeterlinck prin publicarea unui articol în revista Le Figaro în 1890, Max Nordau, op.cit., p. 427 footnote> , ne ilustrează efectele negative reflectate în artă, și implicit în cultură, ale misticismului fals și pretențios adoptat de unii diletanți care prin rea intenție și ignoranță contribuie la decadența artelor și a literaturii. 1.4. Psihologia ego-ului Fascinanta lucrare a lui Max Nordau ne subliniează faptul că una dintre cauzele degenerării artelor este
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
raționament. — Tatăl meu Începuse să meargă la biserică Înainte ca Mihai să fie ucis; nu a fost o chestie bruscă, după moartea sa. — Da, dar biserica este o chestie asemănătoare partidului comunist. Tatăl tău a Încercat să se apere Împotriva misticismului lui Telescu, căutînd refugiu Într-o altă structură dogmatică, ideologică, dar unde s-a raliat din nou cauzei naționaliste, rasiste. — Și ce-i de făcut, Jackie? Tu Îl cunoști pe judecător, pe primar, Îi știi pe toți. Putem să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
un imbold, pe drumul emancipării de figurativism, al autonomizării lirice, al ieșirii de sub incidența poeziei didactice, epice și retorice. Cultivarea iraționalului, a intuiției, a senzualismului sinestezic, a corespondențelor este direct legată de atracția pentru o spiritualitate alternativă, „eretică”, pentru teozofie, misticism, ezoterism, hermetism și ocultism (v. preocupările macedonskiene și ale discipolilor poetului - de exemplu, revista Hermes a lui Al. Petroff din 1903, deschisă prin articolul-program al lui Macedonski „Spre ocultism. Orientări ulterioare spre teozofie și filozofie socială“, articolele lui D. Karnabatt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
reprezentat, fără îndoială, un argument forte. Publicistica lui Arghezi, Cocea și Vinea din această perioadă abundă în articole ostile discriminărilor și persecuțiilor etniciste. Într-o suită de tablete cvasiliterare din 1913, tînărul Vinea „prinde” - cu luciditate - ceva din atmosfera de misticism fanatic, prerevoluționar a momentului: „Azi, sîntem mult mai mistici ca părinții noștri, cari se închinau mult, mergeau la biserică, fără să fie însă pasionați și fanatici. Doar că idolii s-au schimbat (...) Adorarea a rămas și s-a intensificat. Avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fie el utopie ori nu — nu e un adevărat cult care-și are preoții săi, oratorii săi și mulțimea credincioasă a lucrătorilor și proletarilor?”, interpretînd în această cheie manifestația studenților lui Mihail Dragomirescu împotriva piesei Manasse: „Cînd sîntem în vremea misticismului, de ce n-am admite o clipă că în manifestația contra lui Manasse se ascunde un nemărturisit sentiment de antipatie religioasă?”, și demontînd pseudoargumentele etniciste ale românismului xenofob: „Ronetti-Roman era de origină jidan, deci nu poate fi scriitor român. I.L. Caragiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
noi îi trebuie un «imperativ categoric», o idee conducătoare, care a fost găsită în ideea de umanitate din scrierile «profetului modern» Whitman”. În continuare, Vinea se oprește asupra ideilor lui Beaudouin privind „evoluția naturală de la filozofia pozitivistă și științifică la misticism”, văzînd în „filozofia spiritualistă a lui Bergson” o reacție față de „complecta noastră dezorientare și anarhie pe toate tărîmurile”: „Sforțarea poeților moderni de a exprima viața înfierbîntată în ritmuri accelerate și vibrînd se observă și la filozofia modernă și o găsim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
-și realizeze idealul, asumîndu-și pe cît se poate mai multă cultură, adamismul o îndepărtează în folosul nudității de suflet și exprimare. Afară de aceste divergențe, acmeismul și adamismul se înțeleg pentru a renega de comun acord estetismul lui Valeri Briusov și misticismul d-lui Ivanov (...) poeți în fond fideli tradițiunei”. Spre deosebire de acestea, „futurismul propriu-zis” și-ar fi găsit interpretul în Igor Severianin, al cărui volum Cupa efervescentă dezvăluie însă - surpriză - un... „suflet profund rusesc”, prin „farmecul și intimitatea unor peisaje”. Preferințele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
talente”. Comentînd volumul de debut, Caii lui Cibicioc, al lui Ion Călugăru (nr. 27), Vinea remarcă adaptarea personală a amintirilor din copilăria autorului de la „duioșia și humorul sănătos al lui Creangă” la „fiorul suferind și subtil” evocînd „viața pestriță și misticismul tîrgurilor evreiești din nordul Moldovei”. Ideea refuzului imitației (deopotrivă a formelor străine și a valorilor autohtone), prin urmare a originalității autentice, este o dată în plus reafirmată: „Singular debut, într-o literatură osîndită la pastișul formelor străine și în care, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
eficiente; bunăoară, această însemnare ironică din nr. 16: „Dăm ca document al decrepitudinii Contimporanului notița lăudabilă de mai jos, apărută în Viața literară: Contimporanul apare cu mobilierul înnoit în stil clasic. D. Vinea în «manifestul despre îngeri» pare a mărturisi misticismul. Întîlnim aci pe d. Mircea Damian, cu o schiță umoristică. D. Pompiliu Constantinescu colaborează la Contimporanul cu articolul «Vieți romanțate». Este o surpriză, nu lipsită de semnificații.»” Conflictul cu Contimporanul lasă totuși loc, o vreme, și unor concesii tactice. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
putea fi urmărită în aproape toate țările, căci - cu toate aspirațiile spre o izolare etnică - viața intelectuală a Europei a prezentat aproape constant, în ultimul timp, un ritm unitar”. Semnificativ e arealul „precursorilor” indicați: „vizionarismul delirant al lui Blake” și „misticismul profund al lui Yeats”, acmeismul lui N. Gumiliov, ego-futurismul lui Igor Severianin și cubofuturismul lui Hlebnikov, Lautréamont, Jarry (priviți ca „dezechilibrați”) și Rimbaud, Rilke, Werfel și Hoffmanstahl, poezia - aflată la antipozi - a americanilor Edgar Poe și Walt Whitman etc. Preocupat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]