918 matches
-
mi-am amintit, fără motiv, rafturile din fundul librăriei: „Literatura Europei de Est”. Primele mele cărți erau acolo, înghesuite, gata să-mi dea prin asta o amețeală megalomană, între ale lui Lermontov și Nabokov. Din partea mea, era vorba de o mistificare literară pur și simplu. Căci cărțile acelea fuseseră scrise direct în franceză și refuzate de editori: eram „un rus ciudat care se apucase să scrie în franceză”. Într-un gest de disperare, inventasem atunci un traducător și trimisesem manuscrisul ca
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
știe că Traian Băsescu este un practician desăvârșit al principiului "scopul scuză mijloacele". Atunci el o demonstra pentru prima oară, neezitând să facă din retragerea lui Stolojan, până la urmă o chestiune personală, un atu electoral în lupta cu PSD. Relativa mistificare a adevărului, prin transformarea presiunii psihice resimțite de Theodor Stolojan ca și candidat prezidențial în șantaj politic, de care liderul liberal nu s-a dezis niciodată 87, i-a servit lui Băsescu nu numai drept rampă de lansare în competiție
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
destinația socială drept o dovadă a unor mecanisme nemeritocratice de atingere a unor poziții sociale. 3.2. Reacția individualist-metodologică - Raymond Boudontc "3.2. Reacția individualist‑metodologică - Raymond Boudon" Teoria acreditărilor, laolaltă cu alte paradigme conflictualiste, a susținut că doar prin mistificare se poate susține ipoteza contribuției școlii moderne la sporirea egalității de șanse. Din punctul de vedere al criticilor marxiști și neoweberieni, asistăm, în fond, doar la sofisticarea proceselor de reproducere a inegalităților sociale, în a căror legitimare școala joacă un
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
purtând eticheta de teorii conflictualiste și fiind motivate intelectual de polemica cu teoriile optimiste și legitimiste de tip funcționalist. Tuturor acestor teorii le este comună ostilitatea față de punctele de vedere funcționaliste, pe care le resping ca fiind expresii sofisticate ale mistificării intereselor categoriilor sociale dominante. Din tabăra conflictualistă voi expune pe scurt două curente: teoria acreditărilor, reprezentată cel mai bine de Randall Collins și considerată o teorie neoweberiană, și neomarxismul, ai cărui principali exponenți au fost Bowles și Gintis. În final
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
că e mai mult în această succesiune decât un exercițiu retoric dublat de o recapitulare autobiografică. Primele două ipoteze sunt, într-un fel, clasice. O a treia ipoteză este formulată în felul următor: „dacă iubirea este locul iluziei și al mistificării necesare, putem să considerăm că, de fapt, conținutul primelor cinci discursuri reprezintă deja o știință a acestor iluzii și că progresia pe care o exprimă succesiunea lor este o analiză critică tot mai aprofundată a ceea ce ar dezvălui explicitarea reprezentărilor
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unei erezii numită docetism. Pentru adepții acestei opțiuni - care justifică strania prezență a lui Simon din Cirene lângă Răstignit - Isus s-a născut, a murit și a înviat numai în aparență. îVasilide afirmă că numele Fiului lui Dumnezeu în timpul acestei mistificări este Caulacau). Docetul crede că, în timpul morții sale - cel puțin în care cred ceilalți -, Isus asistă la răstignire amestecat în mulțime. Râzând de festa jucată tuturor - pentru eternitate... - 2 - Certitudinea indiferenței. Convertirea gnostică asigură invizibilitatea gnosticului. Puterile lui Isus, alias
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
civilizație dictatorială. Pe scurt, dacă noțiunea de fascism înseamnă samavolnicia puterii, „societatea de consum” a realizat pe deplin fascismul. (...) Un rol marginal. De aceea am spus că a reduce antifascismul la o luptă împotriva acestor oameni înseamnă a comite o mistificare. Pentru mine, chestiunea este foarte complexă, dar și foarte limpede: adevăratul fascism, am spus-o și o repet, este cel al societății de consum, iar creștin-democrații s-au pomenit că sunt, fără să-și dea seama, fasciștii adevărați și autentici
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ilustrativ fiind volumul Folclor poetic nou (1965), care conține texte pseudofolclorice, ocazionale, compuse de activiști culturali, prelucrări de poezii culte, versuri împrumutate - fără mențiuni bibliografice - din alte colecții de prelucrări, reflectând o atitudine obedientă ideologic și o mare disponibilitate pentru mistificare. Studiul Folclorul și educația estetică a maselor (1968) se adresează celor „care lucrează nemijlocit în sistemul culturii de masă”, deci tot activiștilor. O altă diversiune, „creația” poeților țărani în epoca socialistă, va fi susținută și de M., care dă la
MEIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288080_a_289409]
-
de contaminație sadoveniană, întâmplări de pomină. Totul, s-ar spune, e urzit pentru a motiva sentimentul de jubilație declanșat la venirea rușilor „dezrobitori”, care ar alunga „coșmarul”. Cazacii zaporojeni, legând frăție cu moldovenii, sunt o anticipare a ostașului sovietic „mântuitor”. Mistificarea, compromițând grav niște scrieri nu lipsite de virtuți, aruncă în arenă și „partidul comuniștilor”, privit ca o binecuvântare pentru mult pătimitul norod. Așa, de pildă, în romanele Marșul miresei, Romanțe de dragoste, Dosarul lui Ion Măruntu, care ancorează și în
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
de dimineață, 1978), J. trece la o poezie de inspirație patriotică, în tonul epocii. Imagismul devine sărbătoresc, versul se articulează deseori ca invocație. Romanul Vânzătorul de memorii (1972), un colaj de jurnale intime și scrisori comentate, tratează tema vieții ca mistificare cu mijloacele de relativizare descoperite de proza și teatrul modern. Formula narativă amintește de tehnica decupajului cinematografic. J. a făcut și traduceri din poezia rusă. SCRIERI: Menuet, București, 1968; Poema, București, 1971; Vânzătorul de memorii, București, 1972; Poemele mării, București
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
Prutul, traversează Moldova, trec Siretul, intră în Valahia; prințul telegrafiază și, pentru a fi sigur, trimite pe aghiotanții săi la fața locului, ... agenții austrieci numără carele, indică unde se găsesc lăzile și guvernul nu reușește să constate nimic. Niciodată o mistificare n-a fost practicată pe o scară atât de mare“8. Cum era de așteptat, observatorilor străini nu le-a scăpat atitudinea Rusiei în cadrul acestui incident. Firește că ea ar fi dorit ca nimeni să nu se amestece în această
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
s-a mers apoi În seminar pe această interpretare, dislocând toate deslușirile „profunde” pe care Eliade le dă pe marginea romanului și care sunt sugerate din varii motive: biografie personală, conjunctură istorică și politică, deslușiri academizante sau, pur și simplu, mistificări sublime, de genul celor la care recurgeau În vechime gnosticii sau alchimiștii pentru a-și „ascunde” opera. Problematica adevărată a romanului - s-a considerat În cele din urmă - a fost premeditat „acoperită” de Eliade cu o cupolă mistificatoare, camuflată simbolistic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sovietice. După 1960, există o diversificare a dezvoltării comunismului autohton, momentul când acesta a produs - ori a căutat să producă - adeziunea cu partidul care părea să-și fi relevat, să zicem, propria cale. În acest sens, contra-cultura comunistă refăcea prin mistificare momentele anterioare ale culturii noastre, impunând aproape la fiecare cincinal un nou prezent. După 1990, lumea românească devine doar parțial conștientă de această mixtură, de aceste fragmente de culturi al căror produs este, deși nu dorește să afle totul despre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
operare în această activitate sensibilă. Însă tocmai „demitizarea” operată de o lucrare științifică de un asemenea calibru are o semnificație deosebită pentru societatea civilă și mediul academic din România: oferă o perspectivă științifică într-un domeniu supus mult prea multor mistificări și politizări în trecut și stabilește un cadru de analiză obiectivă a viitorului muncii de informații într-o lume supusă schimbărilor permanente în care riscurile au devenit tot mai evazive, securitatea tot mai complexă, iar războaiele tot mai mult determinate
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Ca și în Patul lui Procust, Doamna din Întoarcerea bărbaților focalizezază atenția tuturor personajelor masculine, rezultatul fiind un portret mozaicat. Romanul surprinde atmosfera de o irepresibilă debusolare, caracteristică perioadei postbelice, când noua ordine nu e altceva decât sursa unor continue mistificări. Romanul Lumina din adâncuri (1988) certifică talentul de povestitor al lui G., care construiește secvențe narative prin îmbinarea descrierilor ample cu stilul colocvial, asamblate printr-o temă recurentă în proza sa - legătura strânsă dintre vii și morți. Autorul încheagă o
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
dicționare și mai cu seamă conspecte, însemnări, excerpte sunt aduse de fiul său în țară, păstrate cu pioșenie și nu o dată folosite. Moștenind și transmițând spiritul iscoditor, înflăcărat și bizar, frenezia și orgoliul creației, obsesia celebrității, aplecarea spre exagerare și mistificare, H. este un cărturar care explorează domenii variate - botanică, drept, filosofie, istorie, filologie, folcloristică, literatură -, fără a reuși să-și ducă la capăt proiectele. Majoritatea lucrărilor sunt scrise în limba rusă, dar izvorăsc din conștiința apartenenței și contribuției la cultura
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
mai întâi fiindcă în climatul prielnic al tranziției românești ea tinde să devină endemică, dar și fiindcă fenomenologia sa complexă stimulează înclinațiile de patolog și de terapeut social ale scriitorului. Alternativa Hyperion este ilustrată de cei care se răzvrătesc contra mistificării și a urâtului, trăind frumos fără a evada din cetate, punându-și fapta, nu doar verbul, în slujba reintrării în normalitate. Integrarea europeană (1997) este, cum ar fi spus Nichita Stănescu, „o carte de recitire”. Cuprinzând în mod preponderent versuri
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
altă pregătire (literară, filosofica) și care s-au calificat istorici prin angajamentul lor politic: Virgil Ierunca, Pitești, o carte de referință despre universul concentraționar românesc, e un eseu la frontiera dintre mărturia istorică și literatura; cărțile lui Stelian Tănase, Anatomia mistificării și Clienții lu’ tânți Varvară, autor calificat Între timp În științele politice, aparțin și ele aceluiași gen nedefinit. O subcategorie este reprezentată aici de o istoriografie negaționistă apărută pe fundal naționalist și anticomunist, fie că este vorba de istorici români
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Brigitte (2000), „Totalitarisme et stalinisme”, În Le siècle des communismes, Editions de l’Atelier, Paris. Szelenyi, Ivan, Szelenyi, Szonja (1995), „Circulation and reproduction of elites during the postcommunist transformation of Eastern Europe”, Theory and Society, 5. Tănase, Stelian (2003), Anatomia mistificării, Humanitas, București. Tănase, Stelian (2004),Clienții lu’ tânți Varvară, Humanitas, București. Tertulian, Nicolas (1993), „Georg Lukcás et le stalinisme”, Leș Temps Modernes, 563, iunie. Thieme, Werner (1987), „Privathochschulen în Deutschland. Chancen für die Zukunft?”, Otto Schwarz, Göttingen. Thiesse, Anne-Marie (1991
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Se publică studiul lui N. Bălcescu, Mersul revoluției în istoria românilor, precum și alte articole politice legate de activitatea și programul exilaților. Aici apare pentru prima dată poemul în proză Cântarea României, cu o Precuvântare a lui N. Bălcescu în spiritul mistificărilor romantice, opera fiind atribuită unui călugăr necunoscut. Revista mai cuprinde trei poezii, aparținând lui V. Alecsandri (Cântec haiducesc), D. Bolintineanu (La o paseră trecătoare) - ambele semnate cu inițiale - și lui G. Crețeanu (Pompierii români). R.v. și-a încetat apariția din
ROMANIA VIITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289340_a_290669]
-
meditație asupra scrisului, asupra harului, văzute ca îndemnuri și daruri ale providenței. Logosul e miracolul care transmite „substanța pururea divină”, concluzie peremptorie ce pune capăt unei experiențe agitate, luptei înverșunate cu cuvântul, cu acel cuvânt care a refuzat să fie mistificare, podoabă, artificiu. Poemele lui R. stau sub semnul simplității austere, pusă în mișcare de o energie amplificată de zăgazurile unui control drastic, respingând spontaneitatea și improvizația, dar și iscusința meșteșugarului. Apreciat de comentatori exigenți, versul lui s-a aflat la
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
tuturor în fața legii: femeia cu privirea acoperită, care atât de sugestiv reprezenta justiția altădată, a fost izgonită din templul dreptății.” Există în carte o sumedenie de episoade care interesează direct istoria începuturilor comunismului în România, restabilind adevărul, în contradicție cu mistificările propagandei cominterniste: bunăoară, denunțarea „cazului Alimănescu” și al bandei lui de asasini de la Prefectura Poliției, rolul nefast al lui Al. Cerna-Rădulescu în scoaterea Bisericii Unite în afara legii, arestarea și condamnarea lui I. Vasilescu-Valjean, lichidarea de către comuniști a patriarhului Nicodim și
RUBSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289394_a_290723]
-
rememorările despre B. P. Hasdeu, spiritul tutelar al lui S., bine cunoscut în copilărie. Tot pe apărare e construită și evocarea lui Macedonski, unde intră multe amănunte interesante și bine povestite despre comportamentul său, unele atestând spiritul fantasmagoric al poetului, mistificarea pe care o cultiva. Despre Ovid Densusianu, căruia îi face un delicat portret, completat și cu relatările din capitolul Revista „Vieața nouă” și cercul ei, memorialistul vorbește cu devoțiune. Simpatetică este și evocarea lui Ion Minulescu, dar alte apariții - Titu
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
stă puțin mai amână / Ora fixă începe să fie / Din ce în ce mai târzie” (La ieșirea din poveste). Ce e drept, reflecția morală nu dispare, ci doar migrează către alte genuri. Astfel, eseistica lui Ș. se dispune pe axa raportului dintre adevăr și mistificare, dintre „calitatea umană” și derapajele conjuncturale. Despre mistificare (1998) conține o radiografie a moravurilor de „tranziție” și, totodată, o critică a mentalităților vechi și noi („colectivizarea iubirii”, „punerea «în slujba»”, „mentalitatea lui «se dă»” etc.). Mai ambițios este eseul Ridicolul
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
fie / Din ce în ce mai târzie” (La ieșirea din poveste). Ce e drept, reflecția morală nu dispare, ci doar migrează către alte genuri. Astfel, eseistica lui Ș. se dispune pe axa raportului dintre adevăr și mistificare, dintre „calitatea umană” și derapajele conjuncturale. Despre mistificare (1998) conține o radiografie a moravurilor de „tranziție” și, totodată, o critică a mentalităților vechi și noi („colectivizarea iubirii”, „punerea «în slujba»”, „mentalitatea lui «se dă»” etc.). Mai ambițios este eseul Ridicolul (1998), care urmărește o cartografiere sistematică a subiectului
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]