2,085 matches
-
vânătorii referitoare la autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii. (4) Gestionarii fondurilor cinegetice completează îi transmit, la începutul fiecărei luni, la structurile teritoriale ale Gărzii Forestiere Naționale pe a cărei rază de activitate se află fondul cinegetic, situația recoltării exemplarelor de mistreț conform formularului prevăzut în anexa nr. 6. Articolul 9 După efectuarea campaniilor de vaccinare împotriva rabiei efectuate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, gestionarii, la solicitarea direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și a
ORDIN nr. 1.540 din 4 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298889]
-
mai multe sezoane de vegetatie. ... ... 7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI 7.1. Potențial cinegetic Speciile de vânat caracteristice acestei zone găsesc condiții favorabile de dezvoltare. Vânatul este costituit din urs, cerb carpatin, căprior și mistreț. Efectivele de vânat sunt relativ normale. ... 7.2. Potențial salmonicol Pâraiele ce străbat aceste arborete au debit mic care nu asigură condiții pentru creșterea salmonidelor. ... 7.3. Potențial de fructe de pădure Fructele de pădure care pot fi recoltate în aceste păduri
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
Convenției de la Berna: – Specii de mamifere ... – 1354 Ursus arctos - urs brun ... – 1352 Canis lupus - lup ... – 1363 Felis silvestris - pisică sălbatică ... – 1357 Martes martes - jder de copac ... – 1358 Mustela putorius - dihor ... – Sciurus vulgaris - veveriță ... – Meles meles - viezure, bursuc ... – Sus scrofa - mistreț ... – Cervus elaphus - cerb carpatin ... – Capreolus capreolus - căprior ... – Specii de păsări ... – A074 Milvus milvus - gaia roșie ... – A087 Buteo buteo - șorecar comun ... – A089 Aquila pomarina - acvilă țipătoare mică ... – A215 Bubo bubo - buha, bufniță ... – A221 Asio otus - ciuf de pădure ... – A659 Tetrao urogallus
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
108V1, 108V2, 114V, 115V, 116V1, 116V2, 116V3, 120V, 124V, 134V). Vânatul găsește suficientă hrană atât în pădure, cât și în pășunile din vecinătatea pădurii. Principalele specii de vânat care populează pădurile studiate sunt cerbul comun (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), iepurele comun (Lepus europaeus L.), viezurele (Meles meles L.) iar dintre speciile de vânat răpitor: urs (Ursus arctos), lup (Canis lupus), râs (Lynx lynx), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), jderul (Martes sp.), hermelina (Mustela emineia L.
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
poate întâlni sporadic în Delta Dunării, Munții Măcin, Dealul Mare Hârlău și Pădurea Bârnova. Hrana: Lupii sunt aproape exclusiv carnivori. Principala pradă este formată însă din ungulate. În centrul și estul Europei prada este constituită în special din cerb, căprior, mistreț, dar și capră neagră și alte vertebrate mai mici. Uneori consumă nevertebrate, fructe, carcase, și produce pagube șeptelului. Reproducere: Este monogam, se reproduce o dată pe an, în general o singură pereche de adulți, perechea alfa/haitic. Perechile de lupi se
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
vegetație. Fauna se caracterizează prin: pești, reptile și mamifere. Dintre răpitoarele de noapte menționăm: cucuveaua, bufnița, hurezul de pădure, alături de mamifere și păsări trăiesc numeroși fluturi și multe specii de insecte; in silvostepă se întâlnesc animale mari (vulpea, lupul, mistrețul), iepurele și numeroase rozătoare (șobolanul, hârciogul, șoarecele) precum și reptile (șopârle, șerpi). Dintre păsări, se întâlnesc privighetori, sticleți, prepelițe, ciocârlia, cristeiul (pe lângă bălți). În apele curgătoare și lacuri trăiesc specii de pești în funcție de zona geografică în care
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
în perimetrul RONPA0933 Parcul Național Defileul Jiului și în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului. Conform prevederilor legale în vigoare activitatea de vânătoare efectivă în aria Parcului Național Defileul Jiului este strict interzisă. Vânatul întâlnit este cerbul carpatin, ursul, mistrețul, căpriorul și capra neagră. La acestea se adaugă speciile de răpitoare: lupul, jderul, vulpea, pisica sălbatică, viezurele. Pentru creșterea efectivelor este necesară asigurarea liniștii în treimea superioară, unde se află mai multe amenajări pastorale pasagere, creșterea numărului de hrănitori și
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
observațiile obținute cu prilejul descrierii parcelare. 7.1. Producția cinegetică U.P. IV Trestia face parte din Fondul de Vânătoare nr. 10 Bălan. Acesta este administrat de A.J.V.P.S. Sălaj. Speciile de vânat care populează în prezent acest fond de vânătoare sunt: căpriorul, mistrețul, fazanul, iepurele, etc. Față de vânatul existent și posibilitățile care i se oferă, pentru dezvoltarea lui în cadrul fondului de vânătoare, se impune ca ocolul silvic să ia următoarele măsuri: – combaterea braconajului, prin intensificarea pazei; ... – menținerea în bune condiții a
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
Ceilalți nu au cumpărat bilete. Și lume, lume... coana Manda din nou sub reflectoare! Totul părea să reintre în „normalitatea” cunoscută de aproape șase cincinale. La puțin timp, după trâmbițata victorie din decembrie (alt decembrie), un porcușor, sub acoperire de mistreț, după ce a fost pierdut în ceață chiar de Ignat(!) a lăsat, la loc sigur, tot felul de filmulețe. Regizate de alți păpușari. Cu el în rolul vieții. Unele de râsul lumii, dar boborul este avid de manipulare. Puțini văd scenele
TABLETA DE WEEKEND (184): CIRCUL DIN DEAL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340373_a_341702]
-
nici nu-i de mirare fiindcă, după cum văd eu, asta nu preocupă pe nimeni... Cât despre podagră și gută nici nu mai vorbesc. Nu mă miră că te duc ăștia cu roaba... Hai, că ți-a cam plăcut friptura de mistreț și de căprioară așa că rabdă neneeee... Între timp majordomul, având aerul că oficiază la un altar, dezvelea din ce în ce mai mult trupul sacru al regelui. - Băăă, dupe ce văz io aicișa, ai și niște limbrici de mai mare dragul, dacă nu cumva
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
A învățat o lecție care poate îi va folosi în viitor: așa că la anul vrea să cumpere lemne încă din vară, ca să-i fie mai ușor. Singurul lucru pe care îl știau era să pocnească în palme frunze ca să sperie mistreții „A început să își mai schimbe concepția, anul acesta a pus pentru prima dată, din proprie inițiativă, varză la murat. Acum și-a exprimat dorința de a ține o capră și niște găini...Însă nu o putem transforma peste noapte
Profesoara Simona și copiii pentru care pâinea e mai bună decât ciocolata () [Corola-blog/BlogPost/338283_a_339612]
-
a schimbat: a învățat să dăruiască necondiționat, fără să aștepte nimic de la celălalt. Însă marea schimbare s-a petrecut cu copiii. Când i-a găsit ea, singurul lucru pe care îl știau era să pocnească în palme frunze ca să sperie mistreții. Pare greu de crezut că astăzi știu să țină un creion în mână, să coloreze, să decupeze. Însă e convinsă că lucrurile nu se vor opri aici. „Pe mine copiii m-au interesat și sunt convinsă că ei or să
Profesoara Simona și copiii pentru care pâinea e mai bună decât ciocolata () [Corola-blog/BlogPost/338283_a_339612]
-
că este „jertfa naturii, adusă lui Dumnezeu prin omul dreptcredincios” sau că este “simbolul cumințeniei și înțelepciunii”, de aici și expresiile: „să stai cuminte smirnă” sau „a tăcut smirnă”). Traversam pădurea cu ceva emoții, căci în drumul nostru puteam întâlni mistreți (într-o zi, la plecarea de acolo, ne-a tăiat calea o scroafă cu purceluși după ea). La capătul pădurii se întindea satul. Trebuia să urcăm o pantă cu pamânt nisipos, până la casa bunicilor. Casa era pe deal, iar de
Duzina de cuvinte – Dor () [Corola-blog/BlogPost/339939_a_341268]
-
acestui lăcaș și să-i aflați istoricul puteți intra pe site-ul mănăstirii. Mărturisesc că povestirea mi-a servit drept pretext ca să pun în antiteză bălăriile și ruinele de atunci cu minunățiile de astăzi. În locul băltoacelor în care se scăldau mistreții acum se află amenajat un micuț lac în care plutesc lin și grațios câteva lebede. Tot în parculețul mănăstirii mai puteți admira ponei, struți și alte animăluțe care fac deliciul copilașilor. În ce mă privește, ori de câte ori am ocazia nu ezit
O povestire adevărată și un…tablou! () [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
neobișnuite întâmplări. Pe atunci, începuse prin urmare baș-Vizdeicu, țin minte, nu-ți ajungeau două perechi de mâini ca să-i numeri pe toți vânătorii din partea locului, spurc de joavine era prin pădurile astea, trebuia să te ații cu pușca, altfel coborau mistreții și-ți râmau prin grădină. La Crivina, satul de alături, prăpăd prin holdele de cucuruz ale crivinenților, cum le ziceam, ne mai chemau, năcăjiții, să le dăm și noi câta mână de ajutor. Mi-o fost dat să văd și
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
și le dă la pământ, apoi le hăpăie știuleții cu boaba încă în must de-a-ntregul. Pe unde treceau hâțele, rămânea holda pustie, călcată de la un capăt la altul în copite. Da moșu Klesch nu prea avea el treabă cu mistreții, ni-i lăsa nouă în seamă, vânătorilor de rând, el era mai domnos, nici vânătoarea cu gonași nu-i prea plăcea, umbla mereu de unul singur. Boala lui era țapii, avea o colecție de coarne de țap!... Da poate știți
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
reglementează gospodărirea vânatului. Câteva considerații privind potențialul cinegetic al zonei s-au preluat din informațiile conținute în amenajamentul expirat. Speciile de vânat care găsesc în zona condiții optime de creștere și dezvoltare (hrana, adăpost și liniște) sunt : cerbul carpatin, căpriorul, mistrețul, iepurele, ursul, lupul, vulpea, ras, jder, dihor, cocos de munte, iernuca. Exemplarele de cerb carpatin, urs sunt de regula valoroase și, prin practicarea vânătorii cu vânători străini, se pot obține venituri importante. Pentru valorificarea optimă a efectivelor de vânat existente
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
fondul unei legi a vânătorii care, în loc să protejeze ceva, a declanșat un adevărat război pe care păstorii se văd nevoiți să îl ducă pe două fronturi: pe de o parte cu vânătorii, pe de alta cu lupii, urșii, râșii, vulpile, mistreții și, mai nou, șacalii. O conviețuire pașnică de mii de ani a fost periclitată în mod iresponsabil printr-o ședință parlamentară de câteva ore. Subiectul a fost dezbătut în fel și chip de autorități, oieri, mass-media și publicul larg iar
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
ce e?”, l-am întrebat, arătînd spre Dealul Melcilor, care se vedea din sediul de lîngă Spitalul Județean. „E Tîmpa”, a zis poetul). Brașovul e chiar un oraș foarte frumos, liniștit și curat, fără cîini vagabonzi - mai degrabă întîlnești un mistreț, o vulpe sau un urs (mai ales în Răcădău, unde locuiesc). Apropo, dacă „autoritățile” din Brașov ar fi fost la fel de imbecile precum cele din Sibiu, am fi avut aproape zilnic pe rețelele de socializare clipuri cu ursuleți împușcați, un serial
OK [Corola-blog/BlogPost/100122_a_101414]
-
puteți retrăi aventurile haiducilor și admira frumusețile Transilvaniei de pe cal. Puteți face diferite trasee, în funcție de timp, experiență și dorință, de la o oră la câteva zile. Spre exemplu, unul dintre traseele călare urmărește drumul prin pădure, pe unde noaptea doar urșii, mistreții și lupii mai calcă până la râul pe care s-a format mai jos păstrăvăria, lângă satul vecin Porumbacul, unde din loc în loc se întâlnesc mici baraje de apă lângă care se poate vara face plajă, pescui și petrece câteva ore
CELE MAI FRUMOASE EVADĂRI DIN SIBIU [Corola-blog/BlogPost/100303_a_101595]
-
se poate întâlni sporadic (Delta Dunării, Munții Măcin, Dealul Mare Hârlău și Pădurea Bârnova). Hrana: Lupii sunt aproape exclusiv carnivori. Principala pradă este formată însă din ungulate. În centrul și estul Europei prada este constituită în special din cerb, căprior, mistreț, dar și capră neagră și alte vertebrate mai mici. Uneori consumă nevertebrate, fructe, carcase, și produce pagube șeptelului. Reproducere: Este monogam, se reproduce o dată pe an (în general o singură pereche de adulți, perechea alfa/haitic). Perechile de lupi se
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
luni, lui Ion Vulc îi moare și soția, iar apoi, la scurtă vreme, băiatul, Ion. Mai rămăsese doar Ana, din cei trei copii. Ana își pune pirostriile cu Gheorghe Bobanga, dar nu are parte de fericire. La o vânătoare de mistreți, acesta trece în lumea drepților, într-un accident, împușcat fiind, din greșeală, de un coleg. Ana era, atunci, însărcinată. Cand ii naște fiica, bătrânul Vulc se duce să o vadă la spital, bucuros că are un urmaș care-i va
TREI ISTORISIRI DE DEMULT DIN SEBESUL DE SUS, SIBIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344242_a_345571]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VÂNĂTOAREA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului VÂNĂTOREA Când luna se rezemase în cornu-i în vârful teiului bătrân din coastă, cu frunza, tăvălug, între copite mistreții coboară la balta albastră. Grăsunii se pierd în lanul de grâu; stau vânătorii momâi după leasă, ochiul dilată pupila flămândă de prada sortită, cu vin tămâioasă. Mistrețul miroase praful de armă și pufăie a pericol pe nări; se-mprăștie turma
VÂNĂTOAREA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344026_a_345355]
-
în cornu-i în vârful teiului bătrân din coastă, cu frunza, tăvălug, între copite mistreții coboară la balta albastră. Grăsunii se pierd în lanul de grâu; stau vânătorii momâi după leasă, ochiul dilată pupila flămândă de prada sortită, cu vin tămâioasă. Mistrețul miroase praful de armă și pufăie a pericol pe nări; se-mprăștie turma în liniștea nopții spre neagra pădure pe alte cărări. Moțăie vânătorul în câmpul deschis, iar luna scăldă lanul în alb; godacul pierdut aleargă buimac. Un foc ! Dezamăgire
VÂNĂTOAREA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344026_a_345355]
-
s-a-ntors la locul spurcat. Se sună din corn adunarea, vânătorii aleargă cu ranița-n spate mai grea decât plumbul din teașcă - sunt urmăriți îndeaproape de moarte. Șeful muștruluiește pe rând, câte unul: - Măi, de ce porți arma în mână, când pierzi mistreții-n cătare ? - Lăcomia, cum e vorba, nu-i niciodată bună! - Acum vă înțeleg; tăria voastră de țintași azi ați lăsat-o în carmangerie, dar cei de-acasă așteaptă pulpa și rărunchii; voi ca la circ: o vedem, o pipăim și
VÂNĂTOAREA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344026_a_345355]