1,705 matches
-
făcu apariția trăgându-și sufletul, contrariat În mod vădit. Era lipsit de armura lui obișnuită. Părea mai mic. — Ce este atât de important, messer Alighieri, Încât să mă scoți de la treburile mele? Întrebă el de Îndată. Taverna e treaba ta, mizerabile, se gândi poetul, dar se mărgini să Îl ignore. Sucea În mâini ciudatul pumnal pe care Îl găsise În biserică. Există templieri la Florența? Întrebă el. — Ce? — Trezește-te, Bargello. Ordinul cavalerilor sărmani ai lui Hristos, zis al Templului. Straiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
așteptând cine știe ce. Poetul Își făcu loc Înghiontind Înspre trepte, Încercând să Își salveze veșmintele și să blestemând rânduielile justiției care Îi interziceau să alunge și să risipească toată gloata aceea. Trecu printr-un salt de prima treaptă, Înțesată de cârpele mizerabile pe care vânzătorii Își expuneau mărfurile. După ce Își recăpătă echilibrul, Începu să urce anevoie, atent să nu se ciocnească de cei care coborau. Fu nevoit să dea Înapoi nu o dată, ca să nu fie târât la vale, iar apoi profită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
curioși și făcându-se nevăzut În masa de capete, după ce Îi adresase poetului un gest obscen. — Sunt prior al Florenței, animalule! Să-i dai cu tifla cățelei de maică-ta! strigă Dante În timp ce falsul cerșetor Îi pierea din vedere. Tersit mizerabil! mai avu puterea să adauge, gâfâind de efort și de enervare. Zări cum un tânăr ieșea din mulțimea de curioși și o lua pe urmele fugarului. Părea să poarte uniforma polițailor. Speră că va izbuti să-l prindă. Cine era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Saunière - vorbesc despre veritabilul Saunière, Bérenger, preotul din acel sat din departamentul Aude, nu despre Jacques Saunière, custodele Muzeului Luvru din Codul lui Da Vinci al lui Dan Brown. A trebuit să-i mărturisesc profesorului Adam că eram cel mai mizerabil absolvent al unei facultăți de istorie din lume: după Revoluția din decembrie `89, părăsisem catedra de la liceul rural unde funcționam, intrând În presa bucureșteană care, Într-un avânt fără precedent, se deschisese atunci puzderiei de veleitari amatori de notorietate ieftină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
austriacul și apoi se întoarse spre ceilalți ostatici: Stați liniștiți! spuse. În două zile se rezolvă totul. — Fă tot posibilul să fie așa. Și te rog, să fie anunțate familiile noastre. — De asta mă ocup eu - trase o înjurătură: Canalie mizerabilă! Uite în ce ne-a băgat! Încălecă pe motocicletă, continuând să înjure, și după câteva clipe părea că zboară pe întinderea nisipoasă, urmând ceea ce începea să fie un drum perfect conturat. Gacel și Suleiman îl însoțiră cu privirea multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
dintre aceste raliuri ar rezolva o mare parte din problemele poporului meu? Pentru ce trebuie să privim modernele spitale mobile unde-și îngrijesc răniții în accidente pe care le provoacă ei înșiși, în timp ce noi, tuaregii, nu avem nici măcar un dispensar mizerabil unde să ne vaccinăm copiii? Crezi că ai putea să-mi răspunzi la aceste întrebări? Păi, îngăimă egipteanul, puțin jenat din cauza ploii de reproșuri care se abătuse peste el... Este vorba de o simplă competiție sportivă și, când se organizează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
de rușine. Și tu știi mai bine decât oricine că, pentru cei din neamul nostru, important nu e să mori, ci cum mori, la fel cum important nu este să trăiești, ci cum trăiești. — Felul în care trăim noi este mizerabil. — Greșești, fetițo, îi spuse fratele său, întinzând mâna ca să-i mângâie părul lung și negru. Felul în care trăim noi poate fi umil, deoarece suntem cele mai sărace ființe de pe fața pământului, dar niciodată mizerabil. Sunt mulți bogați care trăiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
în care trăim noi este mizerabil. — Greșești, fetițo, îi spuse fratele său, întinzând mâna ca să-i mângâie părul lung și negru. Felul în care trăim noi poate fi umil, deoarece suntem cele mai sărace ființe de pe fața pământului, dar niciodată mizerabil. Sunt mulți bogați care trăiesc ca niște mizerabili, înconjurați de tot luxul posibil, și săraci care trăiesc în mod demn doar cu cât au nevoie. Mi-ar plăcea ca vorbele tale să mă poată consola, dar sunt deja prea mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
venit rândul să trăim n-are nici o legătură cu cea a strămoșilor noștri, care rătăceau la voia întâmplării, păstorind și luptând, dar liberi și independenți ca niște stăpâni incontestabili ai deșertului. Noi suntem obligați să ne ascundem într-un ungher mizerabil - și nici măcar aici nu suntem lăsați să trăim în pace. — Dar suntem în continuare tuaregi. — Un tuareg obligat să fugă veșnic nu e tuareg, nu e nimic. Eu de mult timp visez să plec de aici, să cunosc o fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
liniștitor să știm că ceva ne este favorabil. Șeful său îi aruncă o privire plină de reproș. — Păstrează-ți ironia pentru când se va termina totul, dacă vei mai trăi până atunci... - spuse printre dinți. Și roagă-te ca acești mizerabili să nu ne rezerve vreuna din teribilele lor surprize. — Surprize?... Așa cum am spus. — La ce fel de „surprize“ te referi? Dacă aș ști, n-ar mai fi surpriză, imbecilule!... Dar poți fi sigur că tuaregii născocesc întotdeauna ceva ca să ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
miră Mecanicul. Că poate ăștia, cărora tu le spui „păduchioși“, n-or fi chiar așa de păduchioși și luptă cu noi cu aceleași arme ca ale noastre. — Ce dracu’ spui? îi trânti neliniștit interlocutorul său. E vorba de o familie mizerabilă de nomazi care de ani de zile trăiește în curul lumii... De unde crezi că ar putea avea așa arme? — De ce mă întrebi pe mine? răspunse țâfnos, ca de obicei, Sam Muller. Acum trei zile mă aflam în Angola și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
să fiu negociator. — Ești cel mai pregătit. — Cine a spus asta? — Haide...! - explodă, ieșindu-și din fire, Julio Mendoza. Nu e momentul să discutăm prostii! Îți cerem sau, dacă preferi, „te implorăm“ să încerci să-i convingi pe acești „păduchioși mizerabili“, pe care credeam că-i vom distruge fără să ni se clintească un fir de păr de pe cap, că suntem dispuși să ne dăm pantalonii jos pentru un strop de apă. — De ce oare toți cei care pleacă la război o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
lucrurile din alt punct de vedere... - îi spuse la rândul său Gacel Sayah. Poate că niște bieți soldați în termen niciodată nu și-ar sacrifica eroicul căpitan, dar niște mizerabili mercenari s-ar putea să fie dispuși să-și sacrifice mizerabilul șef. Sud-africanul nu-și putu stăpâni un scurt hohot de râs, cu toate că era în pericol de moarte și se afla în mijlocul deșertului Tenere. — Al dracului de deștept ești! - exclamă. Îmi propui să-l trădăm pe Bruno Serafian...? — Îți propun să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
trebuie să accepte niciodată să colaboreze ca lucrurile să continue în felul acesta. — Și tu te consideri, mai presus de orice o persoană cinstită? — Ce altceva mi-a mai rămas decât cinstea? Dacă aș pierde-o, aș deveni cel mai mizerabil paria. Destule greșeli am făcut în ultimul timp ca s-o mai adaug și pe aceea de a deveni un mizerabil traficant de arme. — Toți tuaregii gândesc ca tine? — Bănuiesc că nu. Între tuaregi sunt și oameni demni de dispreț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
o persoană cinstită? — Ce altceva mi-a mai rămas decât cinstea? Dacă aș pierde-o, aș deveni cel mai mizerabil paria. Destule greșeli am făcut în ultimul timp ca s-o mai adaug și pe aceea de a deveni un mizerabil traficant de arme. — Toți tuaregii gândesc ca tine? — Bănuiesc că nu. Între tuaregi sunt și oameni demni de dispreț, deoarece Allah nu face deosebire de rase atunci când împarte calitățile sau defectele. Dar pe mine așa m-au crescut și astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
identic: o linie subțire și imprecisă de culoare maro care, undeva foarte departe, se întâlnea cu un cer de un albastru strident. Nici un munte oricât de mic, nici o dună aurie care să-i servească drept punct de reper; nici măcar un mizerabil tufiș prăfuit, care să fie dovada că se află pe Pământ și nu pe Lună. Nici o altă întindere nu putea fi mai netedă și nici un alt peisaj mai monoton, pentru că puteai jura că fiecare dintre acele pietre e identică cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
și îl privea cu degetele. Apoi se așeza undeva și adormea. Așteptam întotdeauna sfârșitul căutărilor sale. Abia după aceea mă culcam și eu. Să nu-ți faci griji, că n-am trăit în mizerie. Poate că sora considera locuința noastră mizerabilă, pentru că niciodată nu a avut voie să intre decât în bucătărie. Mai precis, tot de ea mai ținea și cămara, nișa de lângă intrare, unde era ligheanul, precum și veceul englezesc separat. O singură dată a vrut să intre în cameră. Rareori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
în ciuda faptului că murise în curtea lor. M-am uitat cu atenție la fiecare în parte. Tom suferea de așa o mahmureală încât era incapabil să vorbească, stătea cu umerii căzuți, îmbrăcat într-un pulover albastru, meditând la viața lui mizerabilă. Paul și Claire se așezaseră unul lângă altul, uitând pe moment de certurile lor în fața unei crize de asemenea proporții. Privirile mi s-au oprit asupra lui Paul pentru câteva secunde; nu-mi inspira prea mare încredere calmul, expresia relaxată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Arătai ca un monstru frumos. Și acum, arăți mult mai... dezbrăcată. Nu exagerat, cu siguranță. Deși fustele sunt la fel de scurte. — Nu e o decizie conștientă, am recunoscut aruncând o privire peste rochița mea neagră din lycra. Eram într-o stare mizerabilă când m-am îmbrăcat și nu aveam chef să mă gândesc la ce o să port. —Ghinion în dragoste? a întrebat Lee. Am dat din umeri. Nu mai mult ca de obicei. Lee a zâmbit scurt, un zâmbet ce ascundea amuzamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
un mormânt. Sau ca într-un mausoleu, cu care avea o vagă asemănare. Aerul încărcat părea că nu s-a mai ventilat cu săptămânile. Anii trăiți aiurea prin squat-uri sau plătind chirie în locuințe care se dovediseră a fi mai mizerabile și mai uzate decât squat-urile m-au învățat câte ceva despre cum se poate sparge o încuietoare. în spatele dubiței, alături de alte scule ruginite, aveam o șmecherie dintr-asta care mergea perfect cu încuietorile mai mari, dar trebuia să fie alimentată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
întorc în noaptea asta. Ți-am spus. — Nu. Nu dormi aici. Nu. — Promit că nu o să încerc nimic. Pe bune. —Minciuni. Nu, vorbesc serios. Promit. Treci pe canapea... Nu, te rog, nu. Nu canapeaua! Expresia de pe fața lui Tom era mizerabilă. Oamenii sunt întotdeauna nepoliticoși cu canapeaua mea. Nu știu de ce; e foarte ușor să te întinzi în așa fel încât să nu-ți intre arcurile în coaste. Trebuie doar să te răsucești puțin. Am început să îi explic asta lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
în jurul semnelor proaspete mai erau și altele, vânătăi mai vechi de aceeași formă, îngălbenite și vineții. Judy avusese dreptate. Claire avea într-adevăr un temperament tare năvalnic. 8tc "8" Nu aveam de ce să mă grăbesc acasă; după-amiezile de duminică sunt mizerabile dacă nu ai companie sau vreo ocupație. Așa că am rămas în Castle Road până s-a făcut seară. La ora două camera s-a umplut pentru vizionarea unui nou episod din grila de programe EastEnders și după ce s-a terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
oameni vor slujbe într-o galerie de artă, iar eu eram norocoasă că am una. Dar e ușor să ajungi să gândești că cineva îți datorează ceva, nu? Mai ales când nimic nu-ți merge bine în viață. Ultima frază mizerabilă a făcut-o din nou să plângă. Pe nerăsuflate, a spus: — Nici nu m-am gândit că e așa de simplu, știi? A fost așa de... simplu. Am așteptat până am rămas să închid singură după care am pus unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
Cum adică? întrebară într-un glas Aurora și Euripide. - Adică nu are nimic de spus. Generația aceasta, din care face parte și tânăra prozatoare pe care încercați să ne-o băgați pe gât, nu are nimic de spus, iar textul mizerabil pe care l-am auzit nu face decât să confirme ceea ce spun. - Aoooleu, aoooleu, începu să plângă Euripide exasperat, măi domnule Maro, dar dumneata chiar ești ceva de speriat, pe cuvântul meu. Dumitale chiar nu îți place nimic? Nici chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
că treptat noi eram cei care deveneau victimele acestui exemplu de îngrozitoare impostură mă amăra nespus de mult, făcându-mă totodată să mă bucur, dacă asta mai putea fi numită acum bucurie, de faptul că stătusem întotdeauna deoparte de lumea mizerabilă a artei. O lume unde cei mai puțin valoroși erau întotdeauna primii, pregătiți să adune stivele de căcat care le erau oferite. Îmi venea să urlu de furie, în vreme ce Maro încă mai tuna și fulgera. - Dar dumneata, domnule Dinulescu? am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]