6,924 matches
-
ne vadă Europa cum suntem în realitate, că tot am reușit s-o ducem de nas! Acum tot nu mai contează că frumosul palat al națiunii propus pentru export e un jalnic, detestabil coteț! Pe ultima sută de metri, ca și cum mizeria guvernanților n-ar fi plutit ca osânza pe burta mitocanilor, două noi sfidări ale bunului simț se adaugă infinitului lanț al rușinii publice care a dominat anul 1999. Mai întâi, primirea lui Teoctist Arăpașu ca membru de onoare al Academiei Române
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
Admițînd însă faptul că, pe ascuns, uriașa masă a telespectatorilor din România se bucură de vulgarități, exultă, în particular, la auzul unor jocuri de cuvinte cu rimă licențioasă, asta nu dă dreptul nimănui să transforme Revelionul într-o colecție de mizerii lingvistice sau de aluzii mai murdare decît obiectul lor, cel mai adesea onorabil. Actul sexual, care a fost personajul principal al programelor de Revelion t.v., a fost tăvălit în cele mai joase chipuri posibile de tot felul de persoane
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
nu fi" de partea unui anume post t.v. precum și o grea lipsă de imaginație a celor care au ocupat locurile din față pe un post de televiziune, nu puteau duce decît la tristul spectacol al bancurilor fără perdea, al mizeriilor sexualității vorbite de o manieră sub-licențioasă și, nu în ultimul rînd, la o scălîmbăire tristă a ideii de lipsă de cenzură. Cenzura reprobabilă, cea ideologică, nu mai există. Nu mai există nici cenzura care te poate obliga să-ți alegi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
de ani trebuie să știm că se află pradă sărăciei proverbiale a nobililor hidalgo. Venit gol-pușcă la Paris, din departamentul, Pirineilor orientali, cu suma de unsprezece franci în buzunar, drept resursă pe viață, într-un fel uitase cu timpul de mizeriile copilăriei și ale familiei sale, în mijlocul nevoilor ce nu-i ocolesc pe artiștii începători, a căror avere nu este altceva decît o vocație niciodată stinsa. Apoi grijile gloriei, precum și cele ale succesului, se dovediră alte căi prielnice uitării...". Imediat apare
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
ăn afară unor partide extremiste, si a unor organisme interne care le deservesc, de pe urma psihozei colective de periclitare? Groaznic an România de azi nu este ca am ajuns an marasmul marasmului, la fundul cel din urmă al sacului, ca expulzam mizeria din noi aruncănd-o sub formă de deșeuri an stradă, ci că săntem, psihologic, tot așa cum eram și acum un deceniu: chirciți, suspicioși, gata de ură, dar bățoși și puși pe hartă. Recentul diferend de la Arad mai stârnește o dilemă, de
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
mai pătrunzătoare, ad secretiora et altiora contemplanda conducit". E adevărat că, așa cum observa Ficino, " Saturn nu desemnează de regulă calitatea și soarta comună a muritorilor, ci pe omul separat de ceilalți, divin sau bestial, blajin sau strivit de o extremă mizerie". Dar fetele bestiala și genială (sinonim renascentist pentru divin), ca și mizeria, nefericirea, formează o platformă pentru marea personalitate creatoare, pentru înălțarea ei în abstracțiune și metafizic. Unul din poeții de curte ai lui Lorenzo de Medici, Bartolomeus Fontius, se
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
observa Ficino, " Saturn nu desemnează de regulă calitatea și soarta comună a muritorilor, ci pe omul separat de ceilalți, divin sau bestial, blajin sau strivit de o extremă mizerie". Dar fetele bestiala și genială (sinonim renascentist pentru divin), ca și mizeria, nefericirea, formează o platformă pentru marea personalitate creatoare, pentru înălțarea ei în abstracțiune și metafizic. Unul din poeții de curte ai lui Lorenzo de Medici, Bartolomeus Fontius, se rostea astfel, într-o Carmina a sa: "Tempora nunc tandem per te
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
lume, aspirația sa către patria celesta. E o eliberare a sufletului de corp care favorizează profeția". Că și: "Melancolia corespunde elementului Pămînt, înlesnind vocația filosofica... Saturn îi poate transforma pe subiecții săi în divini sau bestiali, fericiți sau loviți de mizeria cea mai cruntă. Saturnismul acest rău moral și spiritual (...) constă în demoralizare și indiferență față de lucrurile lumești, dar produce cu toate acestea aptitudinea pentru contemplație". Din monografia lui Chastel închinata lui Ficino se poate desprinde, ca un fir călăuzitor, teoria
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
geniului", prin aceea că desparte imperios sufletul de aparente, că-i revelează esențele lumii. Melancolice și saturniene geniile au drept calități năzuința spre ideal, spre ceresc, darul contemplației, sensibilitatea penetranta, iar drept defecte condiția de exilat în lume, neînțelegerea societății, mizeria materială. Geniile își înving melancolia, subliniază Cristian Livescu, prin drogul utopiei. În direcția unei psihologii a genialității, se cade consultat Giorgio Văsari. Faimosul biograf folosește noțiunea de "zei muritori", congruenta cu cea de genii, vorbind despre Rafael. Pictorul a întruchipat
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
de autorii manualului de istorie de la Sigma reprezintă o dovadă că manipularea nu-și interzice nici cele mai odioase mijloace spre a izbîndi. Fie și punînd în circulație zvonuri despre exorbitantele onorarii pe care le-ar fi încasat autorii. Ce mizerie! Din nefericire, si o spun cu imensă părere de rău, printre cei care refuză schimbarea se numără destui profesori. Inerția lor intelectuală e cu adevarat scandaloasa, nu noile programe. Afirmația unora că, de pildă, manualele alternative de română de la clasa
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
eveniment, poetul dând ăntr-un interval relativ scurt de timp, 1960-1983, o operă care a schimbat față poeziei românești contemporane. Ea reflectă an același timp, ăn filigran, mitologia dramaticei experiențe a artistului de geniu viețuind an spațiul și timpul beznei și mizeriei totalitarismului postbelic românesc. Poezia stănesciană reia tradiția liricii interbelice, făcând totodată, printr-o sinteză unică neomodernă, trecerea an literatura autohtonă de la modernismul ănceputului de secol spre postmodernismul sfârșitului de mileniu. Prin ea s-a petrecut an poezia românească, după ăntemeierea
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
la gesturi devenite reflex în ani de contemplare pasivă, de pe margine, a realității: comentariile meciurilor de fotbal, în piață publică, bârfa relaxată, pe balcon, cu vecinul, si turnătoria abjecta. Dacă tot îi ard degetele să interzică ceva, de ce nu interzic mizeria, sărăcia, murdăria, lenea, hoția, minciună, prostia sau vulgaritatea indescriptibila care au coborât - cu neprecupețitul lor ajutor - ca un blestem peste țară? E ușor că, protejat de conturile imense din bănci, să dai românului lecții de patriotism și să arăți indignat
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
Despre acest volum, extraordinar, Călinescu avea să spună an Istoria literaturii că a fost "unul din momentele lirice fundamentale de după război". Dar până an 1923, poetul a știut să se poarte cu omenească grijă față de Macedonski, mereu trăind la liziera mizeriei, știind să-l capaciteze chiar pe unchiul său Ionel Brătianu, care, ăn 1916, ai acorda bătrânului poet un stipendiu de 500 lei lunar (oare câtă vreme i-a fost vărsat această subvenție?), așa cum reiese dintr-o scrisoare a lui Macedonski
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
încă patru decenii. Cel dintîi exeget care a apelat la procedeul asimilării "proletare" a poetului a fost însuși Călinescu, care a pus accentul, "în demonstrația să destul de servila", pe "egalitatea funciară" dintre muncitorul manual și cel intelectual, ambii stigmatizați de mizerie: "Afară de rări cazuri, cărturarul a fost un declasat, un muncitor ducîndu-si viața de azi pe mîine. Soarta marelui cărturar de pretutindeni nu s-a deosebit în general de aceea a lui Eminescu, relegat într-o odaie goală, în fața unei mese
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
ăntr-un "dans al generațiilor", gangsteri, mafioți, clanuri, contrabanda, o nuntă forțată ("de o nuntă forțată poți fugi, dar de soarta, nu!"), aventuri, povești, ăncurcături, o lume pestrița și contradictorie, sălbatică și generoasă, ăn care arta și kitsch-ul, bogăția și mizeria, dragostea și violență șanț de nedespărțit (că pisică albă de pisică neagră, ca norocul de nenoroc-). O lume ănchisă, dar sub cerul liber, lângă o Dunăre pe care plutește, fellinian, o navă albă... Pe scena concertului cu "No Smoking", Kusturica
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
atîtea pretenții, poate să servească în acest domeniu de învățătură, literatura aceasta nu o cetește nimeni, căci își fac o iluzie poeții cari cred că-i cetește cineva: numai fiindcă pretind că trebuie o revoluție literară pentru a exprima profundă mizerie a unor biete suflete sterpe, fără nici o legătură cu societatea și cu scopurile acelea înalte către care tinde omenirea". Îl recunoaștem, aici, în această filipica, pe autorul, din 1934, al Istoriei literaturii române contemporane, în care îi respingea, dur și
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
nu vizează persoane (personaje) sau împrejurări concrete, ci starea de lucruri generală, "situația": "Cum să fiu fericită când văd ce se întâmplă cu noi? O degradare treptată, frica, lipsa de orizont, lene...Pur și simplu nu mai pot suporta: întreaga mizerie din jur se insinuează în mine, clipă de clipă, mă umilește...." "", acestea sunt cuvintele cu care românul începe, dar ar fi putut să se și încheie cu ele, simetric, pentru că rezumă, anticipator, însuși destinul eroului, condiția să incertă pe care
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
puterile sufletești, să semneze blestematul angajament de informator: "mi s-au încleștat mâinile pe stilou, eram un fel de bloc de piatră incapabil de cel mai mărunt gest. Am spus nu și m-am simțit deodată fericit, liber, plutind deasupra mizeriei în care mă aflam". Presiunilor psihice, șantajului, amenințărilor cu moartea ale aceleiași omniprezențe Securități reciclate, le rezista Matei și după revoluția anticeausistă, cănd emanații infernalei instituții perene, transformați în mari oameni de afaceri și politicieni "patrioți", îi pretind să le
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
numai pentru a-i ucide. EXTERMINATI-I!". Tot pe Internet, o grupare prodinamovistă își declară deschis ideologia: "Brigate Pantelimon reprezintă un segment social care adoptă ideologia de dreapta (neo-nazy), implicîndu-se chiar și în viața politică din România. Urîm haosul și mizeria umană (parveniții și țiganii!!!, adică steliștii și rapidiștii)". Acești microbiști înfierbîntați pot fi foarte ușor manipulați politic, ne atrage atenția autorul articolului: "Galeriile echipelor de fotbal șunt o masă de manevră ideală. Sînt formate, în bună măsură, din tineri debusolați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17617_a_18942]
-
cunoscut pînă acum. Cine-or fi? Ce-or fi făcînd ăștia doi babani de vîrsta a treia, unul mai rumen că altul? Că, ce-au făcut... înainte, se cam simte. Ce tot turuie ei, în fond? Oho: catastrofă după catastrofă, mizerie după mizerie, promiscuitatea care ne înconjoară agresiv e, toata, la gură lor. Parcă-ar face, amîndoi, revista presei. Dacă i-am fi auzit înainte de ^89, am fi știut că au o misie: am fi tăcut cu toții mîlc și am fi
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
acum. Cine-or fi? Ce-or fi făcînd ăștia doi babani de vîrsta a treia, unul mai rumen că altul? Că, ce-au făcut... înainte, se cam simte. Ce tot turuie ei, în fond? Oho: catastrofă după catastrofă, mizerie după mizerie, promiscuitatea care ne înconjoară agresiv e, toata, la gură lor. Parcă-ar face, amîndoi, revista presei. Dacă i-am fi auzit înainte de ^89, am fi știut că au o misie: am fi tăcut cu toții mîlc și am fi urmărit, stingheriți
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
știu, ca si-altdat^, paharul plin e cel cu vodca, cel pe jumătate, cu apă: pentru înșelarea curioșilor. Soarbe și trage din țigară fără filtru, soarbe, soarbe... Trăim într-o lume a văicărelilor. Ziarele și televiziunile întrețin o permanentă frăsuială agresivă, mizeria și deriziunea fac deliciul condeierilor de toată mîna. Dacă reușești să te sustragi - măcar și pentru o clipă - acestei infestări programate, lumea, chiar și lumea noastră ți se pare întrucîtva respirabila. În Gară de Nord, totul e pus la punct
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
Lupeni, unde săptămâna trecută s-au găsit, de asemenea, câini otrăviți. Știu că Sanda este în relații foarte bune cu Gabriel Lungu (n.r.-city managerul de la Primăria Lupeni), iar eu nu mă am bine cu cei de la Lupeni. Este o mizerie, s-a ajuns să se preteze la așa ceva doar ca să mă compromită. Sunt acțiuni concertate, nu întâmplătoare și oare nu este aceeași otravă ca și la Lupeni? O să identificăm proveniența otrăvii și cine a împrăștiat-o”, a declarat Buhăescu pentru
Masacrul câinilor de la Uricani se transformă în război politic () [Corola-journal/Journalistic/24799_a_26124]
-
slăbiciunile de polemist ale mai tînărului confrate). După un timp, aflat în Franța într-o „delegație de prietenie”, transmite despre milioanele de automobile și despre frumusețea primăverii în Paris, dar și despre un pictor care tocmai s-a sinucis din cauza mizeriei. În ianuarie 1960 Petru Dumitriu solicită azil politic în Germania Federală și numele său nu mai apărea niciodată în paginile „Gazetei literare”. Decizia e oarecum curioasă avînd în vedere poziția centrală și combativă a scriitorului în sistem; nu e imposibil
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
creștinism, plasat în contextul actualității culturale și mai ales sociale, ale uneia dintre cele mai strălucite minți ale interbelicului. Sunt texte necesare și formatoare, perfect articulate și încă perfect lizibile. Într-o Românie care a devenit o grețoasă „quintesență de mizerii”, cum precis ar zice poetul (și) azi - dacă s-ar uita la televizor -, ar trebui să ne mai aducem aminte, din când în când, de Mircea Vulcănescu. Deocamdată, pentru România „legală”, liberă, democratică (nu?), el continuă să fie „Deținutul K
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]