475 matches
-
poziție de respingere față de conceptul de humor, faptul s-a întîmplat, cu siguranță, pentru că era supărat de jocul burlesc și arbitrar practicat de poeții romantici cu toate lucrurile un joc pe care îl considerau poate ei înșiși ca pe o mlădiță a humorului; dar nu marele humor se afla la bază. Goethe credea că humorul nu ar avea nici o stabilitate și nici o lege în el însușiși de aceea degenera ușor, mai curînd ori mai tîrziu, în melancolie și într-un prost
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
via înflorită și o nimicește, smulgând, rupând și tăind butucii. Trece atunci un călăreț, care întreabă: "Ce-o fi, Doamne, și asta? Cine-a prăpădit via? Moșule, ce s-a-ntâmplat Și de ce te-ai supărat, De tai viță Din mlădiță, De mi-o tai de la tulpină Și mi-o seci din rădăcină, De tai bieții strugurei Albi ca niște mielușei, De tai negri strugurași Ca și negri țigănași, Și pe care cum îi tai Peste garduri îi tot dai?". Bătrânul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
masă n-am rămas, Ci d-acolo m-am sculat, Tot la Domnul m-am rugat, Târnăcop am apucat, Sapa-n mână am luat, Și la vie c-am venit Să urăsc ce-am fost iubit: Și tai viță Din mlădiță, Strugurași Cu buturași, Și-i tai, măre, din tulpină Ca să-i sec la rădăcină!". Michelet spunea că iubirea ocupă întregul folclor românesc. Nu-l cunoștea bine. îi acorda un loc prea mare folclorului. Cel care-i rămâne este în continuare
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Daaa... - Șoimii patriei sunt fiii credincioși ai poporului și ai partidului.“ Am emoții. M-au tuns scurt și m-au îmbrăcat cu uniforma. Cămașă portocalie, șorțuleț bleumarin. Cravata roșie ne-o dă tovarășa. Chenzină, detergent, Ci-Co, Ceare. Sunt om mare? Mlădițe înmugurite/ Din trunchiul strămoșesc,/ Suntem copiii țării/ Pe plaiul românesc./ Șoimii patriei,/ Șoimii patriei,/ Spre lumină vor zbura. Firele de rugină se împrăștie difuz de pe fundul căzii, ca amintirea unei zăpezi. O mânuță de copil a tulburat apa. Ioana Postelnicu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
care urmele unei culturi mai vechi nu au fost încă șterse. Terenul defrișat prin foc este într-atât de dispus a se reîmpăduri, încât câmpurile și pajiștile ce nu au fost cultivate timp de doi ani se acoperă cu tinere mlădițe ce nu întârzie să devină arbori” (Haxthausen, 1847, vol. I, 208). Tot el adaugă: „Felul de a doborî și de a arde arborii în vederea obținerii de câmpuri pare a fi fost împrumutat de la triburile finice, care nu folosesc de obicei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cu trunchiul înalt, se formează un strat gros de cenușă deosebit de fertilă. Timp de doi ani consecutivi [pe acest loc - n.n.] se seamănă grâu. Aceste spații arse, numite podseki, dau de obicei o recoltă magnifică (...). La sfârșitul acestei perioade, tinerele mlădițe ce reapar la suprafață sunt atât de numeroase și de puternice, încât nu se mai poate semăna grâu. Atunci sunt lăsate să crească timp de opt până la doisprezece ani, după care sunt din nou doborâte pentru a fi arse. Se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
H.H. Stahl consemnează numele dat culturilor de cereale ce se succedau pe un loc despădurit prin foc (numit runc): prosie, răsprosie și samulastră. Faza finală, după părăsirea culturii, era aceea în care locul despădurit devenea pășune pentru animale. Apoi, când mlădițele se înmulțeau, terenul era părăsit, iar pădurea își reintra în drepturi (Stahl, 1998, vol. I, 248-254, 272-278). Această tehnică a dat naștere atât în regiunile rusești, cât și peste tot acolo unde a fost folosită, la un sistem de proprietate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
București, 2008, pp. 362-381. 425 Nicolae Manolescu, Sadoveanu sau Utopia Cărții [1976], ediția a III-a, postfață de Mircea Martin, Paralela 45, Pitești, 2002, p. 220. 426 "[...] O creangă cu frunze de-aur/ Crește-n umbrosul copac, și de-aur mlădițele-i svelte/ Sfântă Iunonei din Iad. Dar codrii sălbatici ascund-o/ Văi nepătrunse o-nvelesc în nestrăbătut întuneric./ Încă adâncul de jos al lumii nu-i chip a răzbate/ Până nu rupi din copac vlăstarea cu steaguri de aur;/ Asta
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în nestrăbătut întuneric./ Încă adâncul de jos al lumii nu-i chip a răzbate/ Până nu rupi din copac vlăstarea cu steaguri de aur;/ Asta Proserpina cere, frumoasa, ca dar ce-și alese/ Însăși. Iar dacă desbini tu pe-ntâia mlădiță, deodată/ Licur-a doua și cresc foițele aceluiași aur./ Tu stiricește-așa cu privirea, și când vei găsi-o/ Rupe-o cu mâna. Căci dânsa cu drag și de sine-ți urmează/ Dacă ți-e scrisul s-o rupi - dar altfel
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mijlocirea cuvintelor, ci numai prin trăirea nemijlocită și practicarea permanentă a acestei Taine, prin Împărtășirea cu puterea transfiguratoare a harului divin ce se revarsă asupra nostră a creștinilor În strânsă comuniune a credinței,a nădejdii și a dragostei cu celelalte mlădițe ale Trupului tainic al Mântuitorului.
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Edvica Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92291]
-
deasupra. Din plasa lui subțire/ Cădea aromitoare năpadă de visări". Văl de data aceasta transparent, al originarului însuși, întrupare vie, fremătătoare ce iese la lumină în forma în care apare și se dă vederii 17: " Când iată că din tufe, mlădițe și nuiele,/ Înfiorând tot trunchiul, un vălmășag de mii// De freamăte ridică, se mparte-n ramuri, crește.../ Încet, încet, pe scoarță ghiceam cum se ivește/ Ierbos și încă umed un strai sărbătoresc;/ Cum mai adânc, sub blana de mușchiuri unduiesc// Nelămuriri
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
stimulare a activității ficatului În caz de insuficiență. *Decoct din rădăcini uscate de cicoare (Cichorium intybus) din care se bea un ceai călduț, fracționat În 3 reprize, Înainte de mesele principale, având rol de stimulare a funcțiilor hepatice deteriorate. *Decoct din mlădițe uscate și măcinate de ienupăr (Juniperus communis) care se bea În cursul zilei, luând câte o lingură la intervale de o oră, cu eficiență În insuficiență hepatică. *Decoct din lăstari tineri de sparanghel (Asparagus officinalis) (20 g la 1 litru
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Ospitalierilor din Ierusalim dreptul de a se stabili în Țara Severinului, prin care ținut, în timpul ultimei năvăliri, a pătruns în Regatul Ungar oastea tătarilor. Gândul regelui era ca prin și dacă Scaunul Apostolic va binevoi să-i sprijine, să întindă mlădițele credinței catolice de-a lungul Dunării până la Marea Constantinopolitană. Dacă Papa nu le va acorda sprijinul și ajutorul său, el va fi obligat „deși în silă”, să se înțeleagă „cu tătarii”, încheie scrisoarea regală. Papa a confirmat privilegiul promis și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
francezii sunt îndemnați să se căiască pentru faptele lor și să lupte împotriva declinului național. Venise momentul unei căințe generale. În această grădină minunată care este Franța, trebuie să ridicăm astăzi tot ce este căzut, să smulgem tot ce sufocă mlădițele folositoare, [...] să stârpim buruienile", predică gazeta Fanfan la Tulipe, organul oficial al regimului, destinată copiilor sub 15 ani. Flirtul se numără fără îndoială printre aceste buruieni care trebuie smulse. Regimul vrea ca tânăra franțuzoaică să fie simplă, modestă, naturală. Să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
jupânul Urs. Dar starețul trăia prea aproape de Curtea princiară ca să nu afle că, În ultima vreme, cel puțin așa se șoptea, Bodo ar fi țintit prea sus, sperând la copila ducelui. Chiar dacă aceasta nu era urmașa legitimă, era totuși o mlădiță a ilustrei familii Zähringer, pentru care ducele plănuise desigur un alt viitor. E drept, Bertold nu știa deocamdată nimic. Poate bănuia ceva. Oricum, dacă ar fi cunoscut povestea de dragoste a celor doi tineri, mânia lui i-ar fi lovit
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pe Clémence a lor, pe care văd că nu se grăbesc s-o trimită Încoace. Sau poate nu se gră bește el cu nunta... Toată lumea știe că se gândește de trei ori până se hotărăște să facă ceva. Deci singura mlădiță din neamul Zähringer rămâne Adelheid, chiar dacă e bastardă. Bertold a recunoscut-o doar. Chiar dacă oficial nu poartă titlul de ducesă... Oricum asta se poate aranja la Curtea Imperială. Odată ce-ai pus mâna pe averile lor... și cine să urce
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care regele Îl dăruise iubitei lui. Bertranda mi le-a Încredințat pentru a servi ca semn de recunoaștere fiului ei, când va veni timpul. și socotesc acum că timpul a venit. Urs rămase mut. Bodo al lui era prin urmare mlădiță regească! Sub alte auspicii ar fi putut ședea acum pe tro nul francilor! Cu greu Își reveni și Întrebă: — Părinte, dar, după câte știu, regele Filip a obținut mai târziu iertarea Sfântului Părinte! N-a aflat niciodată de existența acestui
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ultimul său scop, pentrucă acest pom sălbatic printr-a doua creație care este tot în ordinea minunilor divine, are încă un destin. Marele grădinar îl eliberează complect, pune un foarfece inteligent și taie mlăzile de prisos. Pe cea mai viguroasă mlădiță, pune la vremea potrivită, printr-o operație delicată, câțiva muguri nobili. Și în curând destinul se va împlini. Și vom asista la o minune care este totuși în firea lucrurilor la minunea unei rodiri nobile. Acesta este destinul nostru. Acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
observat atent. *1 A pus să se strămute soba mai înapoi, pentru că îl dogora focul în fotoliul în care sta. *1 Sultan Soliman a spânzurat mai mulți viziri de un copac frumos și mare. Ne-ar trebui și nouă o mlădiță din acel copac, s-o plantăm la noi. Și-a mușcat o dată limba: era să moară. *1 Susține interesele țării ca funia pe spânzurat. Un individ acostează pe altul: Punga sau viața! Ce întâmplare, se miră primul; tocmai asta voiam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
utilitar. Studiul lui Petru Caraman asupra Porților monumentale ale României l-a condus pe Ion H. Ciubotaru la concluzia că originea sicrielor cu ferestre se află în înmormântarea suspendată, pe care o descoperim, de asemenea, în basme: „...o năsălie din mlădițe de brad și saschiu, în care amestecară și flori frumoase, și așezară moarta deasupra”, „.lăsară trupul neînsuflețit și nestricat să se legene în aer liber, la umbra frunzișului verde și în cântecul păsărilor pădurii”. Și în colecția Ion Pop-Reteganul este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
simbolul rodirii sacre pentru viitoarea ei familie: „Da de lucru ce lucrează?/ Tot învârstă la cunună;/ Cât învârstă, nu-i de-ajuns./ Ea se roagă mărului,/ Mărului și soarelui,/ Să-și aplece vârvurile,/ Vârvurile și stalpurile,/ Să-și rupă niște mlădiță,/ Să-mi vârste o cununiță,/ Cununa de cununie,/ Astăzi, mâne, ziua-mi vine”. Desăvârșirea cununii prin ramurile copacului vieții se face sub protecția solară, reverența dendrolatrică fiind aici implicită adulării astrului. Cununa de flori conține astfel însemne ale consacrării, valoarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Vernes și Rousseau-Vameșul, precum și alții au fermecat și continuă să farmece generații de admiratori, Don Cristobal Colon face parte din categoria vizionarilor de geniu care au schimbat omenirea, descoperirile sale dublând, practic, suprafața lumii cunoscute, făcând posibile cunoașterea a noi mlădițe ale "trestiei gânditoare" și a noi civilizații, deschizând calea prin cei ce i-au urmat, spre marea luminare: "Pământul e rotund"! Profesia mi-a permis să mă apropii de Cristofor Columb, să încerc să-l înțeleg, să-l "descifrez", pășind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
deschide acest dialog prezentând câteva modalități de stimulare a interesului pentru lectură, incepand cu clasa întâi. Știm că micii școlari sunt vrăjiți de carte, sunt purtați din această pe tărâmul mininat al cunoașterii. învățătorul este dator să îndrume pașii tinerelor mlădițe pe acest drum nou, plin de neprevăzut. El este cel care, prin intermediul cărții, face cunoscute copiilor muzicalitatea, farmecul deosebit al limbii române. Stimularea interesului pentru lectură, incepand cu clasa întâi, contribuie nemijlocit la însușirea și exersarea unei citiri corecte, expresive
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
sexual acea coloratură de apoteoză pe care o aflăm până și În lumea mai măruntă a insectelor și a păsărilor, unde fantezia și poezia, selecția Între indivizi, epică, intrepidă și eroică, precumpănesc. [...] SURORILE X DIN BLOCUL ÎN CARE LOCUIESC, ULTIME mlădițe ale boierescului neam de ispravă cu al cărui nume s-au botezat un bulevard și o stradă, chemau la ele până mai anii trecuți, când Încă nu Încărunțiseră și nu sărăciseră, prieteni și prietene din protipendadă cu care se despuiau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și de alcool, povara mile nară a neamului său de franțuji, unul din cele cinci neamuri, cele mai vechi ale Armorialului Franței (France-Bourbon et Bragance, Rohan, Narbonne, Sa voye-Soissons et Faucigny și Lorraine) [...]. Am stat deunăzi În mijlocul unora dintre aceste mlădițe boierești, Înghesuiți Într-o bucătărioară cât palma, la o masă cu cinci feluri de bucate improvizate franțuzește din te miri ce, câteva legume și o cană cu smântână, și cu o plăcintă ieșită sub ochii noștri ca dintr-o baghetă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]