1,257 matches
-
ușă un bătrânel căruia îi atârna barba în neorânduială, cu un piept de bivol și cu un glas de clopot dogit. Nu-l mai văzuse și nu-l cunoștea, deși stătuse și el aici. -Ce dorește domnul? - îngână în barbă moșneagul. -Cu doamna Lovenbach! - scurtă Eminescu dialogul. Din spatele omului apăru aceeași femeie grasă pe care o cunoștea, cu mersul ei de rață, lăsându-se când pe un picior când pe altul și gâfâind ca o locomotivă: -Intră-n casă, papa! - se adresă
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
peste toată Valea Putnei și jos, în fața mânăstirii se-ncinsese o horă mare în care se prinseseră fete și flăcăi în frumoase costume naționale din toate ținuturile locuite de români. Cântau vestiții lăutari ai Sucevei, era veselie peste tot, de la moșneag până la țâncii care se hârjoneau pe lângă maicile lor. Deodată încep să bată clopotele mânăstirii vestind venirea delegației Iașului, sosiseră în rădvane domnul Kogălniceanu, primarul Cerchez, poetul Alecsandri și alți mari oameni care salutau ceremonios adunarea. Din ultimul rădvan coboară această
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
bisericuță care strălucea la lumina lunii în umbra câtorva bătrâni stejari. Eminescu avea prieten bun un paracliser, tot un român rătăcit prin imperiu, care, bătut de soartă, se aciuase aici. Bătu de câteva ori în ușă și-i răspunse un moșneag care amenința dintr-un picior: -Ce-i, conașule Mihai, la ora asta cu dumneata pe-aici? -Bună noaptea, moș Lazăre! -Bună să-ți fie inima! -Ne plimbam prin împrejurări eu cu duduca și-am dorit să vizităm și noi Moldauercapelle, să
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 5-6) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347869_a_349198]
-
domoală, pavată cu pietre cubice, alee care se revarsă spre lac. La capătul ei, în partea stângă, a răsărit un parc dotat cu aparate de fitness. Zâmbesc la vederea unei apariții anacronice, incompatibilă, în viziunea mea, cu parcul respectiv. Un moșneag, îmbrăcat într-un costum alb și cu pălărie de aceeași culoare, își menține forma fizică, etalându-și veleitățile de sportiv, pe un aparat cu pedale. În timp ce moșul își consume energia în compania tinerilor zburdalnici, mă gândesc, fără să vreau, la
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
nici de unde ... numai vezi că totul a trecut pentru a nu se mai întoarce. Ș-atunci se simte omul bătrân, foarte bătrân, și ar vrea să moară. E mult de atunci. Harietă, de când eram mici de tot și ne spuneau moșnegii povești. Povești sunt toate în lumea asta. “ Când boala s-a abătut asupra poetului, scrisorile sunt oglinda adevăratelor momente tragice. Un asemenea “document “ nu mai solicită spiritul de investigație și de studiu; el ne impune o tăcere aureolată de smerenie
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
plimb, hoinar, prin vie, Să văd frunza ruginie Cum acoperă bobița Ca o mamă grijulie Care-și apăra fetița Când e dulce dar... zurlie. Să văd palmele zbârcite Cum adună bob cu boabă Pe sub rugi, abia chircite, Umbre de-un moșneag și-o babă. Lin va curge iarăși mustul! Mi se vor lipi trei dește; Limba va simți iar gustul De sarut ce ispitește. Voi bea vin pe săturate, M-oi rătăci prin cucuruz, Doruri multe, cenzurate, Din vise m-or
FĂ-MI, DOAMNE, O BUCURIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346461_a_347790]
-
din primăvară. Caprele torceau firele de iarbă în izvoare de lapte. Niciun licurici nu-și vinde lumina. Oglinda lacului reflectă puritatea cerului albastru, ascunzând cu delicatețe mâlul din străfunduri. Stejarul, paznic al timpului, își duce scorbura în spate ca un moșneag rucsacul. Dacă m-aș opri brusc din fugă, oare umbra mea ar mai face câțiva pași? Dumnezeule, dă-mi aripi, fie ele și de struț! Lăcrămioarele, măicuțe în catedrala primăverii. Viața lor - o nesfârșită rugăciune. În zori, cântecele privighetorilor se
IMPRESII DE WEEKEND de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345132_a_346461]
-
știi, cum este acuma viața pe Pământ Cum oamenii sunt tot săraci și goi Unii sunt bolnavi, alții se cred strigoi Rătăcesc printre numeroși nebuni Uitând de obiceiurile din străbuni Copiii umblă singuri, nefiresc și-s rupți Pe lângă câini înfometați, moșnegi tăcuți. Se duc, dispar cum piere în depărtare un sat Mor pe drumuri înstrăinați, de Tine n-au aflat! CONTEMPLARE (Părintelui Gherontie Puiu) Doamne! Din dragostea Ta dumnezeiască Răsar și cresc munții și faci să se ivească Un lung convoi
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
față Uriașul munților își doarme somnul de dimineață Fuioare argintii-fumurii îl înconjoară drăgăstos Pe Marele OM ce stă neclintit de veacuri, misterios El privește vasta întindere desfășurată în răcoare, Tăria cerului ce înveșmântează nopțile-n splendoare Din începuturi,nu ca moșneag,ci ca un OM adevărat Dăltuit în piatra- piatră de strămoșul pelasg-dac El dovada vie și înălțătoare a dăinuirii noastre A dorului ce ne frământă, din depărtările albastrel El simbolul sacru, simbolul unui trecut măreț în fapte Ce-a fost
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
mai terminat cu partidele și congresele!... O viață-ntreagă, cât am trăit, mi-au mâncat zilele și mie și bunului meu prieten; păi nu vedeți că ni s-a albit părul, taică? Ce-a fost a trecut, acum e democrație, moșnegilor, s-a schimbat macazul... Apropo, da unde ați pornit cu traista-n băț chiar în fapt de seară, intervine șoferul? Mare noroc ați avut cu el că a oprit, că vă oua puica în traistă și nu vă lua nimeni
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
de cinci mii, ochii i s-au bulbucat precum umflăturile pe care le lasă ventuzele pe spatele unui bolnav, iar fața i s-a înseninat ca un cer primăvărati; și număra și tot număra, iar banii parcă izvorau din potofelul moșneagului. Ce crezi Costică, o avere, să nu-mi vină să cred, așa că ți-am triplat diurna și-ți mai dau un ciubuc să te distrezi... că dacă nu opreai, nu dădea așa noroc peste tine. Domnul senator, nu ați găsit
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
misiune. Să trăiți domnul senator!... sergent major Tarif Alexandru și domnul plutoner adjutant Curăță Neghină. Ciripiți mai repede că n-am timp de pierdut cu voi, că mă scoateți din țâțâni. Am primit de pe aeroport o pângere din partea a doi moșnegi care au declarat că au venit cu dumneavoastră până la aeroportul Otopeni, iar cel care a stat în față ar fi lăsat... din grabă, o pungă cu bani pe banchetă. Dați-mi punga cu bani că nu au cu ce plăti
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
o doină de suflet. Când s-a apropiat de cișmea și-a ridicat pălăria, a înclinat capul cu respect și le-a grăi cu-un dulce grai. Bună ziua la dumneavoastră, dragi români! Bună să-ți fie inima, bade, îi răspund moșnegii deodată. După ce a băut câteva cupe de apă, s-a așezat pe capătul jgheabului, s-a închinat și a spus cu evlavie: „Mulțumescu-Ți Doamne pentru apa care mi-o dai și pentru lumina cu care mă încălzești... îți sunt recunoscător
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
19 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Capitolul VII Mărțișor la Moș Vreme Cum intrară în chilie, văzură un bătrân îmbrăcat cu o mantie albă, cu părul și barba albe colilii, șezând într-un jilț de aur încrustat cu pietre scumpe. Moșneagul citea o carte, iar vârtelnița de argint era învârtită de o fată frumoasă, îmbrăcată într-o rochie lungă, albă. Alături de ea o altă fată, în rochie lungă, neagră, dormea obosită. Pasă-mi-te fetele erau surori, ajutoarele Moșului în răsucirea
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
-mi-te fetele erau surori, ajutoarele Moșului în răsucirea veșnicului și nesfârșitului fir, tors dintr-un caier ce se forma mereu din miliarde de firișoare aduse pe un horn din adâncuri, suflate de vânturile sălbatice. - Cine ești tu, călătorule, zise moșneagul, de ce ai venit să-mi tulburi treaba? - Mă cheamă Mărțișor, preabunule Moș Vreme! Durerile și suferințele oamenilor mi-au purtat pașii până la tine. Povesti despre toate silniciile și disperarea la care au ajuns oamenii și viețuitoarele din țara lui. - Și-
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
bătrâne! Spune mai departe! zise Mărțișor. - Nu te prinde, frate! sări Norocel. Vor trece mii de ani și tot nu vei afla toate legile Firii, iar tu vei fi până atunci un morman de oase albite. - Ai prieten înțelept, zâmbi moșneagul. Ascultă-i sfatul și mergi în drumul tău! - Îndură-te, Moș Vreme, și spune-mi totuși cum să fac să aduc Primăvara în țara noastră? - Răspunsul ai să-l afli de vei răspunde la o întrebare. - Care? - Ce-i mai
MĂRŢIŞOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376889_a_378218]
-
Anotimp > NOAPTE DE IARNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului NOAPTE DE IARNĂ Munții-și pun în iarna grea Haine noi, scumpe, de regi, Brazii-acoperiți de nea Par în viscol albi moșnegi. Fir de apă cristalin Tremură pe sub zăpezi, Colo-n ramuri de mălin Cântă-n noapte huhurezi. Stelele discret sclipesc, Agățate în agud, Nori răzleți călătoresc Către satele din sud. E senin și este ger, Luna nouă iese-n frig, De parcă
NOAPTE DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377878_a_379207]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > HAI ODATĂ, MOȘ CRĂCIUNE! Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1441 din 11 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului HAI ODATĂ, MOȘ CRĂCIUNE! Ce cojoc are moșneagul, Mai mare decât un munte! Iar sprâncenele stufoase I se întâlnesc sub frunte. Și-a tras cizmele-mblănite Ca să aibă-n tălpi căldură; Sacul l-a zvârlit pe spate, Dar și-un colț din barba sură! Și-uite-așa, prin fulgii aspri
HAI ODATĂ, MOŞ CRĂCIUNE! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376744_a_378073]
-
Anotimp > NOAPTE DE IARNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1825 din 30 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului NOAPTE DE IARNĂ Munții-și pun în iarna grea Haine noi, scumpe, de regi, Brazii-acoperiți de nea Par în viscol albi moșnegi. Fir de apă cristalin Tremură pe sub zăpezi, Colo-n ramuri de mălin Cântă-n noapte huhurezi. Stelele discret sclipesc, Agățate în agud, Nori răzleți călătoresc Către satele din sud. E senin și este ger, Luna nouă iese-n frig, De parcă
NOAPTE DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372579_a_373908]
-
moșule!» «Nu ți-i dau, mucosule! Că-i duc la băbuța mea Ca să facă tocăniță!» Tocănița n-a fost bună! Dă-i la baba peste mână!” Am sfârșit poezia într-un final apoteotic menit a glorifica atitudinea fermă și curajul moșneagului. Astfel, mi-am lovit mâna stângă cu cea dreaptă, sugerând, prin mimică, gestul categoric al moșului care o sancționa pe băbuța lui pentru nepriceperea de care dăduse dovadă în gătirea puilor de turturea. Ei, în momentul acela s-a produs
CEA DINTÂI DURERE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372612_a_373941]
-
Odată primenite, cu fețe zâmbitoare și poftă de joc, ieșeau pe uliță, unde se formau grupuri-grupuri. De pe toate liniile, grupurile curgeau spre horă în pas vioi, parcă atrase de un misterios magnet. Pe acasă rămâneau doar unele babe neputincioase și moșnegii morocănoși. Dar și aceștia ieșeau la porți, pe băncuțe, sau direct pe șanț. Ori își arătau doar nasurile pe la gard. Priveau cu invidie la cei care se-ndreptau spre horă și-i bârfeau: -O văzuși, fă, pe sluta asta...a
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
pierdut, Înconjurat în mantie de pluguri, Iar crucea de la cimitir e-un scut. Noi, vara stam pe prispa încălzită În iarnă stam la gura unui vis... Bătrânul meu cu tâmpla poleită Împarte mere dulci în paradis. Era sfătos și înțelept moșneagul, Cu sufletul ca pâinea aburindă, Mă mângâia și îmi spunea cu șagă Că ȚARA trece pe la el prin tindă. E vară iar... Mi-e tare dor de tine, Bunicul meu cu tâmple argintii, De mieii albi, de prispa cu Ilene
BUNICULUI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379753_a_381082]
-
conținutul textului: > Cadranul III legătura dintre conținutul textului și cunoștințele, experiența de viață; > Cadranul IV învățătura, morala ce se desprinde din conținutul de idei prezentat, titlul potrivit pentru textul audiat/citit. Exemplu având ca text suoort -.. Fata babei și fata moșneagului", Ion Creangă: Cadranul I însușirile sufletești ale fetei moșneagului Cadranul IISentimentele pe care le aveți față de fata moșneagului (babei). Cadranul IIIAlte povești în care personajele pozitive sunt fete. Cadranul IVÎnvățătura/morala care se desprinde din text. Se formează grupe de
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
cunoștințele, experiența de viață; > Cadranul IV învățătura, morala ce se desprinde din conținutul de idei prezentat, titlul potrivit pentru textul audiat/citit. Exemplu având ca text suoort -.. Fata babei și fata moșneagului", Ion Creangă: Cadranul I însușirile sufletești ale fetei moșneagului Cadranul IISentimentele pe care le aveți față de fata moșneagului (babei). Cadranul IIIAlte povești în care personajele pozitive sunt fete. Cadranul IVÎnvățătura/morala care se desprinde din text. Se formează grupe de câte 4-5 elevi. Sarcinile sunt scrise pe bilețele. Fiecare
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
se desprinde din conținutul de idei prezentat, titlul potrivit pentru textul audiat/citit. Exemplu având ca text suoort -.. Fata babei și fata moșneagului", Ion Creangă: Cadranul I însușirile sufletești ale fetei moșneagului Cadranul IISentimentele pe care le aveți față de fata moșneagului (babei). Cadranul IIIAlte povești în care personajele pozitive sunt fete. Cadranul IVÎnvățătura/morala care se desprinde din text. Se formează grupe de câte 4-5 elevi. Sarcinile sunt scrise pe bilețele. Fiecare bilet are un număr.Reprezentantul grupei extrage un bilețel
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]