669,818 matches
-
Pop face o observație foarte interesantă, referitoare la alunecarea spre post-suprarealism (și implicit, spre postmodernism), a discursului poetic al lui Gellu Naum. În această zonă, "susul și josul, viața și moartea, realul și imaginarul încetează să mai fie percepute în mod contradictoriu", iar comedia literaturii cadrează, la un alt nivel, de adîncime, cu viziunea poetului asupra lumii, ca uriașă farsă existențială, în care "nimic nu pare a fi cu adevărat durabil, solid articulat, miracolul conviețuind cu derizoriul, banalul cu insolitul." Chiar dacă
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
la concurență cu admirabilul colectiv clujean care a coordonat editarea Dicționarului Scriitorilor Români, autorul celui mai important proiect cultural românesc din ultimele decenii. Cartea lui Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, este fundamentală pentru înțelegerea specificității culturale a Europei Centrale și pentru modul în care literatura română a fost influențată de această spiritualitate. Cornel Ungureanu pornește de la premisa - justă - că pentru a înțelege literatura română nu este necesar ca demersurile comparatiste să înceapă cu literatura engleză și franceză (așa cum se întîmplă cel mai
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
Danilo Ki�, Miroslav Krle�a, Vasko Popa, Andrei A. Lillin, Franyó Zoltán, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, Emil Cioran sau Petre Stoica. Apartenența la Europa Centrală nu ține atît de distincția dintre catolicism și ortodoxie, cît de accesul la modul de viață și la spiritualitatea Vienei. Pentru Cornel Ungureanu, Mitteleuropa nu mai este spațiul blestemat din propaganda comunistă, dar nici cel idilic din scrierile nostalgicilor mai vechi sau mai noi. Este un spațiu cu rațiune contradictorie, care cuprinde Viena culturală
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
speranțelor sau din dezamăgirea și sentimentul de alienare care au urmat momentelor de destrămare a viselor. Scriind despre visele și amăgirile scriitorilor pe care îi analizează, Cornel Ungureanu intră pentru o clipă în pielea lor. Ajunge să se identifice cu modul lor de a gîndi, să înțeleagă organic opțiunile lor, iar atunci cînd devin imperioase, despărțirile lasă în urmă o undă de duioșie. Cel puțin în această carte, Cornel Ungureanu este un critic sentimental și tonul său dobîndește adesea accente de
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
depășește orice prezență civilă sau identitate istorică. Trecînd la celălalt termen al întrebării, la acela care privește sculptura propriu-zisă și șansele ei de a face față enormelor presiuni care se exercită asupră-i, lucrurile sînt destul de simple și par, în mod ciudat, a fi fost ordonate și într-un alt plan decît cel administrativ. Sculptorul Mihai Buculei, al cărui proiect a fost selectat finalmente, este un artist bine cunoscut, cîștigătorul mai multor concursuri pentru monumente publice, printre care și al celui
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
al treilea rînd, prin impactul vizual și prin dinamica lui în cele două dimensiuni, proiectul lui Buculei va schimba radical relația vizuală și, în subsidiar, psihologică, impusă de opacitatea monolitică a micuței Lomonosov. Pentru acest vast proiect, care este, în mod cert, și cel mai curajos care a fost lansat pînă acum pe piața românească, suma care s-a vehiculat prin presa ultimelor săptămîni, aceea de 600.000 euro este, și la un calcul elementar, complet nerealistă. Ea abia dacă poate
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
popular, pentru că au fost cunoscute prin intermediul textelor folclorice, nu sînt automat înțelese de vorbitorii din mediul popular. Și datorită diferențelor regionale, unele sînt atribuite sferei stilistice literare (cîntece, basme), dar, nefiind folosite în vorbirea de zi cu zi, rămîn - în mod surprinzător - cu o accepție foarte vagă. în anchetele dialectale din Oltenia și Muntenia, un cuvînt netransparent pentru vorbitori se arată a fi chiar banalul codru : ""se zice de ăia, de basme, a fugit în codru" (dar informatorul nu poate preciza
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
semnal (cu riscul de a-l vedea preluat ca atare în dicționarele bilingve); tărîm e (discutabil) "popular și familiar", iar meleag și duios nu au nici un fel de indicații. Or, pentru o descriere lexico-semantică și stilistică a limbii române actuale modul cum se folosesc aceste cuvinte nu e deloc neimportant.
"Cuvinte poetice" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14904_a_16229]
-
democrația, economia de piață, știința, demnitatea individuală ar fi fost imposibile. Valorile lumii contemporane au crescut pe un fond biblic. Chiar și Iluminismul, cu dimensiunile sale antireligioase, e o imposibilitate fără rădăcini religioase. Istoricii își dau seama de aceasta în mod treptat, iar atitudinea adversă ține de materialismul secolului al XIX-lea, nu de contemporaneitate". Termenul de "eră post-creștină", care cunoaște o anume vogă, devine valabil doar dacă ținem seama de faptul că "post" nu înseamnă aici "ulterior", ci "descinzînd din
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
înainte, prezic eu, bazate pe descifrarea hermeneutică a încifrărilor religiosului în discursul estetic". Sau concluziv, degajînd conotația postideologică a ocultării religiei: În- tr-un cuvînt, am convingerea că marginalizarea religiosului în societatea românească (sau în orice altă societate) ar știrbi în mod grav, poate iremediabil, cîștigurile de libertate de după 1989. Opoziția față de religie ține mai totdeauna de sistemele tiranice, foarte, dar foarte rar de cele democratice". Vidul religios nu devine automat "rațional", "democratic", "progresist" așa cum par a fi încredințați unii fervenți retardați
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
materialului. Prin aceste orificii am privit Dulapul și mi-am amintit visul. De la Dulap venea respectiva liniște. Stăteam unul în fața celuilalt și eu eram acel ceva slab, mobil și trecător. Dulapul pur și simplu se reprezenta pe sine. Era în mod perfect ceea ce era. Am atins cu degetele mânerul neted și Dulapul s-a deschis. Am zărit umbrele rochiilor mele și două costume vechi ale lui R., în întuneric toate aveau aceeași culoare. În interiorul Dulapului feminitatea mea nu se deosebea prin
Olga Tokarczuk () [Corola-journal/Journalistic/14912_a_16237]
-
acolo se petrece ceva, dar se întîmplă ceva și în tine, spectatorul. Simți că pe actor l-a costat replica, dar și pe tine, cel din sală, surîsul ei, interpretarea, accentul. Doar prin cîteva excepții actrița și de film în mod ciudat totuși, Mariana Mihuț este o formidabilă actriță de teatru, preocupată aproape exclusiv de angrenarea ei în figura istorică a Bulandrei, de misterul și ce-ul personajelor sale, de împlinirea lor sub amprenta ei. Nu are nici cel mai mic
Forță și senzualitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14881_a_16206]
-
Iulia Popovici Aceasta e tema celei mai recente cărți a istoricului Lucian Boia, sau, mai curînd, pe înțelesul englezilor, pentru că volumul a fost scris la solicitarea Editurii Reaktion Books din Londra. Pentru un cititor familiarizat cu modul de abordare al profesorului Boia, nimic din ce spune în acest volum nu e surprinzător, nici preocuparea pentru imaginar, nici spiritul demitizant, nici măcar trimiterea la statuia lui Mihai Viteazul de peste drum de Facultatea de Istorie din București; tipul de discurs
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]
-
posibil integratoare, sau oricum sinoptică. Ca un folos secundar, din pasionanta confruntare a ideilor celor doi un cititor perspicace, dar poate mai puțin familiarizat cu psihologia analitică sau / și cu antroposofia va obține schițe destul de corecte ale acestor idei - în mod paradoxal, tocmai pe baza unei abordări complexe și aprofundate a două domenii de o subtilitate extremă. La vremea sa, titanicul Martin Eden își începea educația cu lectura unei cărți de teosofie a lui H. P. Blavatsky. E de presupus că
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
memorialistică) dintr-un, nedeclarat ca atare, ciclu epic consacrat descendenților, lumpenproletarizați sau orășenizați, ai bătrînului șef de trib rural. Cît privește romanele cu problematică urbană, ele sînt artistic nesigure (cele trei versiuni ale Risipitorilor, primul dintre aceste romane, ilustrează în modul cel mai limpede tatonarea de către autor a unei alte lumi decît aceea din care el însuși provenea), scrise parcă uneori la comandă (Intrusul, Delirul) sau incapabile să se ridice la nivelul ambițiilor lui Preda (Cel mai iubit dintre pămînteni). Pecetea
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
de cameră; ...aici, Festivalul Internațional de Muzică Academică tinde a se constitui într-o veritabilă instituție de vocație europeană. Cursurile de măiestrie - susținute de maeștri sosiți din Elveția, din Germania - se adresează prioritar tinerilor muzicieni din România; se înlesnește, în mod firesc, o integrare a acestora în marele circuit al valorilor muzicale europene. În acest an multe dintre concerte au fost realizate cu participarea tinerilor muzicieni ai Cvartetului de coarde �Arioso", muzicieni pedagogi ai Conservatorului clujean de muzică, instrumentiști ai orchestrelor
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
studiile. Universitatea era într-o vizibilă cădere de valoare. După ce trecuseră pe acolo profesori precum Schleiermacher, Fichte, Hegel sau Schelling, școala suferise o drastică scădere de popularitate și de calitate - mai ales în domeniul filosofiei, cel care îl interesa în mod direct pe Eminescu. Și apoi, se petreceau mari schimbări și în ce privește mai vechea ierarhie a științelor: " Ipoteza mea este că așa-numita criză a lui Eminescu la Berlin - dacă nu refuzăm acest termen tare înainte de a-i fi dovedit inadecvarea
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
Pavel Șușară În ultimii ani, au apărut și la noi cîteva importante cărți despre artă, panorame ample ale unor spații artistice la fel de vaste, care întregesc în mod semnificativ fondul documentar al bibliotecilor și umplu cîteva goluri ce păreau, la un moment dat, componente ineluctabile ale înseși existenței noastre culturale. Edituri importante din România, cum sunt Humanitas și Editura Fundației Culturale, au fost inițiatorii unor asemenea proiecte, dificile
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
au fost și au trăit acolo (sau aici, din punctul meu de vedere) un timp destul de scurt, poate numai cîteva luni sau un an, ajung să se obișnuiască atît de tare, să fie atît de atrași de locurile respective, de modul de viață experimentat, încît tînjesc apoi, nu se mai pot reobișnui cu pămîntul lor de origine, vor zor-nevoie să revină în lumea pe care au descoperit-o fie cît de puțin!". Acest fenomen se probează inclusiv la indivizii ce nutresc
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
nu se mai pot reobișnui cu pămîntul lor de origine, vor zor-nevoie să revină în lumea pe care au descoperit-o fie cît de puțin!". Acest fenomen se probează inclusiv la indivizii ce nutresc rezerve mergînd pînă la detestare față de "modul de viață american": "Pentru mine singura explicație cît de cît valabilă ar fi, să zicem, că societatea americană reprezintă un anume viitor și că nimeni nu vrea, de fapt, să se întoarcă în trecut, oricît de nostalgic ar fi". Așadar
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
materie de cultură, o "ciorbă globală". Refuzînd orice formă de dogmatism, de "obsesie ideologică", autorul nostru își rostește încrederea în soluția pluralistă drept corolar spiritual al sistemului democratic, unica bază rezonabilă a libertății: În ansamblu mă găsesc de partea unui mod de filosofie istorică în care pluralismul supradeterminării (al cauzelor multiple) alcătuiește o morfologie culturală, un joc dialectic al valorilor religioase și economice, intelectuale și politice, toate laolaltă înfruntîndu-se dar și colaborînd, în și prin acest joc constituin-du-se viața indivizilor, ca
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
lupta cu arme extrem de rudimentare, cum ar fi metafora, parabola..." Și încă: Se insistă pe acele cîteva găselnițe narative care au prins cîndva, dar care acum nu pot stîrni unui cititor contemporan decît un zîmbet ironic de compătimire". (Într-un mod încă și mai tranșant este pusă problema într-o notă din pagina culturală a unui cotidian care se referă la Ana Blandiana: "Se zice că s-ar fi opus regimului comunist. Nu m-am lămurit din ce motive, fiindcă mare
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
ar fi trebuit ca ei să descopere, dar n-au făcut-o, că habar n-aveau de adevărata literatură, că instrumentele lor erau rudimentare, reușind să stîrnească doar un zîmbet de compătimire cititorului contemporan. Nu mă împac deloc cu acest mod de a vedea lucrurile. El denotă o aroganță care nu se sprijină pe cunoașterea impactului social al operelor literare din deceniile de comunism. Las intenționat deoparte valoarea literară a acestor opere, care au fost, cum altfel?, de toată mîna, dar
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
oricăror liste de discuții ("și ce mândră mă simțeam.... gata, s-a dus filingu'..."; "aici este tot șpilul"; "hmmm, bună întrebare"), asociate de multe ori unui ton ironic ("postează ceva, cîte o poezea sau chiar mai multe"); domină totuși, în mod clar, un stil cult, uneori chiar specializat (prin terminologia literară). E foarte probabil ca unii dintre cei ce scriu în aceste pagini virtuale să aibă formație filologică, liceală sau universitară; specializarea nu e totuși nici generală, nici ostentativă. Din comentarii
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
metodă modernă de analiză antropologică și totodată un exercițiu dificil ce-i reușește pe deplin autoarei și al cărui prim efect de lectură e senzația că te afli în fața unei cărți capabile să dea un răspuns definitiv asupra existenței unui mod românesc de a vedea lumea. E doar un abil joc de construcție a demonstrației, o strategie care sfîrșește prin a-l convinge pe cititor că întrebarea asupra diferențelor dintre felul în care gîndesc și simt oamenii ce aparțin unor culturi
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]