1,182 matches
-
într-un anume context și dezvoltă, de regulă, o semnificație tributară contextului; prin mesajul vehiculat, discursul poate schimba datele contextului sau poate genera noi contexte. f) Discursul este asumat de către instanța enunțiativă, în raport cu această instanță situîndu-se reperele personale, temporale, spațiale, modale. g) Discursul este normat; el respectă atît regulile generale, ce caracterizează orice fenomen social, cît și norme specifice, numite legi ale discursului. h) Discursul este integrat într-un interdiscurs; el nu dobîndește un sens decît în interiorul universului altor discursuri. Definit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nici acum un consens în ceea ce privește statutul ei, de obicei, fiind considerată un fenomen auxiliar în comunicarea intersubiectivă de natură extralingvistică și incapabilă să transmită singură un conținut obiectiv. În această viziune, gestualitatea este în măsură să transmită doar informații abstracte, modale (negare, afirmare, îndoială, certitudine etc.), cuantificări (totalizare, diviziune) și calificare (euforie, neplăcere). Au existat însă și tentative de a studia gestualitatea ca o limbă, aplicînd formula "sistem de semne" a lui F. de Saussure, dar rezultatele nu au fost relevante
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lîngă verbele care constutie predicatul propriu-zis se atașează uneori alte verbe care nuanțează modul de manifestare al acțiunii exprimate prin predicat, prezentînd această acțiune ca dorită, posibilă, permisă voită etc. Pentru unele grupuri de limbi, precum cele germanice, asemenea verbe modale sînt unanim recunoscute și constituie un subiect de sine stătător al tratatelor de gramatică. În cazul altor grupuri de limbi însă, precum cele romanice, deși existența modalității astfel exprimate nu este contestată, problema identificării unui grup de verbe modale generează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
verbe modale sînt unanim recunoscute și constituie un subiect de sine stătător al tratatelor de gramatică. În cazul altor grupuri de limbi însă, precum cele romanice, deși existența modalității astfel exprimate nu este contestată, problema identificării unui grup de verbe modale generează încă puncte de vedere deosebite. Din acest motiv, se poate afirma că un inventar al verbelor modale este greu de realizat și lasă mereu posibilități de contestare și că acest inventar variază în principiu de la o limbă la alta
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
altor grupuri de limbi însă, precum cele romanice, deși existența modalității astfel exprimate nu este contestată, problema identificării unui grup de verbe modale generează încă puncte de vedere deosebite. Din acest motiv, se poate afirma că un inventar al verbelor modale este greu de realizat și lasă mereu posibilități de contestare și că acest inventar variază în principiu de la o limbă la alta. O concepție particulară în domeniul modalității lingvistice a formulat Charles Bally, care a susținut că orice frază, întrucît
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la alta. O concepție particulară în domeniul modalității lingvistice a formulat Charles Bally, care a susținut că orice frază, întrucît comunică un gînd, iar acesta este întotdeauna o reacție (sau o activitate) subiectivă, conține în structura ei semantică o parte modală, care exprimă această reacție. Sintagma terminologică modalitatea discursului se folosește pentru a trimite la formele distincte pe care le ia discursul în funcție de scopul lui: discurs descriptiv (sau descriere), în care se prezintă scene sau personaje, discurs narativ (sau narațiune), în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a arăta condițiile de realizare a unui proces, de a explicita punctul de vedere al locutorului față de enunț sau față de o parte a lui ori de a atribui unei fraze (care este prin definiție purtătoare a unei modalități) o valoare modală suplimentară. În principiu, corespondentul logic al modalizatorilor, reprezentat de operatorii modali, presupune un sistem universal al lor, însă fiecare limbă are mijloace proprii și sinonimii specifice pentru a reda fiecare dintre speciile modalităților. Modalizatorii care specifică în ce condiții se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
punctul de vedere al locutorului față de enunț sau față de o parte a lui ori de a atribui unei fraze (care este prin definiție purtătoare a unei modalități) o valoare modală suplimentară. În principiu, corespondentul logic al modalizatorilor, reprezentat de operatorii modali, presupune un sistem universal al lor, însă fiecare limbă are mijloace proprii și sinonimii specifice pentru a reda fiecare dintre speciile modalităților. Modalizatorii care specifică în ce condiții se produce un proces indică dacă el este necesar, obligatoriu, posibil sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cutare, așa-zicînd, în aparență) sau relativizarea cuvintelor folosite (într-un anume sens, dacă îndrăznesc să spun, într-o anumită privință), vizînd statutul particular al unei părți din enunț în raport cu ansamblul (în paranteză, între altele, într-un fel). Atribuirea unei valori modale suplimentare prin elemente ca a crede, a presupune, a-i părea, indică o posibilă discordanță între realitate și o aserțiune a cărei valoare este astfel atenuată. Există însă alte mijloace care, din contra, întăresc modalitatea asertivă explicitînd-o, precum de fapt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuvîntul leneș are valoare de substantiv, înțelegîndu-se prin aceasta că se încadrează într-o anumită clasă morfologică; în analiza sintactică însă, valoarea este de subiect, vizîndu-se în acest caz funcția în propoziție. În gramatică, se mai întîlnesc formulări precum valorile modale ale verbelor, valorile prezentului sau valorile conjunctivului, unde valoare este folosit pentru "conținut semantic; înțeles" sau "statut, posibilitate de folosire". Se poate constata astfel că, în discursul lingvistic, cuvîntul valoare se folosește uneori ca sinonim pentru unii termeni de specialitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sale abordează cu precădere probleme ale logicii limbajului și discursului: Überwindung der Metaphysik durch logische Analyse der Sprache, în "Erkenntnis", 2, 1932, pp. 219-241; Logische Syntax der Sprache, Julius Springer, Wien, 1934; Meaning and Necessity: A Study in Semantics and Modal Logic, Chicago: University of Chicago Press, 1947 (trad. rom. Semnificație și necesitate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972). Patrick CHARAUDEAU, profesor de Științe ale limbajului la Paris și director al Centrului de Analiza Discursului la Universitatea Paris XIII; a realizat mai întîi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cromozom din perechea 2 și un cromozom din grupa C, fiind înlocuiți cu doi cromozomi marker care sunt submetacentrici lungi. În alte cazuri, numărul cromozomilor markeri este și mai mare. În boala Hodgkin s-a observat hipotetraploidie cu un număr modal de 83 de cromozomi și un cromozom marker lung, telocentric, în celulele unui ganglion limfatic. În alte cazuri, pot să apară o linie diploidă și alta hiperdiploidă, cu 48-49 de cromozomi, precum și un izocromozom pentru brațele lungi ale unui cromozom
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sau 19. Celulele cu complemente cromozomale normale sunt într-o proporție variabilă între 57 și 76%. Există diferențe clare în numărul de cromozomi din boala Hodgkin și în celelalte tipuri de limfoame maligne. Majoritatea cazurilor de boală Hodgkin prezintă numere modale peritriploide (57-90 de cromozomi), în timp ce limfosarcoamele și majoritatea reticulosarcoamelor prezintă numere modale hipodiploide-hiperdiploide, cu 44-56 de cromozomi, dar și cu număr considerabil de complemente diploide. În unele cazuri de boală Hodkin fragmentarea cromozomală poate fi urmată de o translocație t
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
între 57 și 76%. Există diferențe clare în numărul de cromozomi din boala Hodgkin și în celelalte tipuri de limfoame maligne. Majoritatea cazurilor de boală Hodgkin prezintă numere modale peritriploide (57-90 de cromozomi), în timp ce limfosarcoamele și majoritatea reticulosarcoamelor prezintă numere modale hipodiploide-hiperdiploide, cu 44-56 de cromozomi, dar și cu număr considerabil de complemente diploide. În unele cazuri de boală Hodkin fragmentarea cromozomală poate fi urmată de o translocație t(8;14) care nu este reciprocă (balansată), pierzându-se un sector din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
va fi emfatic, încrezător, sigur de el, insuflînd o stare de confort destinatarului. Modalitatea negativă se realizează, din contră, cu mijloace lingvistice ce exprimă certitudinea sau incertitudinea privind faptele prezentate; ele includ, la fel ca în cazul modalității pozitive, verbe modale precum poate și trebuie - „Trebuie să fi mîncat pastele” (erau în frigider azi dimineață) -, adverbe cu sens modal precum se prea poate, fără îndoială, construcții frastice de tipul „Este foarte (im)probabil ca...”, precum și mijloace mai idiomatice: „Fără discuție
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
contră, cu mijloace lingvistice ce exprimă certitudinea sau incertitudinea privind faptele prezentate; ele includ, la fel ca în cazul modalității pozitive, verbe modale precum poate și trebuie - „Trebuie să fi mîncat pastele” (erau în frigider azi dimineață) -, adverbe cu sens modal precum se prea poate, fără îndoială, construcții frastice de tipul „Este foarte (im)probabil ca...”, precum și mijloace mai idiomatice: „Fără discuție ,Tony și nu altcineva a luat bicicleta”. De asemenea, pot fi folosite verbe indicînd „cogniția speculativă”: „a presupune
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
arată transpuneri inadmisibile. În practica analitică este mai indicat să evaluăm fragmentele din punct de vedere holistic, pentru a oferi o impresie generală asupra perspectivei pozitive, neutre sau negative a narației. Nu este chibzuit să abordăm un text căutînd verbe modale epistemice sau care exprimă obligația, fraze cu sens generic, estimări sau sintagme care exprimă sentimente și reacții - adesea sîntem uluiți să găsim puține din aceste trăsături sau sîntem deopotrivă tulburați de un amestec de însușiri, astfel încît contrastul pozitiv/negativ
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
înainte de a căuta anumite trăsături lingvistice pentru a depista o perspectivă predominant pozitivă, neutră sau negativă. Așadar, deoarece această abordare pune în evidență posibilitatea de a stabili cu precizie stilul și punctul de vedere prin particularitățile de alegere textuală (verbe modale, verba sentiendi, generice, evaluative ș.a.m.d.), nu trebuie să reducem textul la un simplu fragment. De exemplu, am observat că descrierile introduse prin „ca și cum”, „de parcă”, „precum” pot determina o îndepărtare de la narațiune, nesiguranță („ca și cum ar
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
lui Sartoris: Se ridică din pat. Se simțea cam țeapăn (realiză el), dar plimbarea o să-l pună în mișcare (își spuse el), cum o să-i treacă și frigul, și curînd va răsări soarele. La o căutare prea automată a elementelor modale am putea considera că viitorul trădează o nesiguranță epistemologică și un stil negativ; dar în context e clar că nu e vorba de nesiguranță în privința utilizării lor. De fapt, sînt acestea elemente esențiale într-un fragment unde, pentru prima oară
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a identifica eronat două voci complet diferite și doi indivizi diferiți, personajul și naratorul. O trăsătură lingvistică ce pare mai proeminentă în DIL spre deosebire de alte moduri de reprezentare a discursului este modalitatea. DIL este marcat de utilizarea frecventă a verbelor modale (trebuie, poate) și de adverbe-propoziții (desigur, poate) care exprimă opinii legate de probabilitatea, necesitatea sau dorința de realizare a unor acțiuni. Această modalitate dezvăluie dorințele și necesitățile personajului. Toate aceste modale sînt întrețesute în raționamente contestabile. Ele solicită o lectură
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
modalitatea. DIL este marcat de utilizarea frecventă a verbelor modale (trebuie, poate) și de adverbe-propoziții (desigur, poate) care exprimă opinii legate de probabilitatea, necesitatea sau dorința de realizare a unor acțiuni. Această modalitate dezvăluie dorințele și necesitățile personajului. Toate aceste modale sînt întrețesute în raționamente contestabile. Ele solicită o lectură în cheie DIL a textului pe care îl susțin numai în acele cazuri unde ni se pare greu să ne imaginăm că naratorul este cel care, poate brusc, intră pe nepoftite
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
căror legătură provine din teoria sistemistă a lui Talcott Parsons sau din paradigma AGIL, hegemonică in illo tempore în concertul teoretic al științei politice. Astfel, Rokkan consacră douăzeci și una de pagini (pp. 6-26) enunțării paradigmei imperativelor funcționale AGIL ajungând până la variabilele modale (pattern variables) pentru a defini astfel liniile sale de clivaj precum și dimensiunile sale fundamentale plecând de la cele patru funcții ale marelui sociolog american. Faptul că el propune patru clivaje, patru modele, patru praguri de integrare și trei etape plus una
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
8. Pronumele și locuțiunile pronominale de politețe 3. Subiectul non-nominal 3.1. Formele verbale nepersonale 3.2. Grupurile prepoziționale 3.3. Propozițiile reduse 4. Acordul unor tipuri de verbe-predicat 4.1. Acordul verbelor la diateza reflexiv-pasivă 4.2. Acordul operatorilor modali 4.3. Acordul în enunțurile care descriu operații matematice Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
non-nominal, sunt grupate contextele în care subiectul este reprezentat de o formă verbală nepersonală, un grup prepozițional sau o propoziție redusă. În partea finală a capitolului, este discutat acordul anumitor tipuri de verbe-predicat: verbele reflexive cu valoare impersonal-pasivă și operatorii modali. Al patrulea capitol se referă la subiectul format dintr-o sintagmă binominală, am grupat o serie de sintagme alcătuite din două nominale care formează o unitate referențială, având un singur referent: primul nominal (N1) are o valoare cantitativă sau calificativă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
etc. Reflexivul impersonal are forma de persoana a III-a singular, la fel ca reflexivul pasiv neacordat din exemplele de mai sus. Faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală este ceea ce favorizează lipsa acordului. 4.2. Acordul operatorilor modali Verbele care funcționează ca operatori modali a fi, a părea, a rămâne, a trebui și a urma sunt impersonale atunci când sunt urmate de o propoziție conjuncțională (GCompl): (126) a. Era să cadă pachetele din camion. b. Părea că râd niște
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]