1,712 matches
-
cu lumea înconjurătoare. Silvia Bitere nu este defel romantică, este tipul de poetesă care se implică, oficiază din convingere și neputința de-a trece indiferentă pe lângă evenimentele cotidiane. Frust, aplicat cu siguranță de sine, enunțul poemelor din acest volum este modernist și te atrage în continuarea lecturii, odată ce ai citit prima pagină. Uneori, tristețile, ca și cum ar fi strict personale, lasă ceracăne de sare imaginară pe pagina de hârtie, dar nu este vorba, în context ,de lamentare în sine ci de un
SILVIA BITERE PE „VIA DEL MAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374869_a_376198]
-
sensul frumos al sintagmei, poeta oficiind cu delicatețe și bun gust în acest templu care este dulcele și amarul poeteselor, evitând din instinct tonul bolovănos, imaginile vulgare și care nu se pot conjuga cu idee clasică ce domină (în stil modernist) întregul lucrării. „Dulcele meu amar” nu este o carte de vacanță. Citind poemele ești invitat să cauți și să găsești paradigme noi pentru a integra cenușiul vieții în textul poetic, text aducător de satisfacii estetice, culturale și chiar filosofice. Elena
ELENA M. CÎMPAN ŞI „DULCELE (SĂU) AMAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374944_a_376273]
-
Lucia Mihalca sunt curajoase, nu prin părăsirea rimelor stas, ci prin miza metafizică, morală și aș putea spune, esoterică a lor. Stilul ei reflectă o dăruire intelectuală ce liază suflete, eliberându-se de dogmatismul laicului, dar și de stridențele, vulgaritățile moderniste și postmoderniste. Dispariția ad literam a sexului explicit, a exhibiționismului afișat, prin atingerile ei feminine, capătă accente de senzualitate, de simțire asemănătoare celei divine. O alchimie plimbă, transformă și contopește, ca apoi să dispară, apărând în alte planuri și timpuri
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
alegeți tematica? Și care este sursa dumneavoastră de inspirație? M.P.: Aminteam că, socialul, personajul care este alături de noi, întâmplarea aparent banală, reunite sub cuvântul “cotidian”, sunt tot atâtea sugestii ispititoare, care pot conduce la un filtru compozițional, în această abordare modernistă care, iată, în această situație, și-a căpătat concretizare. 4. A.M.G.: De unde ați pornit și unde doriți să ajungeți cu această nouă pasiune, artă din bețe de chibrituri? M.P.: Desigur, compozițiile mele au cunoscut o progresie, oamenii din bețe
INTERVIU CU ARTISTUL-FOTOGRAF, MARIUS PETRESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345986_a_347315]
-
firescul cotidian. Câți, îndeobște, mai sunt poeții care se lasă ademeniți de incantație, de eufonie, de ritm și măsură, dar mai ales, de imagistica rămasă în pastel ori în poeziile cu formă fixă? Volumul începe cu cinci balade în stil modernist, una dedicată primăverii, alta luminii, o alta a păcii și una a tăcerii. Cea de a cincea se numește „Baladă fără sfârșit”. Lecturi agreabile, cantabile, stenice. Toate aceste simboluri - primăfvară-lumină-pace-tăcere-sfârșit pot fi pilonii trainici pe care autorul poate construi ori
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
ecclesială centralizată, fiind mult mai bine primite fracțiunile centrifuge. Este promovată, fără rezerve, mișcarea feministă. Se vorbește, tot mai confuz, de un ecumenism similar întru totul cu sincretismul. Potrivit Părintelui Profesor. Gheorghe Petraru, „dacă religia nu a dispărut, conform programului modernist, atunci postmodernitatea decretează egalitatea religiilor, sursa lor în rațiunea omului și nu în transcendent, nu originea divină a religiei, ci crearea ei de către om, care L-a creat și pe Dumnezeu, refuzul Revelației iudeo-creștine ce culminează în Iisus Hristos și
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
conducea. Revista lui Lovinescu apare la București între anii 1919-1922 și apoi între 1926-1927. Cenaclul „Sburătorul” are o existență mai îndelungată, funcționând între 1919-1947, când a fost interzis de comuniști. Obiectivele acestei grupări erau: promovarea tinerilor scriitori și imprimarea tendinței moderniste în evoluția literaturii române. Primul obiectiv s-a realizat prin promovarea unor nume ca: Ilarie Voronca, Camil Petrescu, Ion Barbu, Pompiliu Constantinescu, George Călinescu, etc. Un proces mai îndelungat a cunoscut cel de-al doilea obiectiv. Eugen Lovinescu își dezvolta
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
literaturii române. Primul obiectiv s-a realizat prin promovarea unor nume ca: Ilarie Voronca, Camil Petrescu, Ion Barbu, Pompiliu Constantinescu, George Călinescu, etc. Un proces mai îndelungat a cunoscut cel de-al doilea obiectiv. Eugen Lovinescu își dezvolta concepțiile sale moderniste în Istoria civilizației române moderne și în Istoria literaturii române contemporane. În aceste ample lucrări modernismul lovinescian pornește de la ideea că există un spirit al veacului XX explicat prin factori materiali și morali, care cuprinde un proces de o modernizare
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
ai Premiilor Stalin, primele cărți; nu cele conformiste, pentru care fuseseră laureați, ci acelea simple, chinuite, mai puțin puse în circulație, cu care se afirmaseră la tinerețe, atunci când își trăgeau seva din acea adevărată literatură mai veche sau din îndrăznelile moderniste ale secolului care începuse cu aripi spre inovație, nonconformism, avangardism, suprarealism și libertinaj de expresie câtă vreme ideile revoluționare mai palpitau sincer sub apăsarea dictaturii care-l făcea pe Maiacovski să se sinucidă strigând „nu trageți, tovarăși!”... În ceea ce privește, însă, reflectarea
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
în cuvânt în clipă absorbindu-l pe mereu închis într-un perpetuu avânt. M-afund între celule spre divin pe lanțul dintre gene coborând într-un abis de neființă plin învăluit cu aură de gând fără să-mi fie felul modernist închipuit în ceea ce exist prin versuri înșirate rând cu rând citind cu un ochi vesel, unul trist. Mă născocesc în aer de amiază o umbră alungită în țărână având în sine conștiința trează și soarele ținându-l într-o mână
SUNT POET LA MINE-N CAP ŞI DIN CAP NU POT SĂ SCAP de ION MIHAIU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378078_a_379407]
-
În 1956 are loc prima retrospectivă bucureșteana a operei lui Constantin Brâncuși, organizată, printre alții, de criticul și istoricul de artă Marin Mihalache, iar în 1967 are loc la București unul dintre cele mai mari colocvii internaționale dedicate operei sculptorului modernist francez de origine romană. Până în anii '70, regimul comunist și cultura română generată de acesta se angajează într-un demers de reasimilare și, pe undeva, de aculturație a imaginii și operei artistului, cu puternice accente asupra laturii etnice a acesteia
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VII-A (CONSTANTIN BRANCUŞI) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376399_a_377728]
-
Armenescu în recenta sa carte, De mână cu Orfeu, apărută la editura Mirabilis, în condiții grafice deosebite, cu desene semnate de Andrei Câmpan, extrem de potrivite cu substanța și tonul poemelor, în pandant. Versurile ample, nesofisticate nu țin de niciun curent modernist, miza fiind adresarea directă, fără sinuozități ideatice, iar opțiunea pentru prozodia clasică este salutară susținând adecvat retorica plastică, având un mesaj de impact imediat. Cartea poate fi percepută și ca o ars poetica, în demersul ei curajos și provocator de
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
proiectul „Structuri de rezistență în dinamica navoporturilor”, distincția „Înaltul Merit Colonial” și titularizarea de patru ori ca Analistul Integral al coloniei. Își băga nasul peste tot? Ei bine, acum nu mai aveau să-i vadă nici nasul și nici ideile moderniste. O patrulă trecu pe lângă ei, măturând cu reflectoarele toate sensurile de rulare. Sildiva ridică capul înspăimântată, cu pieptul fremătând de respirația accelerată, șuierătoare. Cât era de frumoasă! I se părea absolut credibil ca bărbații să fie atrași de aceste exemplare
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373036_a_374365]
-
de minerit, în vreme ce aurul din filonul poeziei în scriere clasică se extrage greu, prin minerit anevoios și trebuie topit și turnat în forme cu mari eforturi și multă combustie. Cadența și rima imprimă cantabilitate care place minții și simțurilor. Poezia modernistă și postmodernistă lipsită de cantabilitate este foarte puțin poezie, este mai degrabă... zicere, înșiruire cugetativă de cuvinte seci și reci care rar izbutesc să formuleze metafore sublime, esențe... Dar și poezia în versificație clasică, dacă nu izbutește cu măiestrie împletirea
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
Ahoe). Așadar, dragi confrați care vă depărtați de muzicalitatea pe care o dau ritmul și rima în poezia care conține poezie și care vă amăgiți că vă va cânta vreodată versurile albe vreun Tudor Gheorghe sau alt rapsod ori cantautor modernist (și lălăist...), am un sfat: orice ați scrie și descrie, faceți să sune a ritm și rimă versurile voastre, faceți să pară că silabele cântă spre a încânta, chiar dacă scrieți din nepricepere cu ruperi de ritm fără de rimă. Citiți Lucian
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
Lucian Blaga, apoi Nichita Stănescu, pe urmă Marin Sorescu și, cel mai la urmă, recitiți Nichita Stănescu... Dar abia la urma ultimei urme, spre a nu vă rătăci în desiș imitativ, citiți și alți poeți ai versului alb, așa-zis modernist, prespălat, stors, gol de metafore și mesaje suave, curgătoare, refrenice, elegiace... Și abia apoi scrieți iar și iar ceea ați vrut să sugerați în primele încercări, în primele stihuiri încropite în format de versuri. Nu aș vrea să vă fac
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
pe autoare să scrie, ci doar nevoia de a desena pe cerul înstelat al nopților de vară, urme de aștri, de a adăuga poienelor însorite noi raze de lumină, de a se redescoperi în tumultul și viforul ce caracterizează cotidianul modernist. O stație tăcută, într-o gară uitată de lume, în care nimeni nu sosește și din care nimeni nu pleacă, niciodată. Poate doar dorințe, unde albastre de gând, sentimente încă treze și lumină, foarte multă lumină. Cu speranța și credința
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
și Rusia scapă de Revoluție pentru a se arunca într-o contra-revoluție, secolul al XVIII-lea revăzut și îndreptat ar prefigura, în 1789, idealurile de la 1848. Pe de o parte, se insistă asupra nefericirii popoarelor, pe de alta, asupra inițiativelor moderniste ale elitelor luminate. Ruptura între istoria circulației ideilor și istoria relațiilor internaționale are tendința să abolească importanța raporturilor de forțe militare care se impun spre 1740, apoi în ultimele trei decenii ale secolului. Or, războaiele austro-ruso-turce determină politica Porții în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aflate sub dominație otomană, însă înaintând spre autonomie și independență. În această istorie a Balcanilor există unii participanți, dacă nu controlați, cel puțin antrenați de interesele conflictuale ale marilor puteri rusă, britanică, habsburgică și otomană. Pe de altă parte, elitele moderniste din Moldova și Țara Românească construiesc o cultură de națiune, o cultură-oglindă a marii Națiuni inaugurale, și proiectează o nouă identitate, independentă, care alimentează pasiunile și capacitățile de luptă. Avatarurile raporturilor de forțe accentuează capacitățile de luptă. S-ar putea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
simplicitate". Refuzul trecutului, conceput ca loc și sursă de expresie a specificului național, este radical. Horia Creangă explică faptul că a da un răspuns la exigențele timpului nu înseamnă a imita. Aici, el ia poziție în favoarea modernității, în mijlocul confruntării dintre moderniști și tradiționaliști: "Arta liniilor simple este la fel de veche ca lumea" adaugă el, pentru a regăsi esențialul dincolo de avatarurile istorice ale așezării romane. Două proiecte majore ale lui Horia Creangă au fost realizate: clădirea asigurărilor ARO din București (între 1929 și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Gaulle, de destindere bazată pe o apropiere geopolitică și filosofică prin împărțirea de către cele două Europe a uneia și aceleiași civilizații și a aceleiași pătrunderi în modernitate, își construia un fel de epopee separată. Discursul fusese remarcabil, amestecînd graba modernistă cu fidelitatea față de un arhaism ocrotit, ca și cum ceea ce era pentru Ceaușescu și echipele lui doar rămășițe ale întîrzierii în dezvoltare, trebuia conjunctural ridicat la rang de valori. Pitorescul, folclorul, farmecul cîmpurilor atît de lăudate de presa franceză de atunci, apăreau
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
august L. intră, exaltat, în atelier să mă anunțe că lucrează la o pînză pe care a plasat... mărgele. De ce nu! Neștiind, scumpul de el, că truvaiul lui e fumat deja de vreo sută de ani, din faza primelor exacerbări moderniste. Trăiește simpatic exaltarea descoperirii. Precum numeroșii săi congeneri de azi. Coincidență: tocmai decupasem un pasaj din Jurnalul lui Jünger, în care autorul Falezelor de marmură se surprinde privind atent un tablou cu peisaj de iarnă: "... Culoarea dispersată în cristale plate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
relațiilor internaționale. S-a spus că N. Iorga este înainte de toate medievist. Este adevărat. Acesta a fost domeniul său preferat și el însuși s-a considerat medievist, în primul rând. Este însă sigur că, în al doilea rând, a fost modernist. Epoca modernă a istoriei patriei înseamnă trecerea la o nouă societate, înseamnă unirea, independența, desăvârșirea unității de stat, toate rămase, într-o bună măsură, obiective ale vieții sale de militant politic, evenimente în studierea cărora el căuta argumente moralizatoare și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vorbă, „numai o literatură națională ne poate asigura o individualitate etnică”, în interiorul unui proces de „reformă în toate direcțiile”, vizând „redeșteptarea geniului latin al neamului”. Poeții, prozatorii și criticii revistei sunt, însă, în mare majoritate, moderniști sau susținători ai curentelor moderniste în literatură. Publică, astfel, poezie: G. Bacovia (Balet, Serenadă), Al. T. Stamatiad, Alice Călugăru, Eugeniu Sperantia, Donar Munteanu, N. G. Rădulescu-Niger, Mircea Demetriade, Mia Frollo (care debutează aici semnând Maria Buzoianu), printre prozatori numărându-se C. Nottara, Th. D. Speranția
ANALELE LITERARE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285336_a_286665]
-
versuri Minunea de a trăi (1970) și, mai târziu volumul Măsurând cu lacrima ființa ta (1993) relevă un poet de inspirație htonic-folclorică, cu reminiscențe și rezonanțe, pe alocuri, din Lucian Blaga, vădit îndatorat unor tendințe din lirica modernă și chiar modernistă. Notabile sunt versurile de evocare a atmosferei sumbre de secetă și război, precum și meditațiile pe tema scurgerii neîndurătoare a timpului. Reportajele publicate de-a lungul anilor - adunate doar parțial în volume (Colegi de generație, 1979, Drumuri esențiale, 1982, Natură vie
ANDREIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285354_a_286683]