8,119 matches
-
a produs, credea Bernea, în rând cu alți oameni de cultură ai vremii, o întâlnire de spirit între vechea credință dacică și creștinism, realizându-se o sudură trainică și coerentă a unor elemente aparent disparate. Despre gândirea populară și critica modernității la Ernest Bernea - filozof al culturii românești autentice Motto: „Lumea noastră este lumea cea adevărată, este lumea bună, cu oameni și pomi înfloriți...“ Dintre privirile aruncate nouă înșine ca popor, „Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român“ este probabil cea
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
constituie fântâna. Altădată un simbol al satului, îngrijită de întreaga comunitate, de care se putea bucura oricine, astăzi a devenit un bun privat, majoritatea construindu-și una în propria-i curte. Între spirit și tehnică Punctul de plecare al criticii modernității la Ernest Bernea îl reprezintă cultura populară și viziunea creștină asupra omului, domenii ale spiritului și firescul de la care lumea s-a îndepărtat. Sub influența diverselor filosofii, ca pozitivismul sau abstracționismul, epoca modernă a redus cunoașterea și realitatea la aspectele
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
predilecția pentru trăiri care se consumă departe de realitate sau chiar în afara conștiinței noastre. Ca o ironie, kitsch-ul și divertismentul chiar sunt moduri de a ne „ucide timpul“, după cum remarcă Matei Călinescu în Introducerea sa la „Cinci fețe ale modernității“: „Marele paradox al kitsch-ului este acela că, fiind produs de o civilizație foarte preocupată de temporal, dar cu toate acestea incapabilă de a atribui timpului vreo valoare mai amplă, kitsch-ul pare deopotrivă menit să economisească și să ucidă
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
sentiment al trăirii. Ne lipsește timpul interior, colorat și viu, bogat în evenimente, singurul care ne-ar centra viața și ne-ar da sentimentul că existăm în lume“ (Ernest Bernea, 2008, 71). Despre femeia modernă O altă constantă în critica modernității se referă la transformările din cuplu, intimitate și psihologia feminină. Din protectoare a vieții și căminului, din simbol al creației, poeziei și rafinamentului, femeia „s-a masculinizat“, intrând în competiția pentru bogăție și putere, devenind un obiect al dorinței și
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
de interpretare a transformărilor moderne. Numeroasele eseuri - cenzurate în timpul comunismului și publicate abia în ultimii ani, de o largă erudiție, cuprindere și expresivitate - îl recomandă pe Ernest Bernea ca pe unul din cei mai importanți sociologi și critici români ai modernității. Iar dacă azi știm mai multe despre chipul, poate uitat, al vechiului sat românesc, și acestui om, atât de încercat, i-o datorăm. Concluzie finală și încheierea La întrebarea gânditorului, teologului, publicistului și cercetătorului creștin Costion Nicolescu de la Muzeul Țăranului
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
Note pentru o filosofie inactuală, Editura, Predania, București, 2010. Bernea, Ernest, Criza lumii moderne, Editura Predania, București, 2011. Levi-Strauss, Claude, Gândirea sălbatică, Editura Polirom, Iași, 2011. Huizinga, Johan, Amurgul Evului Mediu, Editura Univers, București, 1970. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității, Editura Polirom, Iași, 2005. Bauman, Zygmunt, Modernitatea lichidă, Editura Antet, București, 2000. Material documentar realizat de Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Anul comemorativ al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Ernest Bernea �' gânditor creștin, promotor și filozof al
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
București, 2010. Bernea, Ernest, Criza lumii moderne, Editura Predania, București, 2011. Levi-Strauss, Claude, Gândirea sălbatică, Editura Polirom, Iași, 2011. Huizinga, Johan, Amurgul Evului Mediu, Editura Univers, București, 1970. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității, Editura Polirom, Iași, 2005. Bauman, Zygmunt, Modernitatea lichidă, Editura Antet, București, 2000. Material documentar realizat de Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Anul comemorativ al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Ernest Bernea �' gânditor creștin, promotor și filozof al culturii românești autentice... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
cu cele privind vestigiile arheologice, până la evenimentele contemporane și ultra-contemporane, acestea din urmă primite și pe cale orală de către autoare de la oamenii mai în vârstă ai satului. De la cultura materială, până la cea spirituală sau imaterială, până la tradiții și ocupații supuse impactului modernității. Față de alte monografii care au o structură clasică, autoarea cărții de față dovedește inspirație, trădată și de profesia de bază, cea de învățător și apoi jurnalist, atunci când structurează demersul științific în 4 mari părți: Date de identificare fizică; Date de
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA by http://uzp.org.ro/o-carte-de-suflet-pentru-martirii-din-treznea/ [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
ce se deschide în chiar inima culturii noastre, lăsând cale liberă doar spectaculosului, senzaționalului, reîncarnării, erotismului, violenței și drogului. Învierea este lăsată în uitare, indiferență și ignoranță. În acest fel survine nihilismul, care pare a fi categoria sintetică paradigmatică a modernității filosofice. Nihilismul neagă orice sens existenței, îi refuză acesteia orice fundament, refuză dreptul la existență oricărui adevăr obiectiv, proclamă totala lipsă de scop în ampla devenire umană și cosmică. Din el se naște, în plan moral, scepticismul în ceea ce privește valorile, sensul
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
în convingerea fermă privitoare la imposibilitatea de a susține teoretic existența unor valori supreme, în prăbușirea valorilor metafizice, morale și religioase, în special a celor proclamate și apărate de creștinism. [6]Această nouă percepție arealității are loc „la sfârșit de modernitate”, după ce modernitatea a fost calificată ca fiind „o splendidă auroră” de Martin Hegel; pe de o parte, Revoluția Franceză a dat naștere libertăților moderne și conceptului de „drepturi ale omului”; a încheiat epoca absolutismului și a despotismului tiranic; privite „în
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
fermă privitoare la imposibilitatea de a susține teoretic existența unor valori supreme, în prăbușirea valorilor metafizice, morale și religioase, în special a celor proclamate și apărate de creștinism. [6]Această nouă percepție arealității are loc „la sfârșit de modernitate”, după ce modernitatea a fost calificată ca fiind „o splendidă auroră” de Martin Hegel; pe de o parte, Revoluția Franceză a dat naștere libertăților moderne și conceptului de „drepturi ale omului”; a încheiat epoca absolutismului și a despotismului tiranic; privite „în mare” lucrurile
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Opinii > MAGDALENA ALBU - INTERSECTĂRI CULTURALE Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 507 din 21 mai 2012 Toate Articolele Autorului „Nu avea dreptate Adam Smith când observa, încă din zorii modernității, că societatea este forma de organizare în care tot omul are tendința să devină negustor?” MIHAI DINU Dacă Jean Baudrillard propune un discurs definitoriu asupra postmodernității în care trăim, putem spune că Olivier Toscani realizează un soi de meta-comunicare interculturală
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_intersectari_culturale_magdalena_albu_1337654110.html [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
de consum și a lumii obiectelor, pentru că el, aflânde-se continuu în căutarea nu prea bine defnită a fericirii personale, nu caută decât ceea ce îi poate oferi satisfacție imediată și-atât. „Nu avea dreptate Adam Smith când observa, încă din zorii modernității, că societatea este forma de organizare în care tot omul are tendința să devină negustor?”[4] Tindem să credem, până la un punct, că da. Sclav al propriilor nevoi, Ființa aceasta născocită și propusă nouă de Baudrillard ca reprezentare fidelă a
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_intersectari_culturale_magdalena_albu_1337654110.html [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
și istoricul de artă Raluca Băloiu. Evenimentul marchează Conferința anuală a Asociației Femeilor Universitare din Europa (University Women of Europe - UWE). Vineri, 5 septembrie 2014, între orele 16:00-17:00, va avea loc workshopul “Imprimarea cu ștampile - între tradiție și modernitate# (prezintă: conf. univ. dr. Daniela Frumușeanu - UNArte București). În perioada 5-7 septembrie 2014, Asociația Femeilor Universitare din România găzduiește la București (Biblioteca Națională a României - Sala de conferințe Mircea Eliade, parter), în premieră, Adunarea Generală și Conferința anuală a Asociației
Expoziţie de carte-obiect Daniela Frumuşeanu, la UWE by http://uzp.org.ro/expozitie-de-carte-obiect-daniela-frumuseanu-la-uwe/ [Corola-blog/BlogPost/93975_a_95267]
-
un aspect foarte important ce nu trebuie omis este puterea eliberatoare și înnoitoare pe care o reprezintă opera Părintelui Dumitru Stăniloae în contextul actual. Această operă înlătură toate atacurile pe care impersonalismul, dualismul, existențialismul, gnosticismul, evoluționismul, precum și celelalte concepții ale modernității le-a adus împotriva persoanei umane. Omul nu este lăsat să fie distrus de aceste concepții, ci este repus în adevărata sa demnitate. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae accentuează foarte mult ideea de persoană și pe cea de comuniune interpersonală. Sfânta
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2030 din 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469167646.html [Corola-blog/BlogPost/344353_a_345682]
-
unei paradigme ancorate în Tradiție, în sensul că accentul era pus pe contemplarea lumii ideilor. Platon spune că aceasta este cunoașterea adevărată. Adică ceea ce ține de lumea ideilor era cunoașterea sigură, iar cunoașterea realității empirice era cunoașterea aproximativă, nesigură. Odată cu modernitatea, se schimbă această viziune și cunoașterea sigură devine cunoașterea lumii vizibile, iar cunoașterea aproximativă devine cunoașterea lumii supranaturale. Bineînțeles, știința modernă se dezvoltă pornind de la aceste premize, punând accentul pe experiment empiric, pe verificarea rezultatelor în cadrul unei anumite teorii, după
TEOLOGIA SE POATE AFLA ORICÂND ÎNTR-UN DIALOG ONEST CU ŞTIINŢA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Editura Teologie și Viaţă_se_poate_afla_oricand_intr_un_dialog_onest_cu_stiinta_0.html [Corola-blog/BlogPost/341724_a_343053]
-
o pensiune de adevărată clasă mondială, la capătul unei văi românești absolut feerice. O spun fără exagerare, era un loc ca rupt din Eden, dacă nu mă-nșel chiar așa se numea: ”Pensiunea Poarta Raiului”. Drumul către acea oază de modernitate, perfecțiune, stil și bun gust maxim, drum de munte, neasfaltat, a fost un coșmar de asemenea proporții pentru noi, într-un automobil construit în Bavaria, condus de oaspeții noștri germani, încât odată ce am ajuns la destinație orice efort al gazdelor
SPANIA ŞI ROMÂNIA, O PARALELA INEGALĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1453732037.html [Corola-blog/BlogPost/375298_a_376627]
-
în mare măsură, în limitele propriei limbi, și doar în vremea din urmă această operă a început a fi cunoscută în restul continentului. Fiindcă important este ca in creația lui Dorcescu sunt puse unele din cheile cele mai adânci ale modernității poetice...”. (ANDRÉS SÁNCHEZ ROBAYNA) « Querido Eugen, ...Creo que este poemario (Eugen Dorcescu, NIRVANA, Editura Mirton, Timișoara, 2014, n. n. E.D.) que le hâș dedicado es un maravilloso homenaje y tributo de tu amor a Olimpia-Octavia. Es tu propio Taj-Mahal hecho poesía
EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Eugen_Dorcescu.html [Corola-blog/BlogPost/340345_a_341674]
-
își extinde atenția asupra întregului areal literar contemporan, astfel că debutul său editorial își justifică pe deplin titlul: Valori lirice actuale, 1979. Continuă, în aceeași manieră, afirmând și decantând idei precum legătura dintre centru și periferie, raportul între tradiție și modernitate, între ansamblu și componente: Parte din întreg, I, 1994, II, 1999; Aron Cotruș - Viața și Opera, 1996; Ipostaze critice, 2001; Literatura română. Poezia, I, 2002; Literatura prin vremi, 2004; Printre cărți, 2006; Printre cărți - Prin ani, 2009 și, în fine
ZILE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_ruja_lecturi_car_olimpia_berca_1365957647.html [Corola-blog/BlogPost/358220_a_359549]
-
de Löwendal l-am văzut pe coperta unui almanah. Pictorul s-a adaptat repede la problematica scenografiei românești interbelice în curs de modernizare. Portretele sale țin de tradiția ortodoxă, în ele găsim expresia veșniciei, iar prin scenografie artistul privește spre modernitate. George Löwendal a adus o gândire profundă în scenografie, nu doar o ilustrare, cum se făcea până la el. Ca profesor a fost un bun prieten și îndrumător al tinerilor”. Semnificativ e că, onorând tradițiile familiei, Fundația condusă de Ariadna Avram
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI by http://uzp.org.ro/firul-ariadnei-a-readus-pitorescul-taranului-roman-la-cernauti/ [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
34. Din 13 exemplare câte există azi în depozitul in depozitul Episcopiei Severinului și Strehaiei, 10 exemplare sut de la Râmnic , iar 3 de la București.Varvara M. Măneanu, Cartea destinată cultului în județul Mehedinți, în volumul Biblioteca I.G.Bibicescu și spiritul modernității, Editura Autograf, MJM, p. 163, Carte veche românească în județul Mehedinți. Secolul XVII-XVIII. (catalog -manuscris) 35. cartea de secol XIX este reprezentată de 25 exemplare , dintre care 19 exemplare de la Buda,3 de la Blaj, 2 București , 1 Neamț Varvara M.
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
XIX este reprezentată de 25 exemplare , dintre care 19 exemplare de la Buda,3 de la Blaj, 2 București , 1 Neamț Varvara M. Măneanu, Carte românească religioasă de secol XIX la Protoieria Drobeta Tr Severin, în volumul Biblioteca I.G.Bibicescu și spiritul modernității, p. 171 36.Minei, Martie, Râmnicul Vâlcii, 1862.S-a tipărit în zilele Înălțimii Sale Alexandru Ioan I, Domnitorul Principatelor Unite. Biserica Roșiuța - Reparat de mine Vasile G.Osnaga, 1868 oct 26.Minei, Februarie, Râmnicul Vâlcii, 1862.S-a tipărit
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
conjunctural) În toamna anului trecut, de hramul Chișinăului, a fost să-mi fie dat a trăi o experiență originală, inedită pentru sedentarul dascăl de școală rurală ce sunt. Un fapt care mă deosebește de o importantă categorie de persoane aparținătoare modernității e că, exceptând cei șapte ani (și câteva luni) de școlaritate, inclusiv stagiul militar, petrecuți dincolo de hotarul satului, am trăit mereu Acasă, acolo unde m-am născut și unde am conștientizat încet-încet condiția de muritor cu o anume identitate, adică
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Frumoasa_valaha_de_pe_meterez_gheorghe_parlea_1370342301.html [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
prezenți la Craiova, cu ocazia Festivalului Mondial de Poezie „Mihai Eminescu“, 17-21 septembrie 2015, susțin candidatura acestui municipiu la competiția continentală „Craiova - Capitală Culturală Europeană“, în 2021, oraș de un pitoresc aparte, în care se interferează, atât de armonios, notele modernității cu cele ale unui trecut extrem de bogat în mărturii spirituale, culturale, istorice, arhitectonice de o mare valoare patrimoniala. Facem un apel către instituțiile comunitare, implicate în organizarea și buna desfășurare a concursului de atribuire a titlului de Capitală Culturală Europeană
APEL DE SUSŢINERE: CRAIOVA – CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ ÎN 2021 de ION DEACONESCU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_deaconescu_1437998641.html [Corola-blog/BlogPost/343444_a_344773]
-
Despre folosul, participarea și impactul tinerilor creștini ortodocși în U.E. » 27 Septembrie 2007, am participat la simpozionul și manifestările dedicate Sf. Antim Ivireanul - Râmnicu Vâlcea 09-10 Octombrie 2007, am participat la Sesiunea internațională de comunicări științifice cu tema „Tradiție și modernitate în societatea românească în noul context creat de aderarea la Uniunea Europeană”, care a avut loc la sediul Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Oradea. Aici am prezentat referatul cu tema: « Despre folosul, participarea și impactul tinerilor creștini ortodocși în U.E.
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1464254941.html [Corola-blog/BlogPost/378971_a_380300]