873 matches
-
carierei sale conjugale. Același Bogdan al III-lea a fost îndrăgostit de o Anastasie din ținutul Lăpușnei (o chipeșă boieroaică, pesemne, din partea locului). Ajuns Domn și luându-și numele de Alexandru - prenume domnesc al strămoșilor săi, deși în onomasticonul voievodal moldav îl aflăm și pe Petru, primul său nume -, fiul Anastasiei (lista odraslelor sale, legitime și nelegitime este lungă: Bogdan, Pătru, Constantin, Ștefan, Ionașcu, Mihail, Ilie „Blânarul”, Anghelina, Tudora, Greajna, Teofana, Martina, Trofana, Nastasia; nelegitimii Aron și Petru Cazacul vor ajunge
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
anestezie”, RL, 1983, 38; Mariana Codruț, „Aventuri fără anestezie”, AFT, 1983, 11; Cristea, Fereastra, 283-287; Coșovei, Pornind, 188-192; Rotaru, O ist., III, 464-466; Ulici, Lit. rom., I, 228-231; Rachieru, Poeți Bucovina, 388-390; Popa, Ist. lit., II, 624; Gheorghe Secheșan, Poeți moldavi, CL, 2003, 10; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 94-96. M. Vs.
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
Frontieră Poesis. Îi apar și alte versiuni la cărți de poezie românească - Psaumes de Magda Cârneci (1997, în colaborare), L’Appel du nom de Cezar Baltag (1999, în colaborare cu Alain Păruit și Ilie Constantin) -, florilegiile Une Anthologie de la poésie moldave (1996, în colaborare cu Alain Păruit și Cornelia Golua), Romanian Poets of the 80’s and 90’s (1999, în colaborare cu Alain Păruit pentru partea franceză a antologiei) și Comme dans un dessin de Escher. Huit poètes roumains (2002
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
distincțiile care i s-au acordat. Traduceri: Lucian Raicu, Avec Gogol, Lausanne, 1993; Benjamin Fondane, Paysages, în Le Mal des fantômes, Paris, 1996, Paysages - Priveliști, ed. bilingva, Pitești, 1999, Images et livres de France, Paris, 2002; Une Anthologie de la poésie moldave, pref. Sorin Alexandrescu, Paris, 1996 (în colaborare cu Alain Păruit și Cornelia Golua); Magda Cârneci, Psaumes, Marseille, 1997 (în colaborare); G. Bacovia, Plomb, Lausanne, 1998, Plumb - Plomb, ed. bilingva, Pitești, 1998; Cezar Baltag, Chemarea numelui - L’Appel du nom, București
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
ale lui S., apărute în presa anilor 1930-1938, nu au mai putut fi editate în volum. Trăsătura definitorie a textelor sale de proză, precum Maur Sfântul, este factura parabolică, purtătoare de semnificație morală și religioasă. SCRIERI: Un Poète français patriote moldave: Édouard Grenier en Moldavie, Paris, 1933. Traduceri: Raymond Bloch, Jean Cousin, Roma și destinul ei, I-II, București, 1985 (în colaborare cu Dan Slușanschi); Georges Charachidzé, Prometeu sau Caucazul, București, 1988 (în colaborare cu Dan Slușanschi); Pierre Grimal, Seneca sau
SLUSANSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289728_a_291057]
-
tradiționalistă. Deși contemporan cu cele mai „neliniștite” spirite ale veacului, el se apropie prin vers mai degrabă de înaintași precum Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, George Coșbuc, iar predominantă rămâne factura sămănătoristă, cu toată atmosfera și motivele ei. Nostalgia proprie sufletului moldav, muzicalitatea versurilor - în care ritmul și rima constituiau condiții obligatorii, puse în valoare de sonet, formă predilectă la T. -, elogiul adus peisajului natal și eroilor neamului sunt câteva dintre însemnele unei lirici „de o cumințenie desăvârșită” (G. Călinescu). SCRIERI: Albastru
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
a notației psihologice, anticipând - cum apreciază Nicolae Manolescu - stilul analitic prezent în scrierile de gen românești abia la sfârșit de secol. Cu Marie Boucher a mai scris nuvela Amelie Stefanesco („Zimbrul și Vulturul”, 1858) și microromanul Les Sept montagnes (histoire moldave), imprimat la Paris în 1863, sub semnătura Marie Movila. Virtuți de romancier U. avea totuși puține, neștiind să depășească spațiul de tranziție de la povestire la roman. De aceea, după decenii, va reveni la înzestrarea adevărată, aceea de povestitor, în Legende
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
piese și poezii, Iași, 1854; Omul muntelui (în colaborare cu Marie Boucher), București, 1858; Schițări de literatură română, Iași, 1859; O vorbă despre literatura desfrânată ce se încearcă a se introduce în societatea română, Iași, 1863; Les Sept montagnes (histoire moldave) (în colaborare cu Marie Boucher), Paris, 1863; Balul mortului sau Mortul și danțul, București, 1865; Cronicele noastre, București, [1865]; De clasicism, romantism și realism, București, 1865; Femeia română dupre istorie și poezie, București, 1865; Despre fabule în genere și în
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
urii de sine”, VTRA, 1992, 5; Mihai Dragolea, Viața și opiniile patafizicianului Luca Pițu, F, 1992, 9; Marian Victor Buciu, F(r)icțiunile lui Luca Pițu, R, 1993, 4; Bogdan Dumitrescu, Lecturi suplimentare, RL, 1993, 47; Ioana Pârvulescu, Un cronicar moldav pe gustul postmoderniștilor, RL, 1994, 8; Horea Poenar, În partea dinspre Luca Pițu, ST, 1994, 7-8; Gheorghe Grigurcu, Despre Luca Pițu, RL, 1996, 22; Ovidiu Nimigean, Monstrum eruditionis, „Timpul”, 1996, 5; Nicolae Țone, Pe cât de talentat, pe atât de capricios
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
tipărit în 1669, la Paris, de Antoine Arnauld și Pierre Nicole în cartea La Perpétuité de la foy de l’Église Catholique touchant l’Eucharistie, défendue contre le livre du sieur Claude, ministre de Charenton, cu precizarea „Écrit d’un seigneur moldave sur la croyance des Grecs”. Pe lângă „tema” transsubstanțierii, M. prezintă pe scurt toate dogmele și normele fundamentale ale ortodoxiei, făcând loc și unor mici excursuri în istoria Bisericii Răsăritene și luând parte la o dezbatere religioasă a Apusului, cea dintre
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
lui Silvio Pellico, Le mie priggioni, este o carte revelatoare pentru psihologia omului colțos și intratabil care este O. A mai lăsat nostalgice amintiri din adolescență, note de călătorie și a tradus din Florian, Béranger, Paul de Kock, precum și Istoria Moldavii și a Românii de J.-L. Carra. SCRIERI: Floricele de primăvară, București, 1854; Târgul cu idei sau Buletinul Cișmegiului, I-IX, București, 1857; Trei feți logofeți sau Povestea lui Fâl-fâl-son, București, 1857; Botezul lui Fâl-fâl-son în balta Cișmegiului, București, 1857
ORASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288565_a_289894]
-
Praeambulum ce anunță subiectul, acțiunea începe printr-o scenă în care domnul plănuiește împreună cu sfetnicii săi o alianță cu puterile creștine (Rusia și Austria) împotriva împărăției otomane. Dar sfetnicii îl trădează sultanului, care poruncește vizirului să îl suprime pe principele moldav. Ghica e asasinat prin vicleșug turcesc. Soția îi deplânge moartea în versuri ungurești și nemțești, un țigan ține o predică urmată de un cântec pe limba lui. Într-o scenă pastorală, fostul secretar al domnului își cântă, în latinește, românește
OCCISIO GREGORII IN MOLDAVIA VODAE TRAGEDICE EXPRESSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
se codește să se apropie”, CRC, 1986, 2; Aurel Ștefanachi, „Alergarea copacului roșu”, CL, 1987, 7; Coșovei, Pornind, 164-167; Mircea A. Diaconu, Estetica terapiei orfice, LCF, 1996, 48; Constantin Miu, Devenirea întru cuvânt, ST, 1997, 2-3; Gheorghe Grigurcu, Trei poeți moldavi, RL, 1998, 3; Geo Vasile, Nicolae Panaite: cercul revelației, CNT, 2002, 26; Marius Manta, „Aproape un cerc”, ATN, 2002, 9; Raluca Dună, „Aproape un cerc”, LCF, 2003, 4; Mircea A. Diaconu, Niște poeți și niște aproximări critice, CL, 2003, 7
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
Mariana Marin, Leș Ateliers, Paris, 1991; Octavian Paler, Polémiques cordiales, Paris, 1991; Emil Cioran, Bréviaire des vaincus, Paris, 1993; Alexandru Vona, Leș Fenêtres murées, Paris, 1995; Virgil Ierunca, Pitești: laboratoire concentrationnaire, pref. François Furet, Paris, 1996; Une Anthologie de la poésie moldave, pref. Sorin Alexandrescu, Paris, 1996 (în colaborare cu Odile Serre și Cornelia Golua); Magda Cârneci, Psaume, Paris, 1997 (în colaborare); Ion Omescu, Au-delà des rives, în Le Fumet de la chimère, Paris, 1997; Mihail Sebastian, Depuis deux mille ans, Paris, 1998
PARUIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
plasează pe M. în seria de epigoni ai celebrului sau confrate. SCRIERI: Repertoriu, București, 1935. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, VI, 111-112; Straje, Dicț. pseud., 455; Șasa Până, Născut în ’02, București, 1973; 226-227; Ov.S. Crohmălniceanu, Figuri obscure din avangardă românească. Moldav, Dan Faur, Râul Iulian, MS, 1990, 3-4; Pop, Avangardă, 290-291; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 166-167; Rotaru, O ist., IV, 98; Ov. S Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 143-145, 194-195. N.Bc.
MOLDOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
B.P. Hașdeu, românii și țiganii par să fi învățat multe unii de la alții. Înainte de a vorbi despre împrumuturi substanțiale, n-am putea ignora componenta stilistică. Din Bărăganul lui Mateiu Caragiale spre Brăila lui Nae Ionescu și, mai departe, către ținuturile moldave ale lui Sadoveanu, pana literaților a glosat despre etosul balcanic al românilor și țiganilor. Lecturile sau experiența ne-au învățat că românul a șterpelit de la vecinul său țigan atât gustul pentru delăsare, cât și savoarea inoxidabilă a poantei. A fi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Ierarhi, că opera sa, Cazania, contribuie la dezvoltarea limbii literare românești și că, prin Răspuns la Catehismul calvinesc, el este cel ce stimulează lupta ortodocșilor români din Transilvania pentru apărarea propriei lor religii în fața expansiunii calvine. Reacția vehementă a prelatului moldav indică o simptomatică fază a războiului confesional care, pornit în Occident cu un veac mai devreme, se extinde (îmbrăcând alte forme în Orientul european) la mijlocul și în a doua jumătate a veacului al XVII-lea, arătând premisele unei epoci de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
despre lume, despre istorie, granițele și relațiile dintre popoare vor fi profesate de toți marii iluminiști, din societățile masonice pariziene și central-europene, până în societatea intelectuală rusă a lui Petru, ai cărei primi pași sunt legați de academia teologică a învățatului moldav Movilă. În Răsărit, un alt exemplu ni-l oferă Dimitrie Cantemir, ale cărui scrieri ajung să străbată continentul în deceniile primei jumătăți a secolului al XVIII-lea. Reflexele universale ale operei sale au făcut ca ea să fie repede receptată
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Este cu atât mai evidentă atunci modalitatea în care își concepe celebra Incrementa atque decrementa aulae othomanicae, operă excepțională pentru întreaga istoriografie europeană a epocii. Cercetare amplă, erudită, bazată pe comparații, critici și interpretări de valoare, această istorie a prințului moldav reprezintă un moment atipic pentru Iluminismul european de sorginte răsăriteană, impunând un nume și o creație la nivelul marilor producții intelectuale ale continentului. Ea vine astfel în întâmpinarea demersului apusean, contribuind la ceea ce Pierre Chaunu numea realizarea unei Europe printr-
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
trupești, evidențiind totodată trăsăturile principale ale comportamentului uman. Ieremia Cacavela, cărturarul grec care girează apariția cărții Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul (una dintre cele mai răspândite scrieri ale lui Cantemir), îl sfătuiește pe prințul moldav “întru dragostea învățăturii și a înțelepciunii”, recomandând publicului autenticitatea spiritului său: „... înțelepciunea te va încununa, trecându-te în cartea marilor săi eroi. Să trăiești, odor preadorit al Bisericii Ortodoxe. Sporește necontenit prin înțelepciune în urcușurile către Dumnezeu și întru folosirea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
sale venind cu zestrea de învățătură padovană, dar și cu o bogată colecție de cărți. Activitatea sa, de un larg orizont, promovează gândirea umanistă, înnoitoare, urmărește laicizarea culturii românești în sensul în care o urmărea, la alte dimensiuni, compatriotul său moldav, Dimitrie Cantemir. Istoria... sa (unde întâlnim, la fel ca în operele de mai târziu ale luminilor transilvane, sau aidoma cronicilor lui Ureche și Costin, o extensiune deosebită a originii romane a poporului român) mută accentul pe descrierea vechiului nume al
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Elias Levi, (Elia Levi ben Asher) „mai înțelept ca toți învățații care au trăit în ultima mie de ani”. O cultură enciclopedică va pătrunde în comunitățile evreiești și se va resimți prin intermediul medicilor în mediile aulice cehe, slovace, ungare, transilvane, moldave, polone. Încă în Spania, evreii dețineau un monopol al științelor și în special al artei medicale. Continuitatea profesiei care le-a asigurat un oarecare privilegiu pe parcursul fragilului echilibru al diasporei europene o regăsim afirmată în emisfera estică a continentului. La
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a străduit să înjghebeze o mitologie literară română bizuindu-se pe tradiția populară. Asta va fi și preocuparea lui Alecsandri. Însă viziunea lui Asachi e, intențional, mai grandioasă și în termeni clasici. El urmărește să determine punctele mitice din teritoriul moldav și să facă lista divinităților, spre a putea transporta în Dacia sistemul mitologic elin. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii, Iași, 1836; ed. 2 (Culegere de poezii), Iași, 1854; ed. 3 (Culegere de poezii), Iași, 1863; ed. îngr. și pref. N. Iorga
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
relațiile politice cu Habsburgii și otomanii, voința de unire a domnitorului român, fresca având, în pofida tendențiozității, o bogată paletă a culorii de epocă. A. a mai ilustrat romanul istoric cu fapte de arme petrecute la Castelul Cnejilor de pe Valea Bistriței moldave, la sfârșitul secolului al XVII-lea (Diamantul negru, 1971), prin viața lui Constantin Brâncoveanu și a familiei sale (Comoara Brâncovenilor, 1977), prin descrierea vieții lui Dimitrie Cantemir (Inorogul cel înțelept, 1981) sau a voievodului Radu de la Afumați (Voievodul fără teamă
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
și organizator de manifestări științifice diverse, Aurora Ștefan este fără îndoială o prezență neobosită pe scena didacticii vasluiene, căreia îi face în adevăr cinste de câteva decenii. Nu se ține însă prea departe nici de aceea a literelor din târgul moldav, contribuind la diferite publicații locale cu articole pe teme literare. Interesul frecvent pentru limba și literatura română, în practica școlară mai mult decât în teoria atât de aridă uneori, îi determină, de altfel, și prezentul debut editorial, Personajul comic în
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]