440 matches
-
E al lui... Tocmai de aceea. Tu ești singurul care ai dreptul să stai. Așază-te ! Trebuie să-l ajutăm să plece... Filip ezită, dar fata îl luă de braț și îl sili să ia loc. El se afundă în moliciunea pernelor, își sprijini capul de spătar și închise ochii. — Simți ? întrebă ea. Filip, fără să deschidă ochii, încuviință. Cosmina se duse la fereastră, porumbelul nu era acolo. — Știi cum e jocul de-a cuvintele vechi ? Imaginează-ți cum s-ar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
înlăture. Clămpăni foarfecele lângă încheietura mâinii, acolo unde culoarea roșie era la îndemână. Venele i se umflară de parcă așteptaseră de mult asta și nu voiau ca vârfurile ascuțite să-și greșească ținta, apoi oftară ușurate și se lăsară cuprinse de moliciune. Frunzele redeveniră cum fuseseră și jocul își recâștigă noima. Pe tavan planta urca în arcade și Magul frunzelor fremăta, cu capul în jos, ca liliecii. Jenică le dibui în mormanul de hârtii pe cele mânjite de sânge și devenite lipicioase
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bufă compusă pe un ton tragicomic, pune în scenă tribulațiile pe care le îndură un tânăr cam nătâng aflat în călătorie în Anglia. Trimis în "perfidul Albion" de unchiul său, care vrea să-l smulgă din starea de trândăvie și moliciune în care se afla, tânărul, departe de a profita de șederea pe meleagurile străine, se pomenește prins în "hidoasa capcană a însurătorii". Primit cu brațele deschise de gazda sa, Mister Tupman un fost negustor, tată a treisprezece fiice, pe care
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
discipolii săi legionari, apropiindu-se de dreapta cu aura unui conservatorism rezonabil și nesîngeros. El negociază cu naționalistul Goga care a intervenit în sprijinul său, în afara procesului, și favorizează, în 1935, apropierea lui Goga de bătrînul Cuza de la Iași, în ciuda moliciunii pe care i-o reproșează primului și a sterilității intelectuale a celui de al doilea. Colaborarea dintre Goga și Cuza, care va fi folositoare pentru Carol II, este pusă la punct prin intermediul lui Crainic. El pretinde că ar fi descoperit
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
influențate de teoria postmodernă neglijează producția și economia politică. Nu sînt sigur dacă acest lucru se datorează influenței afirmațiilor lui Baudrillard cu privire la "sfîrșitul economiei politice" (1976) sau doar delăsării și a ignoranței din domeniul economiei politice ori a unei oarecare moliciuni a celor care practică studiile culturale și care nu se simt în apele lor în domeniile "dure" ale producției și economiei. 35 Totuși, într-un alt articol din această perioadă, Hall (1986 [1980]) respingea paradigma economiei politice ca fiind reducționistă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
directă a celei dintîi. Căutînd o cauză a acestei debandade, burghezia o află ca de obicei în dezordinea străzilor, în nesupunerea muncitorilor și-n indisciplina soldaților, vălmășagul mișcărilor sociale năvălind asupra Parisului ca odinioară hunii asupra Europei. În fața lor, doar moliciunea guvernelor și diviziunea funcțiunilor politice, incapabile să domolească răsculații. În mod normal, soluția ar fi trebuit să vină de la un guvern puternic, capabil să restabilească autoritatea. Singurul lucru rațional, îi scria Flaubert lui George Sand în aprilie 1871, este următorul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Euthanasius recreează imaginea biblică a Evei. Eroina este goală și își regăsește paradisul pierdut: „În zile calde ea se dezbrăca și, lăsându-și hainele 'n boschet, se cobora la mare. Chip minunat, arătare de zăpadă în care tânăra delicateță, dulcea moliciune a copilăriei era întrunită cu frumuseța nobilă, coaptă, suavă, pronunțată a femeiei . Prin transparența generală a unei pieliți netede se vedeau parcă vinele viorii și când piciorul ei atinge marea, când simte apele muindu-i corpul, surâsul său devine iar
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ca-ntr-un oftat adînc, adierea vîntului răcoritor. Pierduți cu totul în visarea care-i cotropea, nu scoteau nici o vorbă. Simțeau iarăși în inima lor duioșia primelor zile de dragoste, plină și tăcută ca apele rîului care curgea cu toată moliciunea pe care o aducea parfumul de lămîiță; ea răsfrîngea în amintirile lor umbre mai nemărginite și mai melancolice decît umbrele sălciilor nemișcate care se întindeau pe iarbă. G. Flaubert, ibidem, p. 100 Trebuie să remarcăm [...] că, în ciorne, G. Flaubert
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un SEMNIFICAT conotativ; un element care conotează o anumită trăsătură de caracter (sau peisaj). Fie un personaj de parte bărbătească cu gene alungite și voce moale și care mușcă și zgîrie cînd se bate; se poate spune că lungimea genelor, moliciunea vocii și zgîriatul sau mușcatul funcționează ca seme ale feminității. ¶Barthes 1974 [1987]; Chatman 1978; Culler 1975; Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982; Rastier 1973. semem [sememe]. 1. Setul de SEME recognoscibile într-un anumit cuvînt sau morfem (Pottier). 2. O
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
invers. Pielea animalului sugerează forța subiectului. Oferă date referitoare la rezistența, capacitatea de a nu se lăsa doborât de lovituri și atacuri (are «pielea tăbăcită»). Blana, care trebuie să protejeze animalul, are o semnificație identică, dar mai subtilă, deoarece adaugă moliciunea și senzualitatea înfățișării și a atingerii. Coada este mai mult decât orice alt element evocarea animalității din om, întrucât doar animalele au coadă. În expresiile populare, termenul coadă desemnează și sexul masculin, prin urmare intervine în vis ca un simbol
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de sine, de personalitate și de autonomie. Subiectul suferă din cauza acestei stări sau, dimpotrivă, se complace, blocându-și prin urmare evoluția personală. Blândețea oii este totuși imortalizată de Saint-Exupéry în celebra frază «desenează-mi o oaie» din Micul Prinț, în moliciunea plăcută a lânii sale sau în faptul că numărăm oile pentru a scăpa de insomnie și ane cufunda într-un somn liniștit. Urs Ursul are o dublă reprezentare în imaginar. Pe de o parte evocă ferocitatea, sălbăticia, teroarea; pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
rafinament și elegantă, și calitatea de a provoca: "Elle portait une robe marron foncé, qui moulait să taille, șes hanches, să gorge, șes bras d'une façon provocante et coquette" [ibidem, p.69]. Prin artificiile podoabelor (atingerea mătăsoasa a materialelor, moliciunea caldă a blănurilor etc.), Pariziana caută să compenseze asprimea universului sau sentimental. Pariziana nu poartă haine pentru a se acoperi, ci pentru a se descoperi avantajos: Rougon observa că toaletă doamnei Bouchard este sumara cu bună știință, pentru a pune
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
se topește" în mâna celuilalt cu scopul de a seduce, de a obține un avantaj sau de a-l dirija pe celălalt; • ciocul de rață: apucarea mâinii interlocutorului în semn de respingere, dispreț sau îndepărtare; • mâna moluscă: întinderea mâinii cu moliciune, lipsă de energie, relaxare totală, fără să exercite nicio presiune asupra mâinii interlocutorului, indicând refuzul de a se angaja în relație sau de a-l cunoaște pe acesta 54. Accepțiunea socială evidențiază influența educației primite în familie, originii, nivelului de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
seriozitate asupra textelor filosofului irlandez 166. Ce este o cireașă? "Văd cireașa, o ating, o gust; sunt sigur că nimicul n-ar putea fi nici văzut, nici atins, nici gustat; cireașa este, deci, reală. Dați la o parte senzația de moliciune, de umiditate, de roșeață, de aciditate și veți da la o parte însăși cireașa, pentru că ea nu e nimic altceva decît aceste senzații. Cireașa, vă zic, nu e decît un mănunchi de impresii sensibile sau de idei percepute de diferitele
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ceea ce era mai mult decât o afacere, era propria casă, propria existență, Francesco te privea cu interes imediat ce simțea că nu ești un simplu trecător și te lăsai cuprins, ca și el, de vraja locului. Așa că am trecut profesionist de la moliciunea și dulceața lui Feud' O și Cantari Rosso, la prospețimea și eleganța lui Tifeo și Cantari bianco, zicea Francesco. Cel puțin astfel sunau explicațiile despre ceea ce se cheamă caracteristici organoleptice, că mie oricum gusturile mi se amestecaseră de mult și
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
de ani În urmă. - Convorbirea de ieri, despre tortură, a spus deodată Markovic. E ceva ce nu ți-am spus. Odată, am torturat pe cineva. Era tot lângă Faulques și Îl privea cum lucra. Răsucea penelul Între degete, Încercându-i moliciunea cu dosul mâinii. Pictorul se aplecase ca să-și ude pensula și, după ce o ștersese pe cârpă, aplica acum celălalt amestec, o umbră arsă cu albastru de Prusia, ca să marcheze fața, pomeții Înfundați, efectul de lumină pe capul Întors către privitor
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
o consemnare seacă a micilor piedici care-i Încetinesc ascensiunea stabilită cu atâta limpezime. Un traiect pe care se acumulează deznădejdile și deruta. Frazele lui au, din ce În ce mai des, un apăsat aer testamentar. Cuvintele par a fi Încrustate În piatră. Nici o moliciune, nici o inflexiune din care să deduci nesiguranța ori ezitarea. În Jurnalul lui vorbește o disperare compactă și un spirit torturat de perspectiva de a nu mai putea contempla scheletul negru al unei construcții dinadins proiectată ca o ruină: Împlinesc În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ține jurnal nu crede nici În existența ființei și nici În alternativa sau paralelismul lumilor. Altminteri, el ar percepe Întreaga absurditate a dublării inutile a unei realități din care nu e decât o insignifiantă parte. Deși - istoric vorbind - intimul conotează moliciunea, retragerea, sfioșenia, secretul, complicitatea, el e o componentă virilă a imaginarului creatorului. Fiind, inițial, doar oglinda Întâmplărilor cotidiene, el devine, treptat, un loc al interpretării, al dubiului și al negației. Raphael Molho vede originea literaturii intimității În „sentimentul unei absențe
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dar nu și subiectivitatea. Pe de altă parte, având o dată și o istorie proprii, eul revine și nuanțează ceea ce ritmul confesiunii retezase și ocultase: expansiunea ființei. Dar și a expresivității acestei ființe. Intimitatea și subiectivitatea conotează, În proporții diferite, desuetul. Moliciunea romantică nu acoperă, Însă, decât un aspect al jurnalului. Părțile nevăzute, albul nescris al paginii se revendică unei alte tradiții: a interiorității și a tainicului, a secretului de primă instanță devenit, mai apoi, bun public. Interioritatea nu e decât forma
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
1837-1889) este figura cea mai proeminentă. În chip curent se admiră în opera acestui humuleștean farmecul dialectal, limba privită ca un adaos de frumusețe. Lucrul este exagerat, deși nu se poate contesta plăcerea rezultată din folosirea unui limbaj plin de moliciune, de altminteri cu o desăvârșită moderație, indiciu de tact artistic. Ca și Caragiale, Creangă e un dramaturg deghizat în prozator, un monologist, și limba sa e de fapt limba eroilor. Și obiceiul de a admira la povestitor puterea "de a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
19; Coșovei, Pornind, 75-79; Alex. Ștefănescu, O voință ieșită din comun, RL, 1991, 48; Gheorghe Grigurcu, Înșurubare în real, VR, 1992, 10-11; Țeposu, Istoria, 90-92; Munteanu, Jurnal, V, 197-199, VII, 209-214; Dicț. scriit. rom., II, 169-170; Octavian Soviany, Duritatea și moliciunea, „Civica”, 2000, 1; Ciprian Chirvasiu, Ateliere în paragină, București, 2002. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
care Îl putem determina. Universul se constituie dintr-o suită de „tablouri desfătătoare” și de portrete (Îndeosebi feminine) În care nota dominantă este frumusețea pură a liniilor. Totul este dulce, alb, blînd, omul și elementele materiale tind spre răsfăț, o moliciune dulce și dalbă ne Întîmpină Îndată ce deschidem poarta acestui serai poetic. „Simțualismul” lui Bolintineanu ia forme violent diafane, patria lui imaginară este, prin excelență, o patrie a parfumurilor, culorilor și pasiunilor ce tind, repet, spre starea lor virginală. Senzualul, molaticul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
constituie din astfel de elemente (luate din mai multe universuri de percepție: Bolintineanu are intuiția corespondențelor!) care tind, curios, spre o voluptate a stingerii. Există În poeme o euforie a albului, o obsesie a virginalului din materie, o acumulare de moliciuni, jocuri, gesturi grațioase care se transformă repede Într-o adevărată teroare. O isterie a albului, dulcelui, răsfățului etc. Spațiul liric este, În orice caz, copleșit de: ...„culori suave, magice, divine ce Încîntă ochii, inima Îmbăt”... Bolintineanu părăsește valea romantică, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la Bolintineanu, de ceea ce el consideră a fi esențial În poezie: plăcerea, răsfățul privirii și al auzului. Înainte de a avea o valoare funcțională (sporul de cunoaștere, sugestia autenticității), lexicul otoman și toponimia trebuie să dea o idee despre culoarea și moliciunea senzuală a locului. Nu ne-am face o impresie adecvată despre spațiul și despre darurile coloristice ale lui Bolintineanu dacă n-am lua În considerație poema În patru cînturi și note explicative Conrad din 1867. Este, indiscutabil, performanța lirică a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
numărului mare de stele - iată o propoziție ce trădează o finețe a gîndirii lirice: obscuritatea ca efect al acumulării luminii, Întunericul ce are drept hrană o lumină În grad maxim. Virginității obiectului Îi corespunde, În versurile lui Bolintineanu, o suspectă moliciune. Privirea, intensă și Îndelungată, corupe frăgezimea lucrurilor. Matinalul trece repede spre un apus al voluptății, plăcerile tinere devin „plăceri molatici”. Exilatul din poemul cu același titlu le respinge În numele datoriei sacre față de patrie: „Nu voi plăceri molatici născute-n sărbătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]