882 matches
-
rânjite arătau locul unde căzuse bomba, împrejur se simțea acea specială stare de energie pe care o degajă orice catastrofă, mobilizându-i pe supraviețuitori prin frica unită cu bucuria că, deocamdată cel puțin, ei au scăpat. Camioane și căruțe cărau moloz. Ca să apuce din ce rămăsese, lume proastă și vagabonzi scormoneau prin dărâmături, pe care fluturau zdrențe, stofe sfâșiate, zburau hârtii. Ciocane și ferăstraie se auzeau din toate părțile, sub liniștitoarea impresie de stabilitate pe care o degajă totdeauna munca normală
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Mergeam melancolic prin lumina, iarăși moale și caldă, a prânzului. Câte un zid dărâmat oferea, cu indecență, intimitatea sfâșiată a caselor. Am ieșit spre Covaci și deodată m-am oprit : între două case rămase întregi, un loc gol, curățit de moloz - ca o gură știrbă, după o extracție. Și pe acel maidan nou apărut ardeau lumânări înfipte în pământul proaspăt afânat, puse în formă de cruce. Ici și colo, ulcele de lut, cu dalii și cârciumărese. Trecătorii căpătau deodată o expresie
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la fel ca șoarecii În rumegușul din acvariul laboratorului care are pe ușă acel semn indicînd pericol de radioactivitate. Cofrajul minții mi se sfărîmă și pentru cîteva clipe capul se Îneacă În amintiri vechi și noi, de-a valma, un moloz Înspumat de praf În urma unei prăbușiri de proporții; pentru o foarte scurtă clipă, vîrful unui brad din copilărie (probabil de la 4 ani, stau cu vecina și prietena mea de aceeași vîrstă Monica pe un fotoliu, ținînd-o de gît, așteptîndu-l pe
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
modestă a unei mustrări cuviincioase. Sia deschisese la el ochii prostiți. Ce, era nebun? Erau 19 ani de când îl auzea vorbind și acum nu-1 mai recunoștea. în zidirea ei compactă, clătinarea ideilor puține, înfipte adine, făcea să se cearnă un moloz ce-i zăpăcea orice 206 207 înțelegere. Ieșise după el pentru ca, în sfârșit, să-1 vadă, căci -icolo în birou nu-1 văzuse, să-1 audă, căci nu-1 auzise, și să-i vorbească, cum aveau ei deprinderea să vorbească. Vrea să-i facă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
toți cei de-acolo? Cu! Cine nu-i de acord, să ridice mâna. N-a ridicat nimeni. În seara de pomină s au dus la berărie. De-acolo, au contactat, electronic, dispozitivul. A rămas, din tot, o grămadă mare de moloz. Și-o urare, din partea constructorilor: să vă fie de bine, petrecerea inaugurării! Și,încă: cinste, Măriei sale, Banului, aflat la pupitrul societății noastre actuale! FERICIREA A PLECAT ÎN CER De multe zile, Carmen nu se mai simțise atât de ușoară, de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
echipa școlii. Copiii erau foarte mîndri și nespus de Încîntați, fiindcă În sfîrșit li se acorda importanța pe care o meritau. Partea rea era că noul colegiu nu era Încă terminat complet și rămăseseră ici-colo saci cu ciment, mormane de moloz, destul pentru ca frații Arenas, care veniseră și așa destul de murdari În prima zi de școală, să se tăvălească În moloz și gunoaie, cum le era obiceiul și să nu poată fi curățați tot anul. Mai era unul murdar din prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
meritau. Partea rea era că noul colegiu nu era Încă terminat complet și rămăseseră ici-colo saci cu ciment, mormane de moloz, destul pentru ca frații Arenas, care veniseră și așa destul de murdari În prima zi de școală, să se tăvălească În moloz și gunoaie, cum le era obiceiul și să nu poată fi curățați tot anul. Mai era unul murdar din prima zi de școală: grăsanul Martinto. Fiindcă trecuse de anul pregătitor, primise cadou un toc rezervor, care Dumnezeu știe cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și irepresi bil, senzația aceea de pierdere iminentă a minților pe care cred că toți cititorii cărții lui Rotluft o știu prea bine. Eram poate la a cincisprezecea lectură când am pierdut ediția mea originală, îngropată sub gră mada de moloz a blocului demo lat. În acea seară, târziu, după ce buldozerele și-au desăvârșit treaba, am urcat pe grămada de fiare-ndoite, betoane și scânduri, pa tetic îndreptate spre cerul galben, și-am scurmat în moloz până mi-am umplut degetele
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
îngropată sub gră mada de moloz a blocului demo lat. În acea seară, târziu, după ce buldozerele și-au desăvârșit treaba, am urcat pe grămada de fiare-ndoite, betoane și scânduri, pa tetic îndreptate spre cerul galben, și-am scurmat în moloz până mi-am umplut degetele de sânge. M-am ales doar cu un fascicul boțit, 34 de pagini din Mânăstirea din Parma (oraș ce nu există pe hartă, de altfel: am verificat în cel mai amănunțit atlas pe care l-
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
exemplu, în locul unei sfere, un romb, sau... Uite, dacă mă gândesc mai bine, parcă nu talentul îmi lipsește. Și nici gustul artistic. Că, de-ar fi așa, aș simți cam același lucru în fața unui Matisse ori a unei grămezi de moloz; afonii, după câte cunosc eu, nu reacționează în nici un fel dacă aud Beethoven sau “Foaie verde ceapa ciorii/ Pasăre ca porcu’, nu e ”. De fapt, și ei reacționează, însă... Dar, oare, ce treabă am eu să mă gândesc, tocmai acum
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
călătorie, în notele de subsol ale unor lucrări medicale învechite și în indexurile istoriilor naturale din epoca victoriană. De curînd îi venise ideea că o putea găsi mai degrabă în timpul plimbărilor nocturne, tipărită pe vreo hîrtie adusă de vînt din molozul vreunei fabrici bombardate, sau șoptită în strada întunecată de cineva care se apleca brusc peste pervazul ferestrei. în seara aceasta ajunse la un teren viran, un deal printre casele de raport care în urmă cu douăzeci de ani aparținuseră suburbiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o. „Nu mai știu. Sper să fi crăpat și el...“ Vorbea în silă, abia își suporta cuvintele. Aveam senzația năucitoare a unuia care intră într-o cameră unde știe locul fiecărui lucrușor și, iată, găsește totul răvășit, dărâmat, acoperit de molozuri. „Stai să vezi“, am spus, „mai știu un caz cu un băiat simpatic, unul, Robescu. Ăsta spunea mereu «after you», îi plăcea lui așa. Dacă erai cu el și voiai să intri într-o cameră, se dădea frumos la o
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
-se ca o fantomă pe o stradă lăturalnică, dincolo de un grup de clădiri, trecu în viteză de primul colț și se pomeni într-un spațiu deschis, unde se târî de-a bușilea în penumbra dintre clădire și un morman de moloz. Strada ce se întindea în fața lui era mărginită pe ambele laturi de niște movile de pietre și se termina într-un fel de strâmtoare, chiar sub locul unde se afla el acum. Pesemne însă că mișcările îi fuseseră prea precipitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
vreo trei minute, o umbră trecu prin fața ochilor lui, care străluceau de plăcere. Ridică speriat capul și zări o mică aeronavă ce se apropia din direcția asfințitului. O clipă, rămase împietrit de spaimă, apoi se ascunse înapoia unei movile de moloz. Când își ridică din nou privirea, naveta zbura încetișor spre stânga, dar Corl pricepu că-i dădea ocol și că s-ar fi putut întoarce. Deși furios că fusese nevoit să-și întrerupă ospățul, își părăsi prada și porni înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
anilor ’90, Khomeini murise, li se încheiase războiul, iar în Europa căzuse zidul Berlinului. Venea primăvara, deși în Abadan era greu să știi anotimpul. Ici și colo reîncepuseră viața, erau restaurante și motelul de tranzit, din aeroport, dar grămezi de moloz se ridicau pretutindeni. Urmau să-l cazeze la un stabiliment al rafinăriei, chiar dacă din AIOC1 rămăsese doar câmpul. În Bahmanshir, la ieșirea spre râu, încercau să construiască un pod, iar pe locul cinematografului „Rex“ se puneau încă flori, pe care
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
s-a dus un fir". S-a înroșit violent și m-a privit cu ură. "Tîmpitule", a șuierat printre dinți. 23 decembrie Pornind de la dispensar, am vrut să scurtez drumul. Am nimerit pe o stradă unde se demolau niște case. Molozul de la zidurile dărâmate, amestecat cu apa ploilor și zăpezilor, se transformase în noroi. Camioane vechi, cu roțile murdare, lăsau urme adânci în care se strângeau băltoace tulburi pe care, când mi-am mânjit cu totul pantofii, am încetat să le
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
tai sticlă groasă În mai multe straturi, mă pricepeam să bat cuie, Îmi meșterisem singur un radio cu galenă - dar mai cu seamă eram o ființă ieșită din comun care nu putea fi confundată cu acei terchea-berchea care jubilează cărînd moloz și prinzînd balamale În șuruburi pe șantierele tineretului, unde e furnizată mînă de lucru gratuită. Pe stradă, Îi dădusem mîna mamei fără să scot o vorbă, socotind zadarnic să-i demonstrez că eram unic pe lume, deoarece ea știa asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
s-a dus un fir”. S-a înroșit violent și m-a privit cu ură. „Tâmpitule”, a șuierat printre dinți. 23 decembrie Pornind de la dispensar, am vrut să scurtez drumul. Am nimerit pe o stradă unde se demolau niște case. Molozul de la zidurile dărâmate, amestecat cu apa ploilor și zăpezilor, se transformase în noroi. Camioane vechi, cu roțile murdare, lăsau urme adânci în care se strângeau băltoace tulburi pe care, când mi-am mânjit cu totul pantofii, am încetat să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pârjolit de iarnă. Cum în acest ceas depărtat de soare nu crește nimic comestibil în sânul maicii noastre pământul, tot creștinul îl privește indiferent și-l tratează cu dispreț, zvârlindu-i în obraz orice nu-i face trebuință. Cizme vechi, moloz, oase, sticle, cutii, lighene crăpate, pungi, înghețat bocnă, pământul nu poate primi și nu poate ascunde nimic și până la vară când or răsări buruienile, istoria se oglindește mai departe în geografia patriei. Femeia care învârte în mămăligă trage ceaunul de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
a privit cu indiferență. — Cine? a întrebat el. Și-am simțit atunci cum țărâna Țării Sfinte începe să se strecoare în încăpere și să mă îngroape, vag mi-am dat seama ce gros va fi stratul de țărână și de moloz care mă va acoperi într-o bună zi. Am simțit peste mine ruinele orașelor, vreo zece-cincisprezece metri de dărâmături; sub mine alte mormane - resturi de așezări primitive, unul sau două temple... și apoi... Tiglath-pileser al Treilea. CAPITOLUL DOI DETAȘAMENT SPECIAL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
grămadă niște zdrențăroase murdare, îndobitocite, care aruncă priviri furișe lipsite de orice speranță - fără doar și poate o puseseră pe Helga mea să scoată cu sapa rădăcinoase din pământul înghețat, cu picioarele grele ca plumbul și degete zdrelite să care moloz și pietriș, să tragă, ființă fără sex și nume, cotigi încărcate. — Soția mea? i-am spus lui Jones. Nu vă cred. — E foarte ușor să dovedești că mint, dacă mint, zise el amabil. Convinge-te singur. Am coborât treptele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
că ai să apari, așa, ca un moroi, dintre crengile lui. Tot am așteptat... Până am uitat de tine. Nu părea că urmărește spusele ei. Privea doar întrebător în jur, când spre sălciile din dreapta lor, când spre mormanele de gunoaie, moloz și iarbă arsă din partea cealaltă. Ridică din umeri, nemulțumit. - A întârziat însă vaporul, continuă mai apoi, și m-am răzgândit. Stăteam și mă vedeam cum așteptam și mă gândeam ce să fac. Oricum, rămâneam singur, după ce-aș fi ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de curând, pe aceeași stradă pot trece două grupări rivale fără să deschidă focul, dacă merg de-o parte și de alta a carosabilului. Soldații se privesc cu ură în vreme ce ocolesc grămezile de cărămizi sparte, stâlpii îndoiți și mormanele de moloz. Fac eforturi să nu ridice țeava automatului și să-și descarce arma în dușman, pentru că ar suferi consecințele în fața liderului. În plus, sunt atât de obosiți... Ar vrea să doarmă și să viseze răspunsul la întrebarea „cine o să învingă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
sunt rațional. Dar uite că tot m-am dus pe Magheru. Cunoaștem cu toții ruina asta de care nu se sinchisește nimeni, aflată lângă vechea asociație a revoluționarilor. Dacă treci de panourile din tablă ruginită pășești pe un strat gros de moloz, vezi excremente întărite, pungi de chipsuri, boturi umede de câini care se retrag imediat în tainițele lor. Între zidurile dărăpănate dai peste cornete de hârtie și cărbunii sfărâmicioși ai focurilor aprinse de vagabonzi. Aici trag eu nădejde să descopăr ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
un mic compartiment aflat deasupra pragului ușii. Semăna cu o simplă sonerie dar, când m-am apropiat și am pipăit-o, mi-am dat seama că era de fapt o altă cutie. Am desprins-o și am așezat-o pe moloz. Cu mare grijă, am suflat praful de pe ea. Alte litere. PG. De data asta m-am temut să nu fie vreo bombă, pusă acolo în caz că șișul din scaun nu funcționează. M-am tras într-o parte și, înarmat cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]