421 matches
-
se caracterizează mereu prin acțiune. Acțiunea unei substanțe se traduce în percepția să, această devenind mai distinctă ,în caz contrar are de a face cu pasiunea. Sistemul filosofic al lui Leibniz are la baza existența unor elemente spirituale indivizibile numite monade. În limba greacă “monas” înseamnă “unitate,ceea ce este unu”. Leibniz considera că un lucru este din punct de vedere metafizic reductibil la o substanță simplă . Atunci când ne referim la monade trebuie să avem în vedere faptul că monadele reprezintă substanțe
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
Leibniz are la baza existența unor elemente spirituale indivizibile numite monade. În limba greacă “monas” înseamnă “unitate,ceea ce este unu”. Leibniz considera că un lucru este din punct de vedere metafizic reductibil la o substanță simplă . Atunci când ne referim la monade trebuie să avem în vedere faptul că monadele reprezintă substanțe simple, care nu se nasc și nu pier, autonomia lor fiind totală. Ele sunt indestructibile, căci sunt o oglindire a universului. Filosoful german considera că “ monas monadorum” este ființă inteligibilă
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
indivizibile numite monade. În limba greacă “monas” înseamnă “unitate,ceea ce este unu”. Leibniz considera că un lucru este din punct de vedere metafizic reductibil la o substanță simplă . Atunci când ne referim la monade trebuie să avem în vedere faptul că monadele reprezintă substanțe simple, care nu se nasc și nu pier, autonomia lor fiind totală. Ele sunt indestructibile, căci sunt o oglindire a universului. Filosoful german considera că “ monas monadorum” este ființă inteligibilă, ceea care poate fi gândită, dar nu poate
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
nasc și nu pier, autonomia lor fiind totală. Ele sunt indestructibile, căci sunt o oglindire a universului. Filosoful german considera că “ monas monadorum” este ființă inteligibilă, ceea care poate fi gândită, dar nu poate fi reprezentată. Aceea ființă deghizată în monadă despre care vorbea Leibniz este însuși divinitatea, Dumnezeu, cel ce creează ,aneantizează. Dumnezeu fiind originea esențelor. Un lucru la care filosoful face apel este faptul că atomul spiritual denumit monadă este imperisabil sufletului uman. Sufletul este văzut că perceptie distinctă
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
gândită, dar nu poate fi reprezentată. Aceea ființă deghizată în monadă despre care vorbea Leibniz este însuși divinitatea, Dumnezeu, cel ce creează ,aneantizează. Dumnezeu fiind originea esențelor. Un lucru la care filosoful face apel este faptul că atomul spiritual denumit monadă este imperisabil sufletului uman. Sufletul este văzut că perceptie distinctă. Sufletul poate fi de doua feluri :poate fi suflet vegetal și suflet animal. Un al lucru la care filosoful german face referire este faptul că monadele nu pot fi influențate
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
că atomul spiritual denumit monadă este imperisabil sufletului uman. Sufletul este văzut că perceptie distinctă. Sufletul poate fi de doua feluri :poate fi suflet vegetal și suflet animal. Un al lucru la care filosoful german face referire este faptul că monadele nu pot fi influențate de factori externi și mai ales la faptul că acestea nu se influențează reciproc. Faptul că nu sunt indentice le oferă acestora o forță activă. Monadele dețin un grad ridicat de cunoaștere a lumii, mai binespus
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
lucru la care filosoful german face referire este faptul că monadele nu pot fi influențate de factori externi și mai ales la faptul că acestea nu se influențează reciproc. Faptul că nu sunt indentice le oferă acestora o forță activă. Monadele dețin un grad ridicat de cunoaștere a lumii, mai binespus un grad distinc, unic care se datorează faptului sunt eterne, fără spațialitate, deci putem spune că sunt indecompozabile. Prin multiciplitatea infinită a monadelor ne referim la faptul că acestea sunt
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
indentice le oferă acestora o forță activă. Monadele dețin un grad ridicat de cunoaștere a lumii, mai binespus un grad distinc, unic care se datorează faptului sunt eterne, fără spațialitate, deci putem spune că sunt indecompozabile. Prin multiciplitatea infinită a monadelor ne referim la faptul că acestea sunt unice și că este imposibil de intrat în context cu altceva. Astfel, Leibniz considera că monadele nu au ferestre și că ordinea prestabilită a acestora se datorează faptului că nu există cauza-efect . După
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
se datorează faptului sunt eterne, fără spațialitate, deci putem spune că sunt indecompozabile. Prin multiciplitatea infinită a monadelor ne referim la faptul că acestea sunt unice și că este imposibil de intrat în context cu altceva. Astfel, Leibniz considera că monadele nu au ferestre și că ordinea prestabilită a acestora se datorează faptului că nu există cauza-efect . După Leibniz orice moanda este înzestrată cu o potența strict internă pe care filosoful german o denumește "vis visa" și căreia ar fi putut
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
potența strict internă pe care filosoful german o denumește "vis visa" și căreia ar fi putut să îi ofere apelațiunea de energie.El mai vorbea și despre faptul că fiecare ființă din lumea reală (omul,planta) reprezintă un agregat de monade multiple printre care se regăsește o monadă dominantă . Ierarhia monadelor se datorează în funcție de gradul de cunoaștere. Gradul de cunoaștere a monadelor este reprezentat prin următoarele: 1.percepția- care poate fi confuză; se datorează faptului că nu există memorie 2.dominantă-
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
o denumește "vis visa" și căreia ar fi putut să îi ofere apelațiunea de energie.El mai vorbea și despre faptul că fiecare ființă din lumea reală (omul,planta) reprezintă un agregat de monade multiple printre care se regăsește o monadă dominantă . Ierarhia monadelor se datorează în funcție de gradul de cunoaștere. Gradul de cunoaștere a monadelor este reprezentat prin următoarele: 1.percepția- care poate fi confuză; se datorează faptului că nu există memorie 2.dominantă- sufletul, percepții și memorie,distinct 3.monade
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
visa" și căreia ar fi putut să îi ofere apelațiunea de energie.El mai vorbea și despre faptul că fiecare ființă din lumea reală (omul,planta) reprezintă un agregat de monade multiple printre care se regăsește o monadă dominantă . Ierarhia monadelor se datorează în funcție de gradul de cunoaștere. Gradul de cunoaștere a monadelor este reprezentat prin următoarele: 1.percepția- care poate fi confuză; se datorează faptului că nu există memorie 2.dominantă- sufletul, percepții și memorie,distinct 3.monade raționale- principii logice
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
energie.El mai vorbea și despre faptul că fiecare ființă din lumea reală (omul,planta) reprezintă un agregat de monade multiple printre care se regăsește o monadă dominantă . Ierarhia monadelor se datorează în funcție de gradul de cunoaștere. Gradul de cunoaștere a monadelor este reprezentat prin următoarele: 1.percepția- care poate fi confuză; se datorează faptului că nu există memorie 2.dominantă- sufletul, percepții și memorie,distinct 3.monade raționale- principii logice( noncontradictia și rațiunea suficientă) 4.viziunea asupra lumii total adecvată și
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
monadă dominantă . Ierarhia monadelor se datorează în funcție de gradul de cunoaștere. Gradul de cunoaștere a monadelor este reprezentat prin următoarele: 1.percepția- care poate fi confuză; se datorează faptului că nu există memorie 2.dominantă- sufletul, percepții și memorie,distinct 3.monade raționale- principii logice( noncontradictia și rațiunea suficientă) 4.viziunea asupra lumii total adecvată și intuitivă Leibniz considera, în spiritul unui optimism conformist, că lumea noastră, creată de Dumnezeu, este ""cea mai bună dintre toate lumile posibile"". Această teză optimistă, de
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
substanța tuturor lucrurilor” ("Metafizica", 987a) și că „lucrurile constau din imitația numerelor” ("ibid"., 987b), adică numărul este un fel de paradigmă a cărei imitație sunt lucrurile. Punctul de plecare al teoriei pitagoreice despre principiul numeric al lumii este "unitatea" sau "monada" ("he monas"). "Monada" este principiu, esență a lucrurilor, deoarece orice lucru este unu (este o unitate). În acest sens, Unitatea nu este număr, ci "generatoare a numerelor". Proprietățile fundamentale ale numărului fiind "paritatea" și "imparitatea", Unitatea le conține în sine
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]
-
Metafizica", 987a) și că „lucrurile constau din imitația numerelor” ("ibid"., 987b), adică numărul este un fel de paradigmă a cărei imitație sunt lucrurile. Punctul de plecare al teoriei pitagoreice despre principiul numeric al lumii este "unitatea" sau "monada" ("he monas"). "Monada" este principiu, esență a lucrurilor, deoarece orice lucru este unu (este o unitate). În acest sens, Unitatea nu este număr, ci "generatoare a numerelor". Proprietățile fundamentale ale numărului fiind "paritatea" și "imparitatea", Unitatea le conține în sine pe amîndouă. Ceea ce
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]
-
mai este numită „mama lucrurilor”. Al doilea principiu cosmologic este "doimea" sau "diada nedeterminată" ("duas aoristos"). Ea este nedeterminată fiindcă are o natură "pură", deci nelimitată, nedefinită. Nici ea nu este număr, ci "principiu al numerelor". Din aceste două principii, "monada" și "doimea nedefinită", iau naștere numerele. Monada, ca principiu activ, introduce "determinarea" în "duas aoristos" și asfel apare numărul doi. Celelalte numere se nasc prin adăugarea succesivă a unității. În acest fel, mișcarea unității creează toate numerele, pînă se ajunge
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]
-
principiu cosmologic este "doimea" sau "diada nedeterminată" ("duas aoristos"). Ea este nedeterminată fiindcă are o natură "pură", deci nelimitată, nedefinită. Nici ea nu este număr, ci "principiu al numerelor". Din aceste două principii, "monada" și "doimea nedefinită", iau naștere numerele. Monada, ca principiu activ, introduce "determinarea" în "duas aoristos" și asfel apare numărul doi. Celelalte numere se nasc prin adăugarea succesivă a unității. În acest fel, mișcarea unității creează toate numerele, pînă se ajunge la 10, care este suma primelor patru
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]
-
este numit "tetradă" sau "tetraktys" (forță eficientă), deoarece funcționează ca bază și odată cu el reîncepe numărătoarea prin adăugarea succesivă a unității. Astfel, "numărul zece" este considerat "numărul perfect", iar membrii ordinului pitagoreic jurau pe acest număr. Astfel iau naștere numerele. Monada este asociată punctului, diada corespunde liniei, triada semnifică suprafața, iar tetrada corpul geometric (spațialitatea). Spațialitatea este modelul matematic al corpului sensibil dar și condiția de posibilitate a corporalității. În acest moment, pitagoricienii gândesc condiția de posibilitate (rațională) ca și o
Pitagora () [Corola-website/Science/297222_a_298551]
-
iluzorii (maya). În Bhagavad Gita, scriere care face parte din grandioasa epopee hindusă Mahabharata, Zeul Krishna menționează că Natura se exprimă prin elemente diferite. Carul războinicului Arjuna ar simboliza corpul uman, după cum susține Annie Besant, ar fi un vehicul al monadei și al principiilor care îl întregesc pe om. Cuvântul sanscrit „rath” se poate traduce prin corp uman sau vehicul. Conform teosofului William Quan Judge (1851-1896), Bhagavad Gita poate face referire la evoluția umană, la evoluția universului, la evoluția caracterului moral
Constituția septenară () [Corola-website/Science/331458_a_332787]
-
Astfel, el este rege doar cu numele, regent fiind regele Pandu. Kuravașii reprezintă eul inferior (pătratul sau personalitatea), elementele sale materiale, pasionale etc., în timp ce pandavașii reprezintă Eul superior, elementele spirituale ale individului (Triada). După brahmanul Subba Row(1856-1890), Arjuna simbolizează monada, ființa umană în realitatea ei esențială. Krishna ar fi reîncarnarea Divinității, Logosul transpus în carne pentru a-l instrui pe om. Bătălia de pe câmpia Kurukshetra simbolizează acea înfruntare dintre puterile inferioare și superioare prezente în ființa umană, dintre acele forțe
Constituția septenară () [Corola-website/Science/331458_a_332787]