549 matches
-
escarmentado y acrisolado (înteleptit și purificat), rămâne, ocupă și domină spornic zona centrală a valorilor umane. În și din această poziție, el învederează o capacitate de profilare universalizatoare și o tendință de integrare sistematică, perfect compatibile cu obiectivele și strategiile mondializării. Astfel, la sfârșitul unui mileniu și la începutul altuia, Don Quijote se proiectează că promotorul unui nou umanism și, prin extrapolare, ca apărător al demnității și creativității omului, cu noi arme și împotriva a noi primejdii și ispite. Nu-și pierde
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
Gavril Bâle publică romanul etno-psihologic America de dincolo de gard (2003). Proza aceasta are un firesc, o acuratețe și o polifonie cum de la " Cuptorul de pâine" al lui Mircea Nedelciu eu n-am mai citit. Alexa Gavril Bâle atestă și o mondializare a rurarului carpatic - fără precedent în scrisul nostru, cred. Uneori simt totuși o neadecvare (trecătoare?) între noi și veac, între noi și chemare. Nu-i vorba de diferența de viteză dintre plaivaz și computer (deja rezolvată de unii). Ci văd
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
puterea. E un mod de-a răsturna vechea utopie, polis-ul fără poeți, pentru-a face loc uneia noi. Spune Basarab Nicolescu: În fața evidentei nebunii a omului în istorie și în fața pericolului actual al totalei omogenizări, consecință inevitabilă a unei mondializări galopante și fără control, utopia nu este oare singura atitudine realistă? De altfel, să credem cu adevărat că omul poate trăi fără nici un proiect utopic?" O asemenea frumoasă utopie este și comunicarea științelor cu artele, pentru care Basarab Nicolescu spune
De vorbă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10943_a_12268]
-
și sterilității guvernării par contemporane. Realitățile la care se referă Nae Ionescu nu mai sunt, însă, și ale noastre, nu numai din cauza celor patru decenii și ceva de comunism, care au modificat structura economiei naționale, ci și datorită procesului de mondializare. De fapt, publicistica lui Nae Ionescu, spre deosebire de cea eminesciană - cu care e adesea, abuziv, asemănată de zelatori -, nu rezistă ca proză de idei, ceea ce face ca și aserțiunile ei să fie și să rămână relegate în trecut. De pildă, în
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
Extinsă, în condițiile mondializării, ca o instituție și practică de succes, trust-ul anglo-saxon întâmpină deja o serie de dificultăți, în special fiscale, ca fiducie, importată în unele țări europene de drept civil. Întrucât noul Cod civil român, intrat în vigoare la 1 octombrie
Bănuită de evaziune fiscală, fiducia cunoaşte importante lovituri prin impozitare () [Corola-journal/Journalistic/52577_a_53902]
-
1,5 (convenționalele jumătăți se datorează peliculei lui Jim Jarmush din 1999, Ghost Dog. Calea Samuraiului - S.U.A.-Franța; în proiecție bineînțeles numai la cinematograful privat Lira; cf. ghidul săptămînal Șapte seri, III, nr. 139, 23 feb.-1 martie 2001). Agentul "mondializării" în cinema este într-adevăr filmul american, în primă instanță prin dominația masivă, de mulți deplînsă, a piețelor de difuzare. Mai nicăieri ea nu are însă proporțiile de la noi (cel puțin decența și demnitatea sînt salvate prin alte deschideri), iar
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
care au contribuit un grup reprezentativ al primilor creștini, care a reușit desprinderea noii religii de mozaism și afirmarea sa ca de sine stătătoare. Poate lucrul cel mai important, reformulând credința iudeo-creștină în limbajul culturii grecești, acesta a contribuit la mondializarea creștinismului. Așadar, în privința creștinismului, nu e vorba de un fondator, în sensul comun al termenului, ci, mai degrabă, de un proces fondator, având ca reper prim și ultim pe Iisus Hristos.
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]
-
înțelepciunea unui geniu etern, iese într-o zi din brazda unui plugar, la Tarquinia. Poți fi foarte tînăr, fiind capabil de a asuma înțelepciuni care vin de departe, din straturi milenare de civilizație. Eu cred că atunci cînd discutăm despre mondializare, la asta trebuie să ne gîndim cu toții, nu să ne poticnim în niște practici imediat confortabile, însă conducînd la amenințarea unui impas. Lipsa de transparență, toate acele neajunsuri pe care le denunța pătrunzător dl. prof. Malița, repercutează și disfuncții de
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
Ce se întâmplă în aceste condiții cu valorile pe care s-a construit Europa - drepturile omului, egalitatea de șanse etc.? „Reduse la superioritatea congenitală a unor oameni, toate aceste principii care au constituit recompensa visată a democrației occidentale și a mondializării europene din ultimele secole riscă să devină o simplă nostalgie care nu mai convinge pe nimeni.” Din păcate, e suficient să deschidem televizorul sau să tragem cu urechea, în locuri publice, la diferite conversații: nu doar exprimarea e tot mai
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5234_a_6559]
-
focar al diferențelor poate fi definit în diferite feluri: ca sporirea umanității din om, ca fericirea meritată prin virtute, ca progres și desăvârșire în creație de valori etc. Primejdiile noi care sfidează dinlăuntru și din afară democrația în curs de mondializare constau în: a) terorismul cu sau fără cauză (angry men), cu efecte previzibile sau paradoxale (efectul Stockholm - victima îndrăgostită de călău) și b) fundamentalismul nu numai islamic, mistic și fanatic, susceptibil de a deveni putere ocultă, organizație subterană greu de
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
Muguraș Constantinescu Prin recenta lui carte Despre joc, copii și cărți la ora mondializării [Du jeu, des enfants et des livres à l’heure de la mondialisation] (Editions du Cercle de la Librairie, Paris, 2011), Jean Perrot, cunoscut specialist în literatură generală și pentru copii și director fondator al Institutului Internațional Charles Perrault din Franța, propune
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
generală și pentru copii și director fondator al Institutului Internațional Charles Perrault din Franța, propune o amplă reflecție despre metamorfozele cărții și ale culturii pentru copii în epoca „videosferei” și a „societății spectacolului”, plasate în contextul undei de șoc a mondializării. El dă astfel o replică la un celebru studiu al lui Paul Hazard din anii ’30, punînd în lumină multitudinea de fenomene noi care fac din „producția pentru copii” o problematică deosebit de complexă. Cartea se deschide cu o privire de
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
chiar și de traductologie și cu atît mai puțin de cercetarea din domeniu LDE, cum este codificată în franceză „la littérature d’enfants”. Polifonia limbilor, numite de autor „singulare”, de fapt, mai puțin cunoscute, este cu siguranță un indiciu al mondializării privite sub aspectul ei pozitiv, care vine să înlocuiască dialogul limbilor dominante, între ele, și ne referim aici la engleză, franceză, germană, spaniolă. Deja în secolul al XVIII-lea traducerea cărților pentru copii în cîteva limbi din Europa a constituit
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
sinteză", între cele două orientări ideologice capitale ale culturii române, autohtonismul ("primul discurs") și europenismul ("al doilea discurs"), avîn- du-se în vedere "definirea unui nou raport între tradiționalism și modernism, între izolarea specifistă și integrarea europeană, respectiv "globalizarea" sau "mondializarea"". S-ar urmări, așadar, o "stabilizare" a noastră în modernitate, fapt ce încă lasă de dorit, spre a ajunge la o deschidere culturală amplă, bizuită atît pe sincronizare cît și pe diferențiere, ce ne va ajuta să ne depășim "minoratul
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
e un parti-pris potrivnic unei "sinteze" valide a umanității, fie aceasta proiectată la o treaptă culturală sau la una generic-socială. Ne îndoim că "globalizarea este, prin esența sa, laică, areligioasă, indiferentă la fenomenele mistice de orice chip". Deoarece "globalizarea" sau "mondializarea" către care ne îndreptăm e incompatibilă doar cu fundamentalismele religioase sau, cel mult, cu anumite cazuri particulare, fanatice și antisociale, ale cultului religios, dar nu cu principiul său inalienabil. A restrînge cu suficiență "fenomenele mistice de orice tip" la efecte
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
țările aderente. Dar o mare parte din bani au intrat în buzunarele unor șmecheri, altă parte a fost risipită din nepricepere și neglijență. Principala problemă în România e corupția. Iar în asta Europa nu are nici o vină. După cât se pare, mondializarea e inevitabilă. Sistemul capitalist are nevoie de această globalizare a mijloacelor de producție și a relațiilor comerciale. Ceea ce presupune tot felul de pericole: de pildă, criza financiară cu consecințele ei pe plan economic și social și de aici ni se
Dumitru Țepeneag: „E nevoie de Europa unită, fie și cu toate dezavantajele ei“ by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/7250_a_8575]
-
rînd, și luarea în considerare a diversității competenței lingvistice a vorbitorilor). Viața societății românești a înregistrat în ultimul deceniu numeroase astfel de controverse neavînd o bază de fond, dar care au stînjenit (și întîrziat) rezolvarea problemelor reale. Ca urmare a "mondializării", a intensificării relațiilor internaționale, în cele mai diverse domenii și, implicit, a transferului de informație și a contactului între diverse limbi, sursele de perturbare a comunicării se înmulțesc și se complică. Activitatea multilingva complexă a forurilor Uniunii Europene oferă o
Dificultăti de comunicare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/17638_a_18963]
-
în picioare înaintea oglinzii/ conduce cireada de șase boi/ cu biciul clasic/ boii trăgînd un tren blindat spre baricada/ ridicată pe artă" (Violența zahărului așezat pe limba unui diabetic). În cele din urmă se produce ceea ce am putea numi o mondializare a metaforei. Des-figurînd și recon-figurînd, violența bardului avangardist se extinde, capătă o dimensiune cosmică. Este o mișcare ambivalentă, reprezentînd în același timp expansiunea contestării, a agresiunii împotriva datului, însă și o recunoaștere implicită a acestuia, întrucît ruptura integrală, absolută, presupune
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
două milenii și mai bine/ Ardealu-i ogorul bunicului dac...”. Obsedant în poezia dlui Târziu este sentimentul național, de mulți fiind considerat desuet, mai ales după ce fusese compromis prin exces de stereotipie în presa comunistă. Acum, în prag de europenizare și mondializare, autorul resuscită coardele patriotismului. Emigrația fortuită a românilor, dintr-o țară golită și de comând, cu conducători incapabili să restabilească resursele unui trai decent, nu scapă atenției autorului, el însuși plecat mulți ani din țară și profund cunoscător al realităților
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
lumea bogată, care suferă de nesiguranța privind viitorul, cât și în țările emergente“, a spus Suveranul Pontif, în timpul întâlnirii cu o delegație a Consiliului Pontifical pentru opere misionare, citat de Mediafax. În țările în curs de dezvoltare, victime ale „unei mondializări caracterizate deseori prin căutarea profitului, numărul săracilor, emigranților, oprimaților, este în creștere“, a adăugat Papa Benedict al XVI-lea. El a reluat și apelul la adresa creștinilor, cărora le-a cerut "să nu se teamă, în pofida persecuțiilor" motivate de credința lor
Papa Benedict al XVI-lea: Nesiguranţa, sărăcia, emigrarea - noile forme de sclavie din lumea contemporană () [Corola-journal/Journalistic/60597_a_61922]
-
trăim în plină efervescență a globalizării, nu credeți că tocmai de aceea este atît de important să cunoaștem, să redescoperim originile, să păstrăm în memorie amintirea a ceea ce a fost? N.S.: Este un lucru esențial, firește. Fiindcă opusul globalizării, al mondializării este activitatea culturală prin care se accentuează diferențele, se operează distincțiile. Cred că a redescoperi tocmai la acest nivel țări și popoare constituie unul din avantajele procesului politic mult mai liber pe care-l trăim. Iată un exemplu: ne este
Nicolaus Sombart ,,Mitul unei miraculoase Românii m-a însoțit de-a lungul tinereții" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15578_a_16903]
-
era să spun, dacă omul nu ar fi fost polonez, dar se pare că, în ceea ce privește arta și interesul pe care i-l acordă politicienii, nu contează în ce țară te-ai născut. Economia, politica, acestea sunt lucrurile interesante pentru mecanismul mondializării, arta este doar o chestiune de aflat în treabă. Adevărul este că am ajuns să cred că nu suntem artiști, ci cu adevărat prestatori de servicii către populație și atunci ar trebui să o facem pe bani buni, atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
să rămână vie și profund actuală. Susțineți, cu prioritate, crearea unui nou spațiu, în cadrul Centrului Pompidou, dedicat artiștilor francezi valoroși, dar mai puțin vizibili. Care sunt artiștii francezi pe care ați paria oricând? Sunt convins că într-o epocă a mondializării, cu focare de creație care dialoghează și se intersectează, a susține scena artistică a propriei țări nu e o dovadă de șovinism: e, de fapt, o formă inteligentă de apărare a diversității culturale. În Franța există foarte mulți artiști care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
cu atât mai bine cu cât pelerinajul magic, dar și mistic - adică repetitiv, dar și asimilat ca experiență unică -, în aflarea lui, este mai intens. Astăzi, în Coreea, există plantații de Ginseng; planta vindecătoare a devenit un produs. Este epoca mondializării. Raritatea s-a transformat în serie. Asta poate să fie o indicație pentru faptul că omul modern satisface înzecit orice cerință. Ritualul de altădată, pelerinajul în aflarea plantei ascunse de priviri, a căzut baltă, a fost înlăturat și înlocuit cu
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Ștefan cel Mare» ar trebui să fie un exemplu pentru guvernul nostru. Pentru noi, această universitate este ca Harvard, formează cercetători și, deși este într-un oraș mic, îndeplinește toate condițiile pe care le are o universitate mare. În fața provocării mondializării, a globalizării, universitatea de aici a reușit și nu știu cum se poate să nu se știe mai nimic despre ceea ce faceți voi, pe plan internațional”, a arătat Cécile. Vrea să revină, la fel ca și Mamadou, ca profesor invitat și speră
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]