542 matches
-
sau chiar mondiale. Securitatea economică este fragilă peste tot în lume de factori asemănători." Globalizarea în contextul geopolitic poate influența securitatea și insecuritatea mediului internațional, acesta naște tensiuni multiple care afectează într-un mod pozitiv sau uneori negativ întreg sistemul. Mondializarea nu este, așadar, o cheie pentru rezolvarea conflictelor sau a dezacordurilor din planul internațional. ; „Consolidarea globalizării nu va aduce sfârșitul geopoliticii. Școli de renume în domeniu anticipează la unison că acest fenomen plurivalent, azi controversat și contestat, va aduce pe lângă
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
lumii de posibile acte de agresiune sau de orice atentat la adresa securității și integrității teritoriale a unei entități statele. Însă acest parametru poate avea mai multe dimensiuni cum ar fi: dimensiunea militară, politică, socială sau economică. În contextul actual, al mondializării, dimensiunile securității sunt intr-o interdependența crescută pe scena relațiilor internaționale dar și în interiorul statelor naționale. Rolul, în creștere, pe care îl deține factorii economici și cei tehnologici în constituirea securității naționale conduc la noi dezbateri în politica internă și
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
ceea ce autorii cărții numesc a fi ,,entuziasmul căutărilor identitare,,. El invadează rapid și chiar spontan lumea, grație Internetului și new media. Mai precis, în condițiile creșterii valului de emigranți (cel puțin în anumite zone ale Occidentului), a globalizării tehnologiei și mondializării stilului de viață occidental, nu mai suntem cei care am fost, dar nici nu avem clare reperele profunde și temeinice ale propriei identități. Viețuim deseori larvar sub semnul destinal al uniformizării și anulării diferențelor. Aproape în orice colț al lumii
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a fost numit consilier pe lângă OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) pentru redactarea raportului asupra Poloniei în 2007-2008. A publicat mai multe lucrări, printre care Europe centrale et orientale.Mondialisation, europîanisation et changement social (Europa Centrală și de Răsărit, Mondializare, europenizare și schimbare socială [Presses de Sciences Po, 2007]) și de un colectiv aflat sub îndrumarea sa, Pologne (Polonia [Fayard, 2007]) • Birocrație; CAER; Economia comunistă; Economia postcomunistă; Industrializare; Plan cincinal; Societate. JEAN BAUDOUIN, profesor de științe politice la Universitatea Rennes
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la marea idee decurgând din credința în existența unui nucleu dur, definitorie pentru comunismul din totdeauna și de oriunde, oricare i-ar fi denumirile. După cincisprezece ani de „doliu”, neocomuniștii* își caută identitatea între o relectură a lui Marx adaptată mondializării și societății postindustriale, și o repliere pe fundamentele dintâi ale doctrinei, adică pe respingerea banilor și pe aspirația către marea împărțire echitabilă. 1789-1871 Revoluțiile franceze Revoluțiile franceze au fost în tot cursul secolului al XIX-lea evenimente fondatoare referințelor obligatorii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
anchetă în rândul delegaților la cel de-al XVII-lea Congres al PCF* arată că mai mult de trei sferturi dintre ei se consideră „anticapitaliști” privilegiind proprietatea colectivă asupra mijloacelor de producție. în zilele noastre, anticapitalismul a fost recuperat de mondializare și se exprimă în principal în sfera neocomunismului*, capitalismul fiind o compozantă și a termenilor „hipercapitalism”, „postcapitalism”, „ultraliberalism”, „mondialism” sau „imperiu”. ANTICOLONIALISM → ANTIIMPERIALISM ANTICOMUNISM „COMUNISMUL, IATĂ DUȘMANUL!” Anticomunismul a apărut odată cu comunismul, și fiecărei etape de dezvoltare a acestuia din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
comerciale fac din China cea de-a patra putere economică a planetei, și care stăpânește din ce în ce mai bine tehnologiile moderne. Ea mai rezidă și într-o societate care nu încetează să se urbanizeze, să se individualizeze și să se integreze în mondializare. O societate dirijată tot mai puternic, dar tot mai departe și într-un mod tot mai codificat de lege. Această Chină este preocupată mai ales de a-și face cât mai durabile atât creșterea, cât și progresele sale. Desigur, populația
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
aflate în competiție pentru hegemonia mondială? Un sistem eterogen care opune două moduri de organizare a societății - comunismul și capitalismul - total antagonice? Prelungirea războaielor europene din secolul al XIX-lea și din prima jumătate a secolului XX? O etapă a mondializării? Era el de neînlăturat, sau a fost produsul împrejurărilor? Când a început de fapt? și când s-a terminat? Iată tot atâtea întrebări referitoare la natura, originea, spațiile și etapele Războiului Rece. Dacă debutează în 1917 ca înfruntare ideologică și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dispare. în același timp, lumea de după Războiul Rece începe să apară la suprafață. Războiul rece din Golf, afirmarea tot mai zgomotoasă a islamismului radical, emergența noilor țări industrializate, revoluția tehnologică, reformele economice din China schițează contururile noilor amenințări și ale mondializării. Războiul Rece s-a încheiat oare din cauza epuizării modelului sovietic? Să fi fost acesta provocat de reformele lui Gorbaciov, de fermitatea lui Reagan, de alegerea unui papă polonez în persoana lui Ioan-Paul al II-lea, de supraexpansiunea imperială a URSS
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
poporului ne este cea mai sacră comoară, dar trebuie s-o folosim pentru a o cruța și mai mult în viitor”; participarea sa la Revoluția cubaneză, expedițiile din Congo și apoi Bolivia, moartea-i cristică în 1967 rămân, în epoca mondializării, referințe care susțin imaginarul neocomuniștilor*. Prăbușirea din 1989-1991 a sistemului comunist mondial dominat de URSS, apoi trecere Chinei și a Vietnamului la „socialismul de piață” confirmă faptul că „farmecul universal al lui Octombrie” (F. Furet) și-a epuizat efectele. Numai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
aceste precauții, modelul lui Duncan suferă, după opinia noastră, și prin aceea că, deși valid teoretic, oferă mai puține sugestii de organizare structurală concretă a activităților organizaționale. Probabil că el este și mai puțin adaptat particularitaților socioeconomice și socioculturale actuale. Mondializarea, noile tehnologii de informare și comunicare, exigențele inedite și crescute ale consumatorilor fac ca organizarea birocratică să nu mai fie agreată. Unii autori consideră chiar că factorii de mai sus „precipită sfârșitul birocrației...”. Ei includ în lucrările lor capitole cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care generează adevărate patologii organizaționale (vezi Kets de Vries, 2002, capitolul 8). Pentru Alain Kerjean, caracteristica psihoindividuală care facilitează sau împiedică obținerea succesului organizațional este caracterul. Iată cum raționează autorul. Aflate sub influența a trei șocuri (șocul societății informatizate, șocul mondializării, șocul civilizației științifice și tehnice), organizațiile au suportat în ultima vreme transformări esențiale. De pildă, s‑a trecut de la organizația dinozaur (cu ierarhii înalte și rigide) la organizația banc de pești caracterizată prin deplasări rapide și ajustări constante la semnalele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Î), discriminare, prejudecată, reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de Î); ă abordarea juridică: azil (drept de Î), cetățenie (cod al Î), cote, victimizare, zone de așteptare; ă contextul economic: cultură și dezvoltare, mondializare, loc de apartenență etc. Fiecare contribuție se Înscrie Într-o perspectivă didactică și Își propune să prezinte, În mod sintetic, elemente de reflecție pertinente. În linii generale, am realizat, sperăm, un instrument de lucru care ar trebui să fie de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la Universitatea catolică din Louvain (UCL) BILINGVISM (În colaborare cu DEMEULENAERE Isabelle) BLANCHET Phillipe Profesor de sociolingvistică și didactică la Universitatea Rennes II APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu FRANCARD Michel) CANET Raphaël Șef al catedrei de „Mondializare, cetățenie și democrație” de la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) SEPARATISM CAPELLER Wanda Profesor de sociologie la Institutul de studii politice din Toulouse VICTIMIZARE COHEN Monique Lise Doctor În filosofie, bibliotecară la Biblioteca municipală din Toulouse COMPASIUNE COLLES Luc Profesor de didactică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ATITUDINE, CLASE SOCIALE, COMUNITATE, CONFLICT, CONVENȚII (socio-economia Î), CULTURĂ, DEVIANȚĂ, ETNOCENTRISM, EXCLUDERE, GRUPURI RESTRÂNSE (dinamica Î), IDEOLOGIE, INEGALITĂȚI SOCIALE, INSTITUȚIE, MOBILIZARE, NORMĂ, PUTERE, REGLEMENTARE SOCIALĂ, RELIGIE, RITURI, SOCIABILITATE, SOCIALIZARE, STRATIFICARE, TRANZACȚIE, VALORI FLAGEUL Noël Conferențiar, științe economice, Universitatea Lille III MONDIALIZARE FRANCARD Michel Profesor de sociolingvistică la Universitatea catolică din Louvain (UCL) APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu BLANCHET Philippe) GRANIER Roland Profesor emerit de științe economice la Universitatea Aix-Marsilia III ECONOMIE ȘI CULTURĂ (În colaborare cu ROBERT
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1918). VALIERE Michel (2002), Ethnographie de la France. Histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (grup de Î), Cosmopolitism, STRĂIN, Exotism, Metisaj Centru/periferie (analizele Î)tc "Centru/periferie (analizele ~)" Φ COLONIALISM, DOMINAȚIE, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Cetățenietc "CetĂȚenie" Condiție și produs al democrației, cetățenia este ceea ce caracterizează acțiunea politică a cetățeanului, fiind În același timp calitatea celui considerat cetățean. Această ambiguitate trimite la dubla sa natură: aceea de construcție istorică și de creație filosofică. ν
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
astăzi, individul nu mai este Înainte de toate un simplu cetățean: el este din ce În ce mai mult integrat În rețele transnaționale tot mai numeroase și, În același timp, mobilizat de loialități primordiale, de ceea numim acum apartenența sa identitară” (Badie, 1997, p. 5). „Mondializarea” alimentează, se pare, profunzimile identitare printr-un fel de mecanism de vase comunicante. De unde necesitatea, subliniată adesea de o parte a republicanilor, de a revigora cadrul statal, În afara căruia nu ar exista, cel puțin În viitorul previzibil, nici o salvare pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Încetul ă e adevărat, cu destulă greutate, căci acesta este probabil nivelul cel mai dificil de pus În practică ă, observăm tentative de a se crea o forță militară care să acționeze la nivel mondial. A doua mutație: fenomenul de mondializare a schimburilor, conform logicii neoliberale. Barierele protecționiste slăbesc sau tind chiar să dispară; comerțul Înflorește; investițiile străine directe sunt În plină expansiune; volumul tranzacțiilor financiare crește nemăsurat; costul transporturilor este tot mai redus; noile tehnologii din domeniul comunicațiilor se răspândesc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ediție americană: 1965). RIST Gilbert (2001), Le Développement. Histoire d’une croyance occidentale, Paris, Presses de la FNSP. TODOROV Tzvetan (1982), La Conquête de l’Amérique, Paris, Seuil ă trad. rom. Cucerirea Americii. Problema Celuilalt, Iași, Institutul European, 1994. Φ DOMINAȚIE, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Compasiunetc "Compasiune" Astăzi, În absența marilor ideologii și religii care au creat lumea occidentală, se pare că ne-a mai rămas sentimentul care se traduce printr-un elan de generozitate față de semenii noștri. Ca și cum, după eșecul marilor proiecte universale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
culturilor singulare prin fecundarea lor reciprocă și spontană. Știm Însă că, paradox al consecințelor, această concepție poate duce la anumite replieri comunitariste. Ideea că planeta Terra este un sat global e Întărită de formele pe care le-a luat astăzi mondializarea (sau, variantă de origine engleză, globalizarea), fenomen care nu este nici pe departe atât de nou pe cât cred sau pretind unii. Știm că aspectul contemporan al desfășurării transnaționale a schimburilor economice este dat În mare parte de rolul major jucat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
enquêtes, Paris, Giard et Brière. SIMMEL Georg (2002), Sociologie, Paris, PUF (prima ediție germană: 1908). WINOCK Michel (1990), Nationalisme, antisémitisme et fascisme en France, Paris, Seuil. WOLTON Dominique (2000), Internet, et après?, Paris, Flammarion. Φ CETĂȚENIE, DREPTURILE OMULUI, HIBRIDITATE, Metisaj, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Rasă, Sincretism, STRĂIN Cotetc "Cote" Cota desemnează numărul sau proporția elementelor dintr-un ansamblu care pot sau trebuie cuprinse Într-o acțiune. Acest dispozitiv admite așadar o definire foarte largă și este prezent În diferite domenii. Poate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
etnometodologiei, ar mai fi de menționat o mulțime de teme de discuție. Să semnalăm În special studierea stilurilor de viață și a tipurilor de sociabilitate, analiza impactului mass-media și a determinanților creației artistice, dezbaterile asupra relativismului și etnicității sau asupra mondializării și aculturației ocupând și ele un loc important În galeria subiectelor de discutat. Dacă civilizația se bazează pe acumulare și progres, cultura ă ne amintește Paul Ricœur În Histoire et vérité ă se bazează pe o lege a fidelității și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui Jean-Louis Laville și Michel Servet (Defourny, coordonator, 2000) sau dezvoltarea locală (Pecqueur, 1999) ilustrează căutarea unei articulări mai coerente Între economic și social și, În același timp, o alunecare a globalului Înspre local. În linii generale, „Marea deziluzie” a mondializării, titlul ultimei lucrări a lui Joseph Stiglitz (2000), fost consilier al Băncii Mondiale, a accentuat destabilizarea concepției reducționiste asupra dezvoltării și a globalizării, care și-a găsit forma cea mai completă În gândirea unică (teoria standard a lui Walras). „Dezvoltarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din aproape În aproape, la o radicală repunere În discuție a separării dintre discipline. Efectul său imediat este o tot mai acută luare În considerare a diversității practicilor locale În fața epuizării abordărilor strict globalizante. În sensul acesta, tensiunea dintre accentuarea mondializării economiilor, pe de o parte, și Întoarcerea la identitățile locale și teritoriale, pe de alta, joacă un rol esențial În descompunerea-recompunerea modului de a gândi socialul. Este ca și cum globalizarea ar crea un „vertij planetar” ce ar Împinge populațiile, excluse sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
orientează comportamentele individuale și colective. Prin marea lor diversitate și prin omniprezența unei hibridizări legate de drumul parcurs, de traiectorie și de Împrumuturile din spații foarte diferite, inclusiv din cel al globalizării, societățile locale și naționale care răsar dintre ruinele mondializării dezvăluie fără putință de Îndoială un metisaj. Decriptarea lui presupune o concepție mult mai hibridă și, În același timp, măsurată asupra imperativelor impuse de gândirea unică. Date fiind Înmulțirea și mărirea riscurilor aduse de tehno-știință, trebuie să predomine prudența. Scepticismul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]