8,622 matches
-
București, iar între anii 2010 și 2014, directoare adjunctă a Institutului Cultural Român din Madrid, Spania. Din septembrie 2014 va fi lector de limbă și civilizație românească, cu statut de profesor invitat, la Universitatea din Salamanca, Spania. Lucrarea este o monografie a revistei „Gazeta literară”, cea mai importantă revistă culturală a epocii, o radiografiere a fiecărui număr ale acestui săptămînal în intervalul 1954-1968. Descrierea conținutului revistei este însoțită de comentarii și de explicații de context istoric și cultural, nota definitorie fiind
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
sale, inclusiv studii de istorie literară, conferințe și rapoarte academice care se potrivesc destul de puțin cu ideea de publicistică curentă. Cele șapte volume cuprind însă, practic, totalitatea producției sale critice de după război, cu excepția cărților refăcute (Istoria literaturii și compendiul, precum și monografiile Eminescu și Creangă). Înainte de orice încercare de a discuta fondul problemei, discuție care abia acum se poate face în condiții normale, pe baza întregului material, trebuie contemplată și apreciată dificultatea acestei uriașe întreprinderi a echipei de la Institutul Călinescu coordonată de
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
refuzat mîncarea și apa și a murit. Cîntecul lui Hannah și al lui Igor, cel compus de Fotache, a mai fost cîntat în sat o vreme, după care cineva, probabil profesoara de muzică Lia Slabu, care a făcut și o monografie a satului, a înlocuit pe Hannah cu Ana și pe Igor cu Ioan, susținînd că e vorba de un cîntec popular apărut în zonă din vremuri incerte. Și nici un cuvînt despre Fotache, închipuiți-vă.
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
mărturisiri ale bătrânilor locului. Din bogatul material investigat, am urmărit să fac o sinteză a evenimentelor importante, fără să mă aventurez în prezentarea unor cifre plictisitoare, descrieri eroizante sau amănunte teribiliste, greu de crezut. Nu am pretenția ca, această subțire monografie a orașului Laval să fie perfectă și completă, dar reprezintă un pas înainte pe cărarea intenției de a cunoaște, cât de cât, atât înaintașii, cât și contemporanii. În jurul anului 1600, când au început să vină primii alcătuiți din trunchiuri de
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
cercetători de la Institutul „G. Călinescu” (între ei, Viorica Nișcov și Mihai Vornicu), pe care și el, încă tânărul Al. Săndulescu, ne păstorea în realizarea unui proiect de editare a vastei corespondențe primite și trimise de Hasdeu, apoi a altuia, o monografie a revistei „Adevărul literar și artistic”, peste care însă a năvălit „revoluția”, rezumându-l la un grupaj de studii apărut într-o revistă academică. Cu timpul, cei mai mulți din ceata noastră au plecat care pe unde: unii au virat spre alte
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
mai nou, scrie scurte proze de ficțiune, alimentate subteran tot de talentul și bagajul „referențial” al memorialistului. Nu miră deloc aceste târzii făptuiri literare ale unui istoric literar, care în tot ce a scris - de la sinteze pe epoci și de la monografii la studii pe chestiuni particulare - și-a întovărășit, pentru cine a avut ochi de văzut, știința și disciplina pozitivă cu vocația descriptivă și narativă, de portretizare și reconstituire epică a faptelor, dând viață documentelor până și în notele și comentariile
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
vestite localități: Domnești, din județul Argeș un om devotat trup și suflet consătenilor săi. Împreună cu editorul, istoricul și poetul George Baciu, tipăresc de câțiva ani revista „Pietrele Doamnei”, care cunoaște deja o răspândire națională. A publicat, ca autor sau coautor, monografii, prezentări de personalități locale, studii de gramatică și istorie. De mult nu mi-a fost dat să citesc o nouă apariție ca această carte, motivația afirmațiilor mele referindu-se la faptul că în paginile ei am întâlnit o îmbinare armonioasă
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
mult mai puțin cunoscută decât istoria pe care o învățăm la școală. Există pretutindeni în țară localnici, îndeosebi profesori de română, de geografie sau de istorie, preocupați de originea numelui comunei lor. Unii dintre ei au reușit să publice mici monografii pe această temă. Posed o întreagă colecție. Deși trec de obicei neobservate, ele sunt extrem de utile pentru cunoașterea acelei istorii mici de care vorbeam, parte esențială a hărții toponimice naționale, și care ne oferă, în majoritatea cazurilor, cea mai corectă
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
toponimiei de pe o porțiune a văii Oltului. A fost publicată anii trecuți, cu puțin înainte de plecarea dintre noi a autoarei, și se găsește în bibliotecile școlare sau municipale din Vâlcea. Peste munți, în Mărginimea Sibiului, numărul unor astfel de mici monografii este considerabil. Numele de locuri sunt nemijlocit legate de obiceiuri, cutume, întâmplări de demult azi uitate, de onomastica locală sau de tot felul de evenimente de care doar localnicii, și uneori nici ei, își mai aduc aminte. Cu deșertarea satelor
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
pe una din ele fiindcă se încurcase cu vechilul de pe moșie, lăsându-i întreaga avere celeilalte. Nu știu de ce am crezut multă vreme că numele comunei Dor Mărunt este o frumoasă metaforă. Un profesor din comună mi-a dăruit o monografie scrisă de el și din care rezultă că întemeietorul așezării fusese, cu un secol în urmă, un cioban mărunțel de statură pe care îl chema Doru. Metafora mea a fost spulberată. Alexandru Graur, care ne-a predat în anul al
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
tot ce s-a scris relevant despre opera poetului, din 1969 până azi. Semn, poate, că a sosit momentul ca exegeza lui Brumaru să treacă de la faza tezelor de doctorat (fie... docte, fie excesiv-empatice: oricum, irelevante critic) la cea a monografiilor autentice. În orice caz, mi se pare încurajator să constat, și în cazul acestui poet defel facil, că utilitatea unei asemenea ediții de autor depășește simplul protocol editorial al consacrării. Atunci când este bine făcută, cu un text îngrijit cum se
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
Paris„Dilema” (apud G.A.). Reproduc UNESCO ș i Uniunea Lat ină , secven ța în cauză : „George Bruxelles, Luxemburg, Roma, Apostoiu - Eminescu în lume. Cum Moscova, Havana. este mai bine să fie cunoscut: prin Enumerarea indicatori lor... traduceri sau prin monografii de genul geografici au menirea, pentru mine, celei realizată de Rosa del Conte, de a sesiza modul de funcționare a Mihai Eminescu o dell’Assoluto spiritului comparatist în arealul culturii (1962)? Cu un titlu insolit - pentru universale, pe care filologul
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
Bahtin, astfel încît el a fost pentru mine un fel de moment de răscruce, care mi-a permis să trec de la una la alta, în-tr-un mod cu totul spontan, pentru că cunoșteam deja cercetările lui Bahtin, insă voiam să scriu o monografie despre el. Lucrînd la ea, mi-am dat seama cît de vastă era deschiderea intereselor sale și am urmărit, oarecum, aceeași cale. Pînă astăzi, Bahtin rămîne unul dintre autorii esențiali pentru formația mea. - Cred că adevărata cotitură în viață Dv.
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
parte din al doilea capitol al cărții studierii motivului trandafirului, nu doar în poezia, ci și în viața lui Rilke. Detaliile biografice pe care le furnizează cu acest prilej sînt combinate cu interpretări ale Elegiilor. De la E.M. Butler, autorul unui monografii Rilke publicate în 1941, Gass preia o informație anecdotică pe care o transformă apoi în punct de pornire al analizei temei morții în poemele lui Rilke: se pare că poetul i-a trimis odată amicei sale Monique Saint-Helier un buchet
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
treilea din Dinastia recentă a Câmpiei". O clasificare ce-l onorează și-l obligă imens pe autor, profesor de liceu în Slobozia. Apă neagră este o întreprindere ambițioasă, un fel de saga faulkneriană a unei comunități rurale din Bărăgan, o monografie romanescă a unor destine pe fundalul ultimilor 50 de ani. Din a căror apă neagră se întrupează complicate personaje, caractere, vieți, greu de bănuit în acel cătun, necunoscutul Crăsani, o așezare pierdută în câmpia ialomițeană, între Balaciu, Lehliu și Slobozia
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
venise din Transilvania probabil, de undeva de pe partea cealaltă a munților, de îndată ce se stabilește dincoace tot în ținutul muntos". Au mai relatat despre asta Gh. Ungureanu, autor al unui remarcabil volum de documente Creangă, și Petru Rezuș, autor al unei monografii închinată marelui prozator. Dl Teodor Tanco trece în revistă unele dintre aceste aprecieri pentru a le contesta. Sigur, în toate aceste mențiuni e recunoașterea descendenței transilvane a scriitorului. Dar contestă ideea că originea inițială a scriitorului ar fi din munții
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
care trebuie să se țină de acum înainte seama: cercetînd arhivele, Paul D. Popescu a descoperit că autorul lucrărilor de referință Filosofia Renașterii, Geneza formelor culturii și Istoria filosofiei contemporane nu s-a născut în 1872, așa cum înregistrează dicționarele și monografiile, ci cu doi ani mai devreme. Data de 18 octombrie 1870 figurează în foaia sa matricolă de la Liceul "Sfinții Petru și Pavel" din Ploiești, precum și în registrul de stare civilă al orașului. Eroarea, apărută în acte mai tîrziu, n-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
cărților scriitorului-dizident, într-un mod comprehensiv și nuanțat. Un alt subiect care constituie în lumea noastră un "lung prilej de vorbe și de ipoteze" este postmodernismul românesc. Agitația (verbală) din jurul lui s-a intensificat în momentul în care a apărut monografia lui Mircea Cărtărescu, considerată de unii o "ficțiune critică". Ion Simuț reexaminează întreaga dispută, recuperând monografia bucată cu bucată, ca pe un vapor scufundat, din oceanul de contestări pătimașe. Acestea sunt numai două dintre exemplele posibile. în stilul lui de
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
un "lung prilej de vorbe și de ipoteze" este postmodernismul românesc. Agitația (verbală) din jurul lui s-a intensificat în momentul în care a apărut monografia lui Mircea Cărtărescu, considerată de unii o "ficțiune critică". Ion Simuț reexaminează întreaga dispută, recuperând monografia bucată cu bucată, ca pe un vapor scufundat, din oceanul de contestări pătimașe. Acestea sunt numai două dintre exemplele posibile. în stilul lui de expert incoruptibil, Ion Simuț corectează prejudecățile sau iluziile care există în legătură cu Miron Radu Paraschivescu (prezentat ca
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
o descoperise. Portretul e deci unul forțat, iar textul - utilizat, nu interpretat. Acest fapt e însă unul dintre efectele unei perspective constant fluctuante; jurnalul, ca incizie în intimitate, "pune o capcană" în care pare să fi căzut și autoarea acestei monografii: diaristul poate fi văzut ca persoană - și atunci se poate face psihologie pe el - și ca personaj ("personaj cerebral trecut printr-o teribilă experiență de viață" !), în acest caz fiind permise accentele patetice ("Era un sentimental însetat de iubire") ori
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
prea simpatetic - de aici derivă și confuzia persoană-personaj - iar cititorul e forțat să aibă mereu la îndemână două atitudini: una de compătimire pioasă și alta de "trezie analitică", de receptivitate intelectuală acută pentru a putea urmări meandrele textului critic. Această monografie cu deschideri interdisciplinare e utilă deopotrivă ca lucrare hermeneutică (și nu prea) și ca ghid de lectură pentru novicele întru I.D. Sîrbu. Autoarea urmărește liniile de forță ale operei, descoperă laitmotive și îi oferă neinițiatului o cheie de lectură pertinentă
Un jurnal, o stare, o metodă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16892_a_18217]
-
aici un rol de prim ordin l-au îndeplinit dl. Nicolae Manolescu, regretații poeți Victor Felea și A.E. Baconsky ca și tot regretatul critic Mihail Petroveanu, care îi adună întreaga operă într-un volum ediție critică și publică o monografie (în 1969) și încă destui alții). Prin acest efort concertat și dus cu stăruință opera lui Bacovia e instalată în primul eșalon al poeziei românești și, de atunci, acolo a rămas, unde, aș spune, îi era și îi este locul
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
și apoi profesor de teologie, sucevean ca obîrșie, s-a impus, în ultimele două decenii ale veacului al XIX-lea, ca un folclorist și etnograf cu o putere de muncă impresionantă. După culegeri de folclor, se relevă, în 1884, prin monografia Ornitologia, propunînd sau găsind denumiri românești pentru păsăret, lucrare care și azi, prin noutatea ei, e stimată și citată. Repede, din 1890 începe publicarea trilogiei monografice (reeditată în 1990, prin grija devotată a d-lui Iordan Datcu), Nunta la români
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
Și tot acestui harnic și învățat etnograf i se datorează apariția din 1898 pînă în 1901, tot a unei trilogii monografice Sărbătorile la români, și ea reeditată în anii nouăzeci de același editor învățat care este dl Iordan Datcu. Aceste monografii rămase de referință pentru că altele n-au apărut sînt lucrări de etnografie spirituală, avea dreptate regretatul Ovidiu Bîrlea, se prezintă ca "monografii descriptive, cu înfățișarea etapelor principale ale fiecărui obicei". Cum a avut grijă să surprindă toate zonele țării sub
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
a avut grijă să surprindă toate zonele țării sub raportul obiceiurilor și al folclorului (s-a păstrat în arhiva sa de la Suceava o întinsă corespondență cu folcloriști din toate părțile țării care, la cerere, îi comunicau scriptic ceea ce le cerea), monografiile sale sînt cu atît mai prețioase și, de fapt, de neînlocuit. Dl Iordan Datcu, bun specialist, care a publicat, în 1979, un neprețuit Dicționar al folcloriștilor, relativ recent reeditat (după remanieri utile, sub denumirea Dicționarul etnologilor), s-a ocupat cu
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]