524 matches
-
comunităților păgâne 3, răspândirea progresivă a noii credințe a dus în mod firesc la modificări semnificative ale mitologiilor locale, uneori chiar în mod radical. Pe măsură ce instituția clericală în ansamblu, inclusiv cea monastică, și-a consolidat bazele pentru exercitarea atribuțiilor religioase, monoteismul a impus noua reprezentare figurală a divinității − cu acceptarea interpretărilor locale, unele marcate profund de reminiscențele credințelor păgâne. Pentru a-i sprijini pe muritorii acum penitenți să înțeleagă mesajul creștin și dogma treimii (subiectul marilor controverse teologice), propovăduitorii au adaptat
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
repertoriu mult mai bogat și mai rafinat, cu o vocație universalistă și o politică a divinizării ce o situează diferit față de cetatea greacă. Roma pregătește astfel imaginarul puterii, pe care apoi imperiul creștin îl va prelua și-l va adapta monoteismului și teocrației bizantine. O întrebare rămâne însă, și ei voi căuta să îi răspund ceva mai târziu: ce anume din filosofia clasică greacă trece, prin tradiția elenă și neoplatonism, în gândirea creștină despre putere? Pe lângă mitologie și ceremonial, e posibil
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Roma eset suportul pentru ceea ce am putea numi imaginarul puterii absolute. În timpul patriciatului, puterea desăvârșește un sistem complex de gândire politică și de reprezentări (de la cele monetare la cele statuare): ideologie imperială, practică legislativă senatorială, viață spirituală și ceremonială. Adaptat monoteismului, la Constantinopol sistemul va da naștere imaginarului bizantin și apoi celui medieval creștin. Împăratul, princeps a diis electus, devine obiectul tuturor formelor cultuale închinate puterii (militare și urbane), fie ele aulice, fie populare (secolele III-IV, deși tendința de divinizare a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
transmutare, cât și de calcule politice: renunțarea la conceptul politic al tetrarhiei imperiale și la politeismul acesteia i-a impus, firesc, să recurgă la o religie care să îi reprezinte mai adecvat politica și să îl sprijine în consolidarea ei: monoteismul creștin. Funus imperatorum a acordat, indiscutabil, o valoare spirituală majoră semantismului originar al imaginarului. A creat, de fapt, fundamentul și bazinul larg pe care se va reașeza mult mai târziu noțiunea, cu noi înțelesuri, dintre care pe unele le folosim
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
singurul care trebuie contemplat, se inspiră și Platon, atunci când cere, la rândul său, ca privirea să se îndrepte spre divin, să-l contemple, dar să nu îl reprezinte (Phaidros, 247c). Creștinismul imperiului lui Constantin I îi va integra ideea, prin monoteism, dar îi va amenda teoria imaginii cu o nouă teologie, cea a icoanei. O discuție separată am făcut în relație cu exemplul lui Plotin (sec. III d.Ch.), care, deși este influențat de gândirea lui Parmenide și a lui Platon și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
timp de alte câteva secole după Marea Schismă. Se va ajunge la forme variate de idolatrie, prin mariolatrie, cultul moaștelor, cultul pluralizat al virtuților sacre, care, în timp, dau credinței − și venerării, până la urmă −, un caracter mai degrabă "politeist", în comparație cu monoteismul rigid derivat din ebraism și din filosofia platoniciană. Totodată, această viziune va genera o pluralitate de teme și motive iconografice, care au dus în occident la transformarea totală a canonului bizantin într-o artă religioasă dinamică, "umanizată", creatoare; implicit, a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
au dus în occident la transformarea totală a canonului bizantin într-o artă religioasă dinamică, "umanizată", creatoare; implicit, a dus la mutații majore în câmpul imaginarului. Prin rezistența teologică iconodulă din occidentul catolic, se opune tradiției antice iconoclaste, dar și monoteismului ebraic, una din cele mai coerente și mai puternice reabilitări a imaginii divinului, dar se realizează totodată și o reconfigurare a structurilor imaginarului medieval. III. Oíkonomía creștină În timpul celor două crize religioase (dar și politice), iconoclasmul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
va retrAge, mai întâi din conștiința oamenilor, apoi va înceta să-și mai facă în vreun fel simțită prezența. Devine ceea ce Mircea Eliade numea „deus otiosus”. Eliade îi reproșează etnologului german raționalismul demersului său: „Nu poți să întemeiezi supoziția unui monoteism originar plecând doar de la încercarea logică a omului primitiv de a descoperi cauza primă”. Esența religiei nu poate fi surprinsă logic, invocându-se cauzalitatea. Religia este urmarea tocmai a unei întâlniri nefirești, iraționale, cu această cauză primă. Esența religiei este
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fractalic sau una specifică metodei complexității multidimensionale, de înțelegere a fundamentalismelor religioase. Am preluat această metodă din opera de după 1986 a lui Ioan Petru Culianu și o aplicăm asupra câtorva tipuri de fundamen talism religios prezent în cele trei mari monoteisme. Am folosit tipologia celor șapte ipostaze ale fundamentalismului religios realizată de Majid Tehranian și analizată profund și detaliată corespunzător de Sandu Frunză în admirabila sa carte Fundamentalismul religios și noul conflict al ideologiilor. Noutatea metodologică rezidă în preluarea metodei lui
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
concernelor industriei de consum - turismul organizat (din nou concret: concernul “Aurore”, cel mai mare proprietar de hoteluri din Franța, aflat În top tenul mondial), discursul găunos al “drepturilor omului”, The Americam Way, Le Guide du routard, musulmanii, chinezii, islamul și monoteismul În general, sociologia, arta contemporană, Jacques Chirac, Jacques Attali, sado-masochismul. Acuzațiile sînt tranșante, nuanțele nu-și au aici locul. Sentința proferată Împotriva monoteismului rămîne antologică pentru maniera polemică “În bloc” a lui Houellebecq: “Plus une religion s’approche du monothéisme
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mondial), discursul găunos al “drepturilor omului”, The Americam Way, Le Guide du routard, musulmanii, chinezii, islamul și monoteismul În general, sociologia, arta contemporană, Jacques Chirac, Jacques Attali, sado-masochismul. Acuzațiile sînt tranșante, nuanțele nu-și au aici locul. Sentința proferată Împotriva monoteismului rămîne antologică pentru maniera polemică “În bloc” a lui Houellebecq: “Plus une religion s’approche du monothéisme songez-y bien, cher monsieur -, plus elle est inhumaine et cruelle” (p. 261). Aserțiunea citată, gravă, nu suferă de o formulare scandaloasă. Dar Houellebecq
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Friedrich Nietzsche, Despre genealogia moralei, Cluj-Napoca, 1993 (în colaborare cu Horia Stanca); Lev Șestov, Apoteoza lipsei de temeiuri. Eseu de gândire adogmatică, București, 1995; Heinrich Heine, Contribuții la istoria religiei și a filosofiei în Germania, București, 1996; Henry Corbin, Paradoxul monoteismului, Cluj-Napoca, 1997; Vladimir Jankélévitch, Paradoxul moralei, Cluj-Napoca, 1997, Să iertăm?, postfață Ion Ianoși, Cluj-Napoca, 1998; Elie Wiesel, Celebrare biblică. Portrete și legende, București, 1998; Jürgen Habermas, Sfera publică și transformarea ei structurală, București, 1998; Thomas Mann, Germania și germanii, București
IANOSI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287484_a_288813]
-
au pretins și monopolul exclusiv al Paradisului, în defavoarea celorlalți".262 Referirile numeroase la evrei, atât în Coran, cât și în Constituția primului stat musulman se datorează faptului că pentru o lungă perioadă de timp evreii au fost unicii susținători ai monoteismului absolut; cu toate acestea, după venirea creștinilor arabii se vor opune noilor concepții legate de poporul ales și teritoriul sfânt. Societatea islamică încă de la începuturi a fost una de tip pluralist, cuprinzând mai multe civilizații și culturi cărora le erau
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în această fază incipientă a istoriei religiilor atât evreii cât și creștinii aveau un statut privilegiat în islamism și erau catalogați drept Popoarele Cărții. Evreii, adesea amintiți în Coran ca fiind pentru o lungă perioadă de timp "unicii susținători ai monoteismului absolut", sunt criticați (în același Coran) pentru credință lor că se constituie identitar ca popor ales, musulmanii opunându-se mai ales "drepturilor pe care evreii consideră că le au față de teritoriul sfânt".280 Jihadul,281 apărut în secolul al VIII
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în ordinea dialecticii sacrului și profanului, Nietzsche sacralizează pur și simplu viața. Viața este un fenomen complex, cu multiple fațete, marcat inevitabil de pluralitate. Sacralizarea ei implică inevitabil politeismul. Gândirea lui Nietzsche nu este atunci ateistă decât pentru că este împotriva monoteismului. De altfel el consideră explicit monoteismul cel mai mare pericol pentru umanitate și vede în politeism imaginea gândirii libere. Analizele noastre de mai sus verifică implicit această concluzie: dominația și absolutizarea conceptului și adevărului în filosofia modernă nu sunt decât
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Nietzsche sacralizează pur și simplu viața. Viața este un fenomen complex, cu multiple fațete, marcat inevitabil de pluralitate. Sacralizarea ei implică inevitabil politeismul. Gândirea lui Nietzsche nu este atunci ateistă decât pentru că este împotriva monoteismului. De altfel el consideră explicit monoteismul cel mai mare pericol pentru umanitate și vede în politeism imaginea gândirii libere. Analizele noastre de mai sus verifică implicit această concluzie: dominația și absolutizarea conceptului și adevărului în filosofia modernă nu sunt decât supraviețuiri camuflate ale formulei relfgioase monoteiste
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
gândirii libere. Analizele noastre de mai sus verifică implicit această concluzie: dominația și absolutizarea conceptului și adevărului în filosofia modernă nu sunt decât supraviețuiri camuflate ale formulei relfgioase monoteiste. Combătîndu-le, afirmând absența adevărului unic și pluralitatea interpretărilor, Nietzsche critică implicit monoteismul creștin. Anunțând, la sfârșitul modernității clasice, "moartea lui Dumnezeu" se prea poate ca Nietzsche să nu fi anunțat atât domnia Supraomului, cât instalarea politeismului modernității târzii. De vreme ce lumea esențelor și cea a aparențelor dispare, rămâne doar interpretarea, dar această interpretare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sociale este o sinteză în care trecutul are un rol fundamental și de fundament. Pe drumul schimbării definitive a atitudinii omului occidental în raport cu lumea materială tot creștinismul prin forma dată de protestantism va avea o contribuție decisivă. Autorul citat arată: ,,Monoteismul, cu accentul pus pe viața de apoi venea în contradicție cu păgânismul multicolor al imperiului (este vorba despre Imperiul Roman n.n.) la apogeul său. Cu toate acestea o anumită variantă de creștinism - aceea care a apărut în Vestul Europei, în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
primul popor care au aplicat în mod sistemic gândirea rațională la problemele religioase. Începând cu perioada lui Moise și pe parcursul întregii lor istorii, raționalismul a constituit un element central în credința iudaică. Într-un sens este chiar elementul central, căci monoteismul în sine este o aplicare a unui sistem rațional". Paul Johnson, O istorie a evreilor, Editura Humanitas, București, 2015, p. 54. 240 Nicolae Bagdasar, Scrieri, Editura Eminescu, București, 1988, p. 379. 241 ,,Creștinismul a făcut distincția dintre Dumnezeu și lume
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
167-184) 7.1 Împărat peste Iuda și Israel 7.2 Păcatul lui David și consecințele lui 7.3 Legământul davidic (2 Samuel 7:11-16) STUDIUL NOULUI TESTAMENT 1. Contextul cultural-religios al Noului Testament (Tenney, p. 59-105) 1.1 Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tată, omul - creația lui Dumnezeu, păcatul, așteptarea mesianică) 1.2. Templul și sinagoga 2. Evangheliile - privire generală (Tenney, p. 127-175) 2.1 Autorul, data și locul scrierii 2.2 Destinația și scopul evangheliei 3. Viața și lucrarea Domnului
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
național evreu (Schultz, p. 167-184) a. Împărat peste Iuda și Israel b. Păcatul lui David și consecințele lui c. Legământul davidic (2 Samuel 7:11-16) STUDIUL NOULUI TESTAMENT 1. Contextul cultural-religios al Noului Testament (Tenney, p. 59-105) a. Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu că Tata, omul - creația lui Dumnezeu, păcatul, așteptarea mesianica) b. Templul și sinagoga 2. Evangheliile - privire generală (Tenney, p. 127-175) a. Autorul, data și locul scrierii b. Destinația și scopul evangheliei 3. Viață și lucrarea Domnului Isus Cristos (Tenney
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
167-184) 7.1 Împărat peste Iuda și Israel 7.2 Păcatul lui David și consecințele lui 7.3 Legământul davidic (2 Samuel 7:11-16) STUDIUL NOULUI TESTAMENT 1. Contextul cultural-religios al Noului Testament (Tenney, p. 59-105) 1.1 Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tată, omul - creația lui Dumnezeu, păcatul, așteptarea mesianică) 1.2. Templul și sinagoga 2. Evangheliile - privire generală (Tenney, p. 127-175) 2.1 Autorul, data și locul scrierii 2.2 Destinația și scopul evangheliei 3. Viața și lucrarea Domnului
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 se modifică după cum urmează: 1. Următoarele mențiuni vor fi adăugate în cadrul titlului "Persoane juridice, grupuri și entități": Jama'at al-Tawhid Wa'al-Jihad (alias: (a) JTJ; (b) Rețeaua al-Zarqawi; (c) al Tawhid; (d) Grupul pentru Monoteism și Jihad). -------
REGULAMENT nr. 1.840 din 21 octombrie 2004 de modificare, pentru a treizeci şi noua oara, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 881/2002 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane şi entităţi asociate cu Osama bin Laden, cu reteaua Al-Qaida şi cu talibanii şi de abrogare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 467/2001 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181146_a_182475]
-
Adresele din Belgia sunt cele ale Fondation Secours Mondial - Belgique a.s.b.l și ale Fondation Secours Mondial vzw. din 1998. (7) Mențiunea "Jama'at al-Tawhid Wa'al-Jihad (alias: (a) JTJ; (b) Rețeaua al-Zarqawi; (c) al-Tawhid; (d) Grupul pentru Monoteism și Jihad)" din cadrul titlului "Persoane juridice, grupuri și entități" va fi înlocuită cu următoarea: ... Jama'at al-Tawhid Wa'al-Jihad (alias: (a) JTJ; (b) red al-Zarqawi; (c) al-Tawhid; (d) Grupul pentru Monoteism și Jihad; (e) Qaida of the Jihad în the
REGULAMENT nr. 2.145 din 15 decembrie 2004 de modificare, pentru a patruzeci şi una oara, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 881/2002 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane şi entităţi asociate cu Osama bin Laden, cu reteaua Al-Qaida şi cu talibanii şi de abrogare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 467/2001 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181148_a_182477]
-
JTJ; (b) Rețeaua al-Zarqawi; (c) al-Tawhid; (d) Grupul pentru Monoteism și Jihad)" din cadrul titlului "Persoane juridice, grupuri și entități" va fi înlocuită cu următoarea: ... Jama'at al-Tawhid Wa'al-Jihad (alias: (a) JTJ; (b) red al-Zarqawi; (c) al-Tawhid; (d) Grupul pentru Monoteism și Jihad; (e) Qaida of the Jihad în the Land of the Two Rivers; (f) Al-Qaida of Jihad în the Land of the Two Rivers; (g) The Organizațion of Jihad's Base în the Country of the Two Rivers; (h
REGULAMENT nr. 2.145 din 15 decembrie 2004 de modificare, pentru a patruzeci şi una oara, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 881/2002 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane şi entităţi asociate cu Osama bin Laden, cu reteaua Al-Qaida şi cu talibanii şi de abrogare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 467/2001 *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181148_a_182477]