802 matches
-
a treia, clevetirile și uneltirile. Toate trei îngustează inteligența, înjosesc simțul moral și falsifică viața socială. O bârfă eternă răscolește și transformă societatea; o delațiune constantă devine marele resort al politicii, iar confesionalul preotului, încununând acest edificiu, desăvârșește degradarea generală. Monseniorul Lacroix mă însoțește până la mine, unde mă aștepta un alt prelat, Monseniorul de Falloux, fratele fostului mare om, care a luat-o, după părerea mea, pe căi greșite, dar care nu merită mai puțin pentru asta recunoștința veșnică a Parisului
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și falsifică viața socială. O bârfă eternă răscolește și transformă societatea; o delațiune constantă devine marele resort al politicii, iar confesionalul preotului, încununând acest edificiu, desăvârșește degradarea generală. Monseniorul Lacroix mă însoțește până la mine, unde mă aștepta un alt prelat, Monseniorul de Falloux, fratele fostului mare om, care a luat-o, după părerea mea, pe căi greșite, dar care nu merită mai puțin pentru asta recunoștința veșnică a Parisului și a Romei. Fratele lui nu este un om de aceeași valoare
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să-și țină regatul în pace pe tot parcursul vieții sale [...]". "Regele nu uită această învățătură, ci își guvernă regatul bine și cu dreptate și întru Dumnezeu, așa cum veți auzi în continuare. El își făcu treaba în așa fel încît Monseniorul de Nesles și bunul conte de Soissons și noi ceilalți care eram în jurul lui, care ascultaserăm liturghiile, aveam să auzim plîngerile celor de afară care acum se numesc jalbe. Și, cînd se întorcea de la biserică, el trimitea pe cineva să
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
atunci el îi întreba chiar cu gura lui: "E careva aici care are vreo problemă?" Iar cei care aveau se ridicau și atunci el spunea: "Tăceți cu toții și vi se va face pe rînd dreptate". Și atunci îl chema pe Monseniorul Pierre de Fontaines și pe Monseniorul Geoffroi de Villette și îi spunea unuia dintre ei: "Faceți dreptate în această problemă". Și cînd găsea ceva de îndreptat în cuvintele celor care vorbeau pentru el sau ale celor care vorbeau pentru altcineva
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
gura lui: "E careva aici care are vreo problemă?" Iar cei care aveau se ridicau și atunci el spunea: "Tăceți cu toții și vi se va face pe rînd dreptate". Și atunci îl chema pe Monseniorul Pierre de Fontaines și pe Monseniorul Geoffroi de Villette și îi spunea unuia dintre ei: "Faceți dreptate în această problemă". Și cînd găsea ceva de îndreptat în cuvintele celor care vorbeau pentru el sau ale celor care vorbeau pentru altcineva, el însuși îndrepta acel lucru cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dat asupra numitului oraș Ambert, nu au putut să-l recîștige, căci au fost respinși de numitul Merle, așa încît tabăra se împrăștie fără să facă nimic. Și după aceea, Merle părăsi Ambert și se retrase la Issoire, loc căruia Monseniorul 3 fratele regelui Henri, cu o armată mare, veni și îi dărîmă zidurile prin forța armelor și-i trecu pe toți cei care se aflau înăuntru prin sabie și distruse tot orașul. Soldații capturară femei, pe care le-au dus
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Régime" (Vechiul Regim) își trăiește ultimele zile. DOCUMENT 1 Sistemul lui Law, văzut din provincie Un preot angevin, René Lehoreau (1671-1724), a ținut un fel de jurnal dînd numeroase detalii asupra vieții cotidiene în Anjou din 1692 pînă în 1724. "Monseniorul Regent, vrînd să facă astfel încît noua companie stabilită mai întîi sub numele de Occident, apoi sub numele de Indii, să fie cea mai înfloritoare din Europa, îi atribui, prin diferite sentințe, toate monopolurile generale, cel al tutunului, beneficiul care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
titlu: Variations / a quatre mains pour le piano Forte / composta dal L. v. Beethoven. 2. Prima ediție: Simrock, Bonn, Nr. 15, publicată în august / septembrie 1794 cu titlul: Variations / à quatre Mains / pour le Piano Forte / sur une theme / de / Monsenior le Comte de Waldstein / Composées / par / Louis van Beethoven. Alte edituri menționate în lucrarea Opera beethoveniană: Artaria, Viena și Charles Haslinger, Viena. 20 Notele critice cuprind neconcordanțe între textul muzical editat și cel original. Pentru exemplificare vom alege Variațiuni op.
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
din 1653 a relatat faptul că la Târgoviște a întâlnit un singur misionar conventual, iar la Câmpulung, nici unul. Războaiele și năvălirile, alături de atâtea lipsuri păreau să nu se mai sfârșească. Între 1622-1649 Congregația „De Propaganda Fide” a fost condusă de către monseniorul Ingoli, care a nutrit o afecțiune specială pentru misiunea din cele trei provincii românești, „cea dintâi născută”, deoarece a fost prima creată de către această Congregație. De aceea Misiunea a avut un succes remarcabil în teritoriu sub oblăduirea monseniorului Ingoli, cu ajutorul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
condusă de către monseniorul Ingoli, care a nutrit o afecțiune specială pentru misiunea din cele trei provincii românești, „cea dintâi născută”, deoarece a fost prima creată de către această Congregație. De aceea Misiunea a avut un succes remarcabil în teritoriu sub oblăduirea monseniorului Ingoli, cu ajutorul și susținerea lui permanentă. Comerțul a jucat un rol hotărâtor în dezvoltarea marelui târg din Câmpulung, situat „cale de o zi de hotarele Brașovului și la trei zile de cele ale Bucureștiului”. În prima jumătate a secolului XIV
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
au fost italieni din Veneția și Trieste, specializați în comerțul agricol; au venit apoi austrieci, unguri și germani, care erau cu toții de religie romano-catolică și aveau nevoie de o biserică și de un preot, care să cunoască mai multe limbi. Monseniorul I. Molajoni (1825-1847) a constatat, în vizita sa apostolică din 1832, numărul mare și mereu în creștere a catolicilor din Brăila. În 1835 preotul francez B. Fontanel a început să proiecteze construcția unei biserici depășind nenumăratele obstacole ce i s-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
primul rând, de lipsa unei biserici. Proiectul pentru înălțarea unei biserici greco-catolice în București, inițiat de către arhiepiscopul Palma în 1885, a avut prima donație de 30.000 de franci, chiar de la Sfântul Părinte Leon al XIII-lea. Dar după moartea monseniorului Palma, o perioadă de doi ani, Scaunul de Arhiepiscop a rămas vacant, și, ca urmare, s-a instalat o stare de regres. În 1894 a fost numit arhiepiscop de București, Otto Zardetti, care a rămas aici pentru o foarte scurtă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Se simțea acut lipsa școlilor în teritoriile românești. Marile evenimente din secolul XIX, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române, prăbușirea stăpânirii otomane, au însemnat un progres remarcabil și o perioadă de ascensiune socială și culturală. Astfel, în 1841 sub episcopatul Monseniorului Arduini au fost tipărite la Iași câte 1000 de exemplare de abecedare în limbile română, germană, latină și maghiară; de asemenea, fiecare școală a primit câte un exemplar de gramatică română și de gramatică latină. Pentru Orfelinatul din Huși papa
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din Constantinopol, în neam de prinți și s-a stins tot într-o duminică (16.05.1954), dar într-o celulă obscură, înconjurat de preoți și de deținuți din toate confesiunile; aceștia au avut certitudinea că „a murit un sfânt”. Monseniorul obișnuia să spună „închisoarea aceasta era sfântă și eu nu știam”. Între cele două momente, încap 81 de ani trăiți cu incandescență și vocație de apostol; „dacă nu te preocupi de mânuirea altuia, nici tu, n-ai să te mântuiești
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
care nu a acceptat avocat, apărându-se singur (era licențiat și în drept): „...cu barba și cu părul său alb, părea un profet ieșit din mormânt... Președintele a dat ordin la cei doi milițieni să-l ia cu forța pe Monseniorul Ghika...” (El) „cu o mână se ținea de boxă, chiar în fața mea, iar cu cealaltă a apucat banca pe care erau așezați avocații”... „acești milițieni, oameni mari și viguroși, n-au fost în stare să-l urnească din loc. Și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cealaltă a apucat banca pe care erau așezați avocații”... „acești milițieni, oameni mari și viguroși, n-au fost în stare să-l urnească din loc. Și totuși (V. Ghika) nu cântărea nici 50 de kg. Părea o stâncă”. Mai târziu Monseniorul le-a spus tovarășilor săi de suferință: „La proces, v-am văzut pe toți atât de speriați, încât am vrut să vă dau un exemplu de curaj”. Omul lui Dumnezeu, Vladimir Ghika s-a stins duminică 16.05.1954, în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
tot ce am putut, deși nu întotdeauna tot ce a trebuit, pentru adevărata Biserică a lui Cristos, într-o perioadă tristă pentru țara mea și pentru întreaga lume civilizată”. II. Misiunea „Nici un noroi nu poate acoperi strălucirea iubirii” Din 1939 Monseniorul a activat în România; mare maestru spiritual, el a aprins-reaprins credința în cele mai împietrite inimi. A fost mereu adeptul teologiei faptelor; a reușit să dea o lumină nouă catolicismului din România, să-l facă respectat și căutat de către intelectuali
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lui, H. Bergson se apropiase foarte mult de catolicism; amiralul japonez Yamamoto, aflat într-o mare dilemă, l-a vizitat la Paris; prietenul său, Jaques Maritain l-a descris astfel: ”disponibil la orice apel care îl chema în slujba sufletelor, Monseniorul Ghika era mereu în călătorii: dimineața în Congo, la prânz la Buenos Aires, la ceaiul de la ora 5 era la Tokio. ... Această disponibilitate surprinzătoare este aspectul mobil al unei bunătăți fără margini”. A ajutat oameni aflați în suferință, în rătăciri, în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
un sfert din viciul tău zilnic!”). Suferința, martiriul rămân doar un mijloc pentru a ajunge la scopul ultim, mântuirea. „Credința este un curaj care știe nu numai să înfrunte moartea, dar să și sfideze o moarte veșnică”. În momentele grele, Monseniorul ne este aproape, îndrumându-ne: „dacă știi să iei asupra ta durerea altuia, Domnul va lua asupra Sa, durerea ta și o va face să fie a Sa, adică aducătoare de mântuire”. Atunci când familia și apropiații săi au părăsit țara
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ideea de catolicitate. „Cuvintele Tale, Doamne, sunt duh și viață; Tu ai cuvintele vieții veșnice”. (In. 6, 64b, 69b) Bunicul meu dinspre mamă, Gh. Bartic (1887-1973), fiu al satului „în care au venit regii” (Carol I la sfințirea bisericii și Monseniorul Ghika, când era paroh A. Bișoc) „s-a ridicat” în școli și a urmat treptele ierarhiei militare, ajungând la gradul de colonel în armata regală. Era fiul „doftoresei” Margareta (sora primarului Ambrozie Sescu) și a luptat în cele două războaie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ca PREOT. La 1 iunie 1965 Ministerul Cultelor l-a numit vicar la Parohia Romano-Catolică din Roman (unde va rămâne până la 1 iunie 1972). Perioada de la Roman a fost considerată de Părinte, ca fiind „o etapă importantă din viața mea”. Monseniorul Francisc Augustin, într-o caracterizare a preotului Ioan Baltheiser, din 29.10.1971, semnalează: „Din declarația preotului Baltheiser Eugen, parohul din Roman, rezultă că fratele său, Ioan Baltheiser, este grav bolnav de cancer intestinal, dar, cu toate acestea, își îndeplinește
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ci care se dăruiește. În emoționanta carte a preotului unit Tertulian Langa, „Trecând pragul tăcerii”, sunt prezentate personalități eroice, de mare noblețe spirituală, care au învins bestialitatea și cruzimea feroce a unor brute (ca Moromete sau Goiciu), prin forța credinței. Monseniorul Ghika, Episcopul Suciu, filosoful Ion Petrovici, Episcopul catolic Marton Aron, preotul Iancu Baltheiser, Arhimandritul Benedict Ghiuș, Ioan Bărdaș, italienistul Alexandru Marcu și mulți alții, au fraternizat în trăirea mistică de mare intensitate, a slujirii împreună. Dincolo de rit, de naționalitate, de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
străine să pătrundă până în adâncul sufletului". Iată însă că s-a transformat într-o "făptură plină de viață, de hotărâre, de elan [...]. Dovedește o încredere care te descumpănește, o cutezanță cam prea masculină"17. Tânăra fată din zilele noastre, adaugă monseniorul Bolo, "vorbește într-un fel care ar face până și o maimuță să roșească". "Îndrăzneala sa a sporit într-atât, încât tinerii domni sunt cei care rămân descumpăniți"18. Un cuvânt, nou-nouț, rezumă prin el însuși situația: tinerele fete au
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
suferit"55. Se înțelege așadar că sunt numeroși acei francezi care nici nu vor să audă de modelul anglo-saxon. Pentru contesa de Tramar, flirtul este, să ne reamintim, o sămânță rea aruncată în curata grădină franțuzească. Alții, ca de pildă monseniorul Bolo, critică modelul anglo-saxon cu și mai multă virulență. Pentru acest cleric extrem de conservator și de xenofob, răspândirea flirtului în Franța "nu este nimic altceva decât răzbunarea unei barbarii josnice și pizmașe împotriva unei civilizații desăvârșite și excepționale". Prelatul amintește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de civilizație pentru întreaga Europă. El subliniază că nimeni alta decât țara sa izvodise de-a lungul timpului codurile iubirii curtenești, ale idealului cavaleresc, ale bunului-gust și ale galanteriei clasice... Și iată că la acest sfârșit de veac, se lamentează monseniorul Bolo, Franța nu doar că încetase a-și scăpăra luminile scânteietoare, dar era nevoită să îndure la rândul ei "o anume năvălire de exotism pricinuită de progresul locomoției". După cum constată el, "trenurile luxoase și enormele pacheboturi aduc pe meleagurile noastre
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]