KorAP: Find »[drukola/base=moral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...1961 >

49,017 matches

Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135

cu umilitatea) apostolatului, din Păltinișul - Olimp, discipolii lui Constantin Noica încearcă să concilieze regalitatea filozofiei cu derizoriul și cu amorful vieții cotidiene. Dintre „inițiații“ de la Păltiniș, pe Andrei Pleșu îl preocupa cel mai mult reflecția asupra actului etic, integrarea faptei morale în scenariul devenirii spirituale, în destinul individual. O etică mobilă, a devenirii, a intervalului, a trăirii în succesiunea momentelor de criză ne propune Minima moralia, eseu care, ajuns - iată - la a patra ediție, își păstrează valențele de luare de poziție

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
în căutarea sophiei (înțelepciunii), ca o maieutică pe care autorul o exercită asupra sieși și asupra cititorului. Pas cu pas, conform unei detectivistici (introspective și prospective) bine conduse, desprindem alături de eseist semnificațiile neconvenționale și nonconformiste ale unor sintagme precum „competența morală“ sau „lege morală“ și descoperim cu fascinație cum se armonizează concepte presupus incompatibile ca ordine și libertate, destin și creație individuală sau personală. Competența și autoritatea morală nu înseamnă priceperea specialistului academic, fiindcă nu se reduce la o manevrare meșteșugită

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
înțelepciunii), ca o maieutică pe care autorul o exercită asupra sieși și asupra cititorului. Pas cu pas, conform unei detectivistici (introspective și prospective) bine conduse, desprindem alături de eseist semnificațiile neconvenționale și nonconformiste ale unor sintagme precum „competența morală“ sau „lege morală“ și descoperim cu fascinație cum se armonizează concepte presupus incompatibile ca ordine și libertate, destin și creație individuală sau personală. Competența și autoritatea morală nu înseamnă priceperea specialistului academic, fiindcă nu se reduce la o manevrare meșteșugită a unor instrumente

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
conduse, desprindem alături de eseist semnificațiile neconvenționale și nonconformiste ale unor sintagme precum „competența morală“ sau „lege morală“ și descoperim cu fascinație cum se armonizează concepte presupus incompatibile ca ordine și libertate, destin și creație individuală sau personală. Competența și autoritatea morală nu înseamnă priceperea specialistului academic, fiindcă nu se reduce la o manevrare meșteșugită a unor instrumente intelectuale și „nu se dobândește prin lectură și prin hermeneutica istorică“; nu are nimic de-a face cu simțul comun, care se mulțumește să

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
legea în litera nu în spiritul ei; și, în fine, este incompatibilă cu existența omului ireproșabil, pentru că acesta, ca și sfinții, se situează „dincolo de bine și de rău“, în zona unde s-a încheiat de mult deliberarea etică. Adevărata competență morală, specifică „fiului risipitor“ pocăit, se manifestă ca experiență a rătăcirii asumate, în miezul dezbaterii etice, „acolo unde există criză, defect moral, cădere“. Aspirația spre redresare morală, reunind spiritul critic și iertarea, umilința purificatoare și înălțarea, are drept corelativ nevoia de

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
se situează „dincolo de bine și de rău“, în zona unde s-a încheiat de mult deliberarea etică. Adevărata competență morală, specifică „fiului risipitor“ pocăit, se manifestă ca experiență a rătăcirii asumate, în miezul dezbaterii etice, „acolo unde există criză, defect moral, cădere“. Aspirația spre redresare morală, reunind spiritul critic și iertarea, umilința purificatoare și înălțarea, are drept corelativ nevoia de ordine, înțelegerea și acceptarea necesității. Legea morală se instituie ca un pact (opus celui faustic), ca o „negociere“ între umanitate și

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
de rău“, în zona unde s-a încheiat de mult deliberarea etică. Adevărata competență morală, specifică „fiului risipitor“ pocăit, se manifestă ca experiență a rătăcirii asumate, în miezul dezbaterii etice, „acolo unde există criză, defect moral, cădere“. Aspirația spre redresare morală, reunind spiritul critic și iertarea, umilința purificatoare și înălțarea, are drept corelativ nevoia de ordine, înțelegerea și acceptarea necesității. Legea morală se instituie ca un pact (opus celui faustic), ca o „negociere“ între umanitate și absolut - „o colaborare a maximei

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
ca experiență a rătăcirii asumate, în miezul dezbaterii etice, „acolo unde există criză, defect moral, cădere“. Aspirația spre redresare morală, reunind spiritul critic și iertarea, umilința purificatoare și înălțarea, are drept corelativ nevoia de ordine, înțelegerea și acceptarea necesității. Legea morală se instituie ca un pact (opus celui faustic), ca o „negociere“ între umanitate și absolut - „o colaborare a maximei aspirații umane cu maxima îngăduință a absolutului“. Legea morală nu este impersonală, nu este un șablon absurd, imuabil, aplicat (și având

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
înălțarea, are drept corelativ nevoia de ordine, înțelegerea și acceptarea necesității. Legea morală se instituie ca un pact (opus celui faustic), ca o „negociere“ între umanitate și absolut - „o colaborare a maximei aspirații umane cu maxima îngăduință a absolutului“. Legea morală nu este impersonală, nu este un șablon absurd, imuabil, aplicat (și având ca efect mutilarea) infinitei diversități a umanului; ea este „creație individuală, adaptare liberă la exigențele universalului“: „Omul individual este sarea absolutului. Și atunci, împlinirea legii morale echivalează cu

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
absolutului“. Legea morală nu este impersonală, nu este un șablon absurd, imuabil, aplicat (și având ca efect mutilarea) infinitei diversități a umanului; ea este „creație individuală, adaptare liberă la exigențele universalului“: „Omul individual este sarea absolutului. Și atunci, împlinirea legii morale echivalează cu a da gust rețetei cosmice, eliberând-o de entropia unui legalism dietetic“ (p. 29). Printr-o intuiție extraordinară, creștinismul anulează porunca, simbol al implacabilului veterotestamentar ce suprimă individualitatea, înlocuind-o cu pilda, cu modelul personal, iar discursul etic

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
îi pretinde acestuia - aparent paradoxal din perspectiva determiniștilor - totala responsabilitate față de întreg universul („Sunt vinovat pentru tot“, crede starețul Zosima). Astfel se instituie, mai mult decât o etică a raporturilor cu celalalt, o etică a sihăstriei - „etica lui Robinson“ - norma morală ajungând să fie considerată „nu ca igiena a omului social, ci o răspundere a omului muritor“. „Teorie generală a destinului“, etica definită și circumscrisă de volumul lui Andrei Pleșu contrazice - subtil și convingător - recea morală kantiană a datoriei sau etica

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
sihăstriei - „etica lui Robinson“ - norma morală ajungând să fie considerată „nu ca igiena a omului social, ci o răspundere a omului muritor“. „Teorie generală a destinului“, etica definită și circumscrisă de volumul lui Andrei Pleșu contrazice - subtil și convingător - recea morală kantiană a datoriei sau etica aristotelică limitată de fapt la un cod social. Etica - susține eseistul - presupune „inteligență și talent moral“ și exclude simultan „cerebralitatea speculativă“ a filozofilor și „emotivitatea decerebrată a unor religii atinse de degenerescență“. Este o etică

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
muritor“. „Teorie generală a destinului“, etica definită și circumscrisă de volumul lui Andrei Pleșu contrazice - subtil și convingător - recea morală kantiană a datoriei sau etica aristotelică limitată de fapt la un cod social. Etica - susține eseistul - presupune „inteligență și talent moral“ și exclude simultan „cerebralitatea speculativă“ a filozofilor și „emotivitatea decerebrată a unor religii atinse de degenerescență“. Este o etică a opțiunii, a „luminii calde“, a raționalității care nu desparte violent gândirea de sensibilitate, căutând nu un adevăr abstract și gol

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
mai puțin familiarizat cu adâncimile și profunzimile filosofiei. Primul capitol intitulat Competența morala, prilejuiește autorului, ca și pe parcurs de altfel, priceperea autorizată de a pătrunde, scormoni, analiza și a prezenta nuanțat - într-o continuă raportare la calitățile sau defectele morale - propriile sale raționamente. Astfel, competența morală este singura pe care nimeni nu și-o contestă, cu toate că în unele domenii în care ar trebui să aibă cunoștințe, se recunoaște cu nonșalanță incompetența, ceea ce nu este tocmai măgulitor. Judecata și sfatul reprezintă

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
profunzimile filosofiei. Primul capitol intitulat Competența morala, prilejuiește autorului, ca și pe parcurs de altfel, priceperea autorizată de a pătrunde, scormoni, analiza și a prezenta nuanțat - într-o continuă raportare la calitățile sau defectele morale - propriile sale raționamente. Astfel, competența morală este singura pe care nimeni nu și-o contestă, cu toate că în unele domenii în care ar trebui să aibă cunoștințe, se recunoaște cu nonșalanță incompetența, ceea ce nu este tocmai măgulitor. Judecata și sfatul reprezintă falsa autoritate morală. Ele sunt practicate

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
raționamente. Astfel, competența morală este singura pe care nimeni nu și-o contestă, cu toate că în unele domenii în care ar trebui să aibă cunoștințe, se recunoaște cu nonșalanță incompetența, ceea ce nu este tocmai măgulitor. Judecata și sfatul reprezintă falsa autoritate morală. Ele sunt practicate ca substitut al actului etic, ca modalitate de a refuza să-ți ajuți semenii, considerând ca fiind suficiente doar vorbele. Dacă există totuși competența etică reală, cine o întruchipează?, se întreabă și ne întreabă autorul. Există specialiști

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
refuza să-ți ajuți semenii, considerând ca fiind suficiente doar vorbele. Dacă există totuși competența etică reală, cine o întruchipează?, se întreabă și ne întreabă autorul. Există specialiști în etică, având competență etică, dar care nu au competența și autoritate morală, deoarece acestea din urmă nu se dobândesc prin lectură. Etica este considerată o “știință” oarecum paradoxală, deoarece vizează mai mult înțelepciunea decât știința propriu-zisă. Ea stă sub misterul destinului deoarece surprizele, răsturnările de situație, victoria improbabilului, sunt fenomene conștiente. Sunt

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
deoarece vizează mai mult înțelepciunea decât știința propriu-zisă. Ea stă sub misterul destinului deoarece surprizele, răsturnările de situație, victoria improbabilului, sunt fenomene conștiente. Sunt puse în discuție și analizate în continuare alte aspecte precum simțul etic și simțul comun, irelevanța morală a omului ireproșabil și insuficiența morală ca fenomen originar al eticii. Capitolul se încheie cu un - Adaos - cu titlul Competența morală, iertare și progres moral. În câteva pagini sfera competenței morale se îmbogățește. Perimetrul acesteia este stratificat în patru părți

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
știința propriu-zisă. Ea stă sub misterul destinului deoarece surprizele, răsturnările de situație, victoria improbabilului, sunt fenomene conștiente. Sunt puse în discuție și analizate în continuare alte aspecte precum simțul etic și simțul comun, irelevanța morală a omului ireproșabil și insuficiența morală ca fenomen originar al eticii. Capitolul se încheie cu un - Adaos - cu titlul Competența morală, iertare și progres moral. În câteva pagini sfera competenței morale se îmbogățește. Perimetrul acesteia este stratificat în patru părți (a, b, c, d). Etica ia

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
fenomene conștiente. Sunt puse în discuție și analizate în continuare alte aspecte precum simțul etic și simțul comun, irelevanța morală a omului ireproșabil și insuficiența morală ca fenomen originar al eticii. Capitolul se încheie cu un - Adaos - cu titlul Competența morală, iertare și progres moral. În câteva pagini sfera competenței morale se îmbogățește. Perimetrul acesteia este stratificat în patru părți (a, b, c, d). Etica ia ființă la nivelul c), unde competența morală propriu-zisă este definită prin conștiința dezorientării, ca experiență

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
în discuție și analizate în continuare alte aspecte precum simțul etic și simțul comun, irelevanța morală a omului ireproșabil și insuficiența morală ca fenomen originar al eticii. Capitolul se încheie cu un - Adaos - cu titlul Competența morală, iertare și progres moral. În câteva pagini sfera competenței morale se îmbogățește. Perimetrul acesteia este stratificat în patru părți (a, b, c, d). Etica ia ființă la nivelul c), unde competența morală propriu-zisă este definită prin conștiința dezorientării, ca experiență a rătăcirii asumate. Sunt

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
alte aspecte precum simțul etic și simțul comun, irelevanța morală a omului ireproșabil și insuficiența morală ca fenomen originar al eticii. Capitolul se încheie cu un - Adaos - cu titlul Competența morală, iertare și progres moral. În câteva pagini sfera competenței morale se îmbogățește. Perimetrul acesteia este stratificat în patru părți (a, b, c, d). Etica ia ființă la nivelul c), unde competența morală propriu-zisă este definită prin conștiința dezorientării, ca experiență a rătăcirii asumate. Sunt aduse în discuție vinovăția morală, iertarea

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
se încheie cu un - Adaos - cu titlul Competența morală, iertare și progres moral. În câteva pagini sfera competenței morale se îmbogățește. Perimetrul acesteia este stratificat în patru părți (a, b, c, d). Etica ia ființă la nivelul c), unde competența morală propriu-zisă este definită prin conștiința dezorientării, ca experiență a rătăcirii asumate. Sunt aduse în discuție vinovăția morală, iertarea, ca și circumstanțele progresului moral. Analiza autorului, exemplar de limpede și de rafinată îți deschide perspectiva unor realități percepute de simțurile noastre

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
competenței morale se îmbogățește. Perimetrul acesteia este stratificat în patru părți (a, b, c, d). Etica ia ființă la nivelul c), unde competența morală propriu-zisă este definită prin conștiința dezorientării, ca experiență a rătăcirii asumate. Sunt aduse în discuție vinovăția morală, iertarea, ca și circumstanțele progresului moral. Analiza autorului, exemplar de limpede și de rafinată îți deschide perspectiva unor realități percepute de simțurile noastre, dar neînțelese până acum. Este ca și cum ai descrie unui om legat la ochi obiectele din jur pentru ca

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
este stratificat în patru părți (a, b, c, d). Etica ia ființă la nivelul c), unde competența morală propriu-zisă este definită prin conștiința dezorientării, ca experiență a rătăcirii asumate. Sunt aduse în discuție vinovăția morală, iertarea, ca și circumstanțele progresului moral. Analiza autorului, exemplar de limpede și de rafinată îți deschide perspectiva unor realități percepute de simțurile noastre, dar neînțelese până acum. Este ca și cum ai descrie unui om legat la ochi obiectele din jur pentru ca, mai apoi, să-l lași să

ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]