441 matches
-
avea să se întâmple acum, că știa că Pearl îl mințise ? Am vrut să te caut în continuare, a spus ea, dar mi-am dat seama că singura cale era să urc înspre munte. Mi-am rupt piciorul pe o morenă. Elvis - îl ții minte pe Elvis - m-a păzit. Ellis și tatăl tău m-au găsit. El a murit acum doi ani. Sau poate că știai deja. Jina crezuse că ochii nu se pot schimba, dar ochii lui Zach se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
surpa implacabil, ca într-o implozie încetinită, din care orașul fusese exilat de victoria dărâmăturilor. Panouri mari, proclamând Șantier în lucru, pericol de accidentare! împresurau imense spații, încremenite zăbavnic și interziceau trecătorilor accesul dincolo de granițe cenușii din gălămoaze năruite, de morene ale tencuielilor în culori zoioase, de parapete din cărămidă, cu ambrazuri de ferestre pustii, amestecându-se într-o lentă zbatere epileptică, mânată de îmbrânceli de buldozere și de mandibulele de fier ale excavatoarelor. Peste tot, rânjește o solemnă urâțenie, amintirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
contemporane. Susținând forma de „proiecție flexibilă a lecției”, lucrarea ia în discuție comportamentul creativ al cadrului didactic, inserând și câteva noțiuni teoretice asupra creativității. Se impune a face precizarea asupra asemănărilor,dar și a deosebirilor dintre creativitate ( termen introdus de Moreno)și creație. Deosebirea esențială ar fi aceea că noțiunea de creație poartă semnul divin, iar creativitatea este specifică fiecărei ființe umane. Se poate vorbi și de o vârstă a creativității, de copilărie, tinerețe, perioadă critică, toamna creativității. În noile condiții
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
resturile rămase, un munte pe cale să se afunde în țărână, am mai spus eu. Pe ansamblul globului pământesc muntele Ava este doar un bloc puternic de stâncă, alcătuit din aur, cu părți de calcopirită, bucăți mari de piatră acoperite cu morene și o gaură mlăștinoasă, din care a țâșnit un izvor. înțeleg, a spus Manfred, că este vorba de perioade lungi și că tot ce a fost important s-a petrecut cu mult timp în urmă. Dar nu s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
nu semăna cu ceea ce crezuse ea. Se temuse de căldură, de roiurile de muște, de hotelurile murdare în care stăruie mirosul de anason. Dar nu se gândise nici o clipă la frig, la vântul tăios, la aceste podișuri polare, semănate cu morene. Visase palmieri și întinderi moi de nisip. Acum vedea că se înșelase și că pretutindeni în deșert domnește piatra, numai piatra, atât în cer, unde sălășluia, scrâșnitoare și înghețată, o pulbere de piatră, cât și pe pământ, unde, printre grămezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
intensivă, pe jumătate dispensar medical. În vreme ce Crawford mă urmărea cu o privire aprobatoare, mi-am dat seama cît de bine funcționa mecanismul său de descifrat personalități - deja mă simțeam În largul meu În vila aceea, liber de datoriile trecutului, de morena amintirilor În care mi se cufundaseră tălpile și care mă Înconjura de-o veșnicie. — Charles, ai ajuns acasă..., Îmi spuse Crawford, făcîndu-mi semn să mă grăbesc către livingul uriaș. Bucură-te de senzație - stranietatea ne e mai aproape de suflet decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și interesantă, însăși activitatea de a sculpta constituind o terapie. Jucarea de roluri este o metodă fundamentală în psihoterapia familială, întrucât angajează nu numai planul comportamental propriu-zis, mimica, gesturile, comunicarea nonverbală, ci și registrul verbal. În afară de clasica psihodramă a lui Moreno, unde ideea centrală este de a juca rolul altuia pentru a-l înțelege mai bine, astăzi mulți psihoterapeuți consideră că reproducerea unor episoade familiale în fața terapeutului este esențială în speță a acelora care implică problema de tratat. Folosind coterapeuți, tehnica
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
București, 1982; Magie, Editura Eminescu, București, 1982; Flamingo, Editura Junimea, Iași, 1984; A doua zi (volum antologic, prefață de Laurențiu Ulici), Editura Albatros, București, 1985; Orpheus, Editura Junimea, Iași, 1986; Zamolxis, București, 1988; Dilatarea timpului, Editura Cartea Românească, București, 1991; Morena, Editura Junimea, Iași, 1991; Urania, Editura Princeps, Iași, 1992; Dilatarea timpului, cu o prefață de Costin Tuchilă, Editura Minerva, București, 1993; Mississippi, Editura Porto Franco, Galați, 1993; Noul Adam, Editura Junimea, Iași, 1994; Paradisul, postfață Ioan Holban, Editura Eminescu, București
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
punea pe primul plan înfăptuirea unui progres într-o activitate de învățare, ci accentul se punea pe relație, pe atitudine, pe climat (17, pp. 19-21). La constituirea pedagogiilor nondirective au contribuit și cercetările de psihologie socială ale lui J. L. MORENO (1892-1970) (18). El a realizat o primă sinteză a cercetărilor sale încă din 1934, cînd a publicat principala sa operă Who Shall Survive ( Cine va supraviețui) (19). În concepția lui Moreno, "universul social" cunoaște trei dimensiuni: a) realitatea macroscopică sau
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și cercetările de psihologie socială ale lui J. L. MORENO (1892-1970) (18). El a realizat o primă sinteză a cercetărilor sale încă din 1934, cînd a publicat principala sa operă Who Shall Survive ( Cine va supraviețui) (19). În concepția lui Moreno, "universul social" cunoaște trei dimensiuni: a) realitatea macroscopică sau societatea externă (totalitatea grupurilor vizibile mari și mici, cum sînt: familia, școala, atelierul, armata, biserica etc.); b) realitatea microscopică sau "matricea sociometrică" (alcătuită din structura socială afectivă); c) realitatea socială. Dintre
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
contradictorii și de compromis dintre cele două realități macro- și microscopică rezultă cea de-a treia dimensiune "realitatea socială". Dat fiind rolul pe care îl atribuie "realității microscopice" de principiu activ al devenirii și perfecționării vieții sociale (20, p. 17) -, Moreno a căutat să ofere o modalitate de măsurare cît mai riguroasă a microproceselor sociale. Așa s-a ajuns la sociometrie. Deși termenul a fost utilizat încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea (20, p. 5), J. L. Moreno este considerat
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
p. 17) -, Moreno a căutat să ofere o modalitate de măsurare cît mai riguroasă a microproceselor sociale. Așa s-a ajuns la sociometrie. Deși termenul a fost utilizat încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea (20, p. 5), J. L. Moreno este considerat drept părintele sociometriei în accepțiunea de știință a măsurătorilor sociale (socius metrum). Sociometria se ocupă, așadar, numai cu unele elemente de natură socială cu relațiile preferențiale ce se stabilesc în cadrul unei comunități date, într-un spațiu determinat și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
socius metrum). Sociometria se ocupă, așadar, numai cu unele elemente de natură socială cu relațiile preferențiale ce se stabilesc în cadrul unei comunități date, într-un spațiu determinat și într-o perioadă de timp limitată. Aceste aspecte, esențiale pentru J. L. Moreno, devin vizibile numai prin analiză sociometrică. Odată dezvăluită "realitatea microscopică", se poate interveni pentru a se da un alt curs manifestărilor cu consecințe negative. O schimbare a acestei dimensiuni va influența pozitiv realitatea macroscopică. Fără a insista prea mult asupra
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Odată dezvăluită "realitatea microscopică", se poate interveni pentru a se da un alt curs manifestărilor cu consecințe negative. O schimbare a acestei dimensiuni va influența pozitiv realitatea macroscopică. Fără a insista prea mult asupra unor aspecte generale privind concepția lui Moreno, se impun cîteva precizări. Potrivit teoriei sociometrice, fenomenele sociale sînt explicate prin trăsături psihologice ale indivizilor; socialul este astfel redus la lumea psihologică. În construirea teoriei sale, Moreno a fost influențat de existențialism (deși această influență este mai greu detectabilă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Fără a insista prea mult asupra unor aspecte generale privind concepția lui Moreno, se impun cîteva precizări. Potrivit teoriei sociometrice, fenomenele sociale sînt explicate prin trăsături psihologice ale indivizilor; socialul este astfel redus la lumea psihologică. În construirea teoriei sale, Moreno a fost influențat de existențialism (deși această influență este mai greu detectabilă și doar în unele aspecte ale sociometriei) și de freudism. Așa se face că, după ce a redus relațiile interpersonale la cele psihologice, realizează o nouă reducție, absolutizîndu-le pe
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nu numai prin noutate, ci și prin apropiere de propria lor concepție. În deceniul al șaselea, Europa occidentală a făcut cunoștință cu psihologia socială americană și anume cu teoria grupurilor dinamice a lui K. Lewin și sociometria lui. J. L. Moreno, la care se adăugau contribuțiile psihiatrului Carl Rogers. Toți aceștia insistaseră asupra relațiilor interpersonale, asupra rolului afectivității și a absenței din grup a unei puteri autoritare. După cum s-a sesizat, educația nouă făcuse din libertatea de manifestare a copilului unul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ideile fundamentale ale acestei direcții noi, considerată de către unii din adepții săi ca fiind "cel mai de seamă curent pedagogic contemporan" (26, p. 40), este bine să întîrziem puțin asupra principalelor idei ale psihologiei sociale promovate de CARL ROGERS (la Moreno și Lewin s-au făcut referiri în paginile anterioare). CARL ROGERS (1902-1987) a dezvoltat încă din anii '40 o nouă teorie asupra personalității, diferită de acelea cu largă circulație în acea vreme behavioristă și freudiană -, dar apropiată celor elaborate de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pînă la exces, acum se atacă o caricatură a gîndirii rogersiene; ei încă mai cred că această teorie nu s-a perimat. Cert este că ideile lui C. Rogers privind "grupurile de întîlnire", ca și cele aparținînd lui Lewin și Moreno în care accentul se pune pe aspectul relațional, nu pe cel didactic, au fost preluate de pedagogia instituțională. Fernand Oury, ca și M. Lobrot, de altfel, țin să precizeze că trebuie avută în vedere și o altă "dimensiune" a acestei
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mici, Editura Politică, București, 1970. 15. PANTELIMON GOLU, Psihologia socială, E.D.P., București, 1974. 16. IOAN NICOLA, Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., București, 1974. 17. G. SNYDERS, Încotro merg pedagogiile nondirective?, traducere de I. CREMER, E.D.P., București, 1978. 18. J. L. Moreno s-a născut la București; studiile le face la Viena, unde se stabiliseră părinții săi încă înainte de 1900. Ca student la medicină l-a avut ca profesor și pe S. Freud. În 1926, Moreno a emigrat în America unde face
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
E.D.P., București, 1978. 18. J. L. Moreno s-a născut la București; studiile le face la Viena, unde se stabiliseră părinții săi încă înainte de 1900. Ca student la medicină l-a avut ca profesor și pe S. Freud. În 1926, Moreno a emigrat în America unde face trecerea de la preocupările de medicină la cele de sociologie și psihologie socială. 19. Lucrarea a fost tradusă și în limba franceză sub titlul Fondements de la sociometrie, P.U.F., Paris, 1954 (în 1970, ediția
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
MIALARET, G., 236, 248, 263, 269, 278, 291, 295 MICHAILESCU, ȘT., 162 MIRGUET, V., 18 MIROȘ, L., 287 MONTESSORI, M., 9, 41, 42, 51-57, 60, 62, 65, 71, 80, 86, 88, 106, 108, 116, 130, 165, 192, 261, 274, 276 MORENO, J. L., 233, 234, 236, 238, 290 MORRIS, van CLEVE, 191-193, 288 MOSCU, C., 278 MOUNIER, EM., 186-189, 287 MUSTER, D., 154, 155, 253, 278, 284, 285, 292 N NAISBITT, J., 268, 295 NARLY, C., 10, 11, 74, 126, 127
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Paris, 2000); există și o sociologie consacrată în întregime descrierii rețelelor, înțelese ca ansamblul relațiilor și contactelor stabilite de indivizi. Este scopul urmărit de INSEE (ancheta "Contacte" din 1982-1983), de socioeconomie sau de psihologia socială (cf. faimoasele "sociograme" ale lui Moreno) (Degenne și Forsé, 1994; Philippe Steiner, La Sociologie économique, La Découverte, Paris, 1999). Interesul cooperării • Pentru a beneficia de resursele acumulate Weber explică faptul că acțiunea rutinieră are avantaje: ea reduce costul reînvățării. Interacționiștii insistă, de asemenea, pe interesul pe
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Dominique, 115. Mendras, Henri, 131, 136, 157. Menger, Pierre-Michel, 95, 161, 175, 177, 192-193, 195, 247, 251, 259-260, 281, 285-286, 302. Merleau-Ponty, Maurice, 185, 196. Mesnard, Hubert Henri, 211-212, 217, 234. Michaud, Yves, 178. Monet, Claude, 169. Monnier, Gérard, 228. Moreno, Jacob, 300. Moulin, Raymonde, 51, 53, 95, 170, 173, 175, 192, 194-195, 236, 245, 247-249, 251, 253-259, 261-266, 302, 305. Moulinier, Pierre, 97, 206. Mounier, Pierre, 280. N Nerval, Gérard de, 171. Neveu, Erik, 110, 158. Noreck, Jean-Pierre, 8. Nozick
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
s-a impus în mare parte prin intermediul unor campanii mediatice exagerate în majoritatea țărilor europene. Așa au stat lucrurile în Germania, unde reunificarea accentuase tensiunile xenofobe (Krämer, 1998), și știm că în Suedia (Lindström și Campart, 1998) sau în Spania (Moreno, 1998), de exemplu, tensiunea mediatică n-a fost mai atenuată. Cât despre programele de cercetare și acțiune, ele au fost de foarte multe ori promovate în mod direct de puterile publice. În Franța, oferta lansată împreună de Ministerul Educației Naționale
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
MILLER T.R.. FISHER D.A., COHEN M.A. (2001). "Costs of Juvenile Violence: Policy implications", Pediatrics, vol. 107, nr. 1. MOOIJ T. (1992). Pesten in het Onderwijs, Instituut voot toegepaste Sociale Wetenschappen, Nijmegen. MOREAU DEFARGES P. (1997). La Mondialisation, Paris. PUF. MORENO J.M. (1998). Le côté sombre de l'école. Politique et recherche sur le comportement antisocial dans les écoles espagnoles", Revue française de pédagogie, nr. 123, aprilie-mai-iunie. MORITA Y. (2001). "Violence à l'école: l'approche japonaise", in DEBARBIEUX E. și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]