3,037 matches
-
planetă, N'Gai Loon continua să susțină, cu argumente din ce în ce mai închegate, că lumea aceea era prea simpla pentru a se fi dezvoltat în mod natural. Rasele care coexistau pe Kyrall nu aveau nici o logică, ba mai mult, dacă le priveai morfologia, se asemănau fiecare dintre ele cu animale de pe diferite planete ale galaxiei. La fel de artificiali i se păreau Maestrului și arborii negri. Un fruct al cărui suc să conțină exact amestecul de proteine, glucide, lipide și minerale necesar vieții sănătoase a
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Drama. Theorie und Analyse, München, 1977, mai ales pp. 221 ș.u. 6 Käte Friedemann, Die Rolle des Erzählers in der Epik (1910), Darmstadt, 1965, 26. 7 O excepție este naratologia, abordare care a derivat din opera lui Vladimir Propp, Morfologia basmului (Austin, 1968) și din cea a lui Claude Lévi-Strauss, Gîndirea sălbatică (Chicago, 1966). Această abordare tratează în primul rînd structura de profunzime a narațiunii. Faptul că, de pildă, în analiza naratologică pe care William O. Hendrick o face povestirii
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Unda P corespunde depolarizării atriale, iar complexul QRS celei ventriculare, în timp ce unda T reprezintă depolarizarea ventriculară. Unda U este prezentă inconstant și corespunde repolarizării fibrelor Purkinje. Analiza ECG cuprinde următoarele elemente (preferabil în această ordine): ritm, frecvență, axă electrică, aspect (morfologie). Ritmul normal al cordului este ritmul sinusal, adică generat de descărcarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în nodulul sino-atrial. In acest caz pe electrocardiogramă toate complexele QRS sunt precedate de o undă P unică și de aspect normal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
NO în medierea vasodilatației de răspuns la semnale chimice și stress de forfecare. Termenul de contracție miogenă se referă de obicei la vasoconstricția (reducere de diametru) indusă de creșterea presiunii luminale. Controlul pe termen lung (zile, luni) implică modificări de morfologie vasculară, care se produc mai rapid la vârste tinere. Aici se încadrează de exemplu angiogeneza ca răspuns la debit presiune ischemie, activitate crescută, creștere, toate fiind însoțite de un deficit relativ al aportului de oxigen. Factorii de creștere sunt extrem de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de absolutism și de uitare a timpului trăit, am considerat că o rememorare a taxonomiilor formelor politice elaborate de Platon și Aristotel ar putea da o distanță critică față de prezent în forma tonică a unei relativități istorice și valorice. I. Morfologia politică din Republica lui Platon Imaginea pe care ne-o lasă la un prim contact lectura morfologiei politice din cartea a IV-a a Republicii este una foarte clară. Pe lângă această virtute filosofică, anume claritatea, tabloul dialectic al constituțiilor, împreună cu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
elaborate de Platon și Aristotel ar putea da o distanță critică față de prezent în forma tonică a unei relativități istorice și valorice. I. Morfologia politică din Republica lui Platon Imaginea pe care ne-o lasă la un prim contact lectura morfologiei politice din cartea a IV-a a Republicii este una foarte clară. Pe lângă această virtute filosofică, anume claritatea, tabloul dialectic al constituțiilor, împreună cu geneza psihologică a tipurilor de oameni care le corespund, reprezintă o construcție literară de excepție. Analogia dintre
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dintre aspectele constituționale și suflet folosită de Platon la construcția constituției drepte, adevărat mit al orașului-suflet, desfășoară aici o piesă ce pare a concentra întreaga istorie a posibilităților omului de a face politică. O dată cu asta, ideea de a trata despre morfologia politicului nu mai este, așa cum ar părea, doar un joc al unei sublime comparații literare. Oricât ar părea de straniu, sistemul morfologiei politice lasă să se întrevadă o formă a unei filosofii a istoriei. Formele politice se înșiră, după Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a concentra întreaga istorie a posibilităților omului de a face politică. O dată cu asta, ideea de a trata despre morfologia politicului nu mai este, așa cum ar părea, doar un joc al unei sublime comparații literare. Oricât ar părea de straniu, sistemul morfologiei politice lasă să se întrevadă o formă a unei filosofii a istoriei. Formele politice se înșiră, după Platon, de-a lungul unei axe verticale. Pornind de la cetatea dreaptă (Kallipolis) „ca dintr-un turn de observație” politicul ca sistem de guvernare
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
formă a unei filosofii a istoriei. Formele politice se înșiră, după Platon, de-a lungul unei axe verticale. Pornind de la cetatea dreaptă (Kallipolis) „ca dintr-un turn de observație” politicul ca sistem de guvernare desfășoară în „cădere” încă patru forme. Morfologia sa politică ar prezenta atunci cinci forme: constituția dreaptă (ideală), timocrația, oligarhia, democrația, tirania. În mod corespondent, întrucât constituțiile nu se nasc din stejar sau piatră, ci din caracterele oamenilor, există cinci tipuri de oameni care, conform caracterului dominant după
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în scenă acest început ca și „cădere în timp”. Iar dacă este așa, atunci căderea aceasta în timp trebuie să se producă pornind de la o stare din afara timpului, și atunci trecerea de la eternitate la timp pune anumite dificultăți insurmontabile. Aparent, morfologia lui Platon este afectată de la început de un asemenea neajuns, dacă se afirmă în cadrul ei că perfecțiunea constituției ideale intră într-un proces de declin. Motivul este că se va intra într-un cerc vicios: dacă aceasta intră într-un
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
constituită așa să se modifice: dar, pentru că orice lucru generat <în mod natural> are parte de corupere naturală (phtora), nici această constituire nu poate să dureze tot timpul, ci se destramă”. Am insistat asupra acestui punct de plecare în discuția morfologiei politice a lui Platon, deoarece el duce în continuare la o completă neînțelegere a sensului dispunerii formelor sale politice. O figură de un ridicol aparte face comentariul pretins ironic al lui Annas la motivația dată de Platon privitoare la începutul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
momente ale decăderii. Însă Platon afirmă limpede că sunt cinci constituții, care ar trebui să corespundă unor tot atâtea expresii sufletești din sufletul conducătorilor. Pentru a evita o confuzie taxonomică, vom desemna prin Kallipolis prima dintre constituțiile care intră în morfologia sa politică (chiar dacă Platon o vede din punct de vedere factual doar posibilă) sub cele două forme, regalitatea (filosoful rege sau regele filosof) și aristocrația (aristocrați filosofi sau filosofi aristocrați). Kallipolis-ul reprezintă proiecția acelui model ceresc pe pământ. Acesteia îi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
bestiei policefale și cameleonice. Oligarhia pare a pune capăt posibilităților de succesiune la putere a celor trei aspecte sufletești. Platon ne vorbește însă de încă două forme politice: democrația și tirania. Acest lucru nu strică în vreun fel principiul dezvoltării morfologiei sale prin succesiunea aspectelor psihice în rol conducător. Semnul bestiei, avertiza Socrate, este policefal și cameleonic, astfel încât morfologia politică continuă cu oligarhia, democrația și tirania, în același timp, ca morfologie a spectrului dorinței, reluând înăuntrul ei motivul recursiv alcătuit din
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sufletești. Platon ne vorbește însă de încă două forme politice: democrația și tirania. Acest lucru nu strică în vreun fel principiul dezvoltării morfologiei sale prin succesiunea aspectelor psihice în rol conducător. Semnul bestiei, avertiza Socrate, este policefal și cameleonic, astfel încât morfologia politică continuă cu oligarhia, democrația și tirania, în același timp, ca morfologie a spectrului dorinței, reluând înăuntrul ei motivul recursiv alcătuit din micul om, leu și bestia policefală. 1. Dorința oligarhă de bani este o dorință de a stăpâni posibilul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
tirania. Acest lucru nu strică în vreun fel principiul dezvoltării morfologiei sale prin succesiunea aspectelor psihice în rol conducător. Semnul bestiei, avertiza Socrate, este policefal și cameleonic, astfel încât morfologia politică continuă cu oligarhia, democrația și tirania, în același timp, ca morfologie a spectrului dorinței, reluând înăuntrul ei motivul recursiv alcătuit din micul om, leu și bestia policefală. 1. Dorința oligarhă de bani este o dorință de a stăpâni posibilul. Acest lucru se obține prin economisire. Capitalizarea averii este ca atare o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pildă Hegel, singurul om liber. Platon pune tiranul în robie față de principiul impersonal și omogen al vidului din el însuși. Iar dacă, pentru Hegel, opoziția greacă față de tiranie marchează începutul istoriei, pentru Platon, grecul, poziția tiraniei înseamnă sfârșitul ei ca morfologie a politicului. Aspectul sufletului aflat la conducere Clasa socială conducătoare Omul reprezentativ Comparația finală Om/ Leu/ Bestie Constituția Modelul de virtute Rațiune Paznicul-filosof Omul regal O.(l.b.) Kallipolis Înțelepciunea curajul cumpătarea Ardoare Soldat Omul timocrat L.(o.b.) Timocrație
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
curajul cumpătarea Ardoare Soldat Omul timocrat L.(o.b.) Timocrație Onoarea Dorință Generală Producător Omul oligarh B.(o.l.) Oligarhie Averea Concretă Omul democrat Capul domestic al bestiei Democrație Neînfrânarea Ireală Omul tiranic Capul sălbatic al bestiei Tiranie Demența II. Morfologia politică a lui Aristotel Aristotel prezintă o morfologie a politicului conform căreia există șase forme de guvernare: regalitatea, aristocrația, politeia, tirania, oligarhia și democrația. De fapt, afirmația lui Aristotel este că există doar trei forme de guvernare propriu-zise și alte
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
b.) Timocrație Onoarea Dorință Generală Producător Omul oligarh B.(o.l.) Oligarhie Averea Concretă Omul democrat Capul domestic al bestiei Democrație Neînfrânarea Ireală Omul tiranic Capul sălbatic al bestiei Tiranie Demența II. Morfologia politică a lui Aristotel Aristotel prezintă o morfologie a politicului conform căreia există șase forme de guvernare: regalitatea, aristocrația, politeia, tirania, oligarhia și democrația. De fapt, afirmația lui Aristotel este că există doar trei forme de guvernare propriu-zise și alte trei forme deviante sau corupte. Mai mult, morfologia
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
morfologie a politicului conform căreia există șase forme de guvernare: regalitatea, aristocrația, politeia, tirania, oligarhia și democrația. De fapt, afirmația lui Aristotel este că există doar trei forme de guvernare propriu-zise și alte trei forme deviante sau corupte. Mai mult, morfologia structurilor politice este la el una polarizată: o formă pozitivă își are corespondentul ei negativ într-o formă decăzută sau coruptă. Regalitatea Tirania Aristocrația Oligarhia Politeia sau timocrația Democrația Așezarea polară (3-3) a formelor politice nu are în concepția sa
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care cei puțini și săraci sunt conduși de cei mulți și bogați, ori una în care, invers, cei puțini și săraci îi conduc pe cei mulți și bogați. Ce fel de forme politice vor fi acestea dacă nu se integrează morfologiei expuse? Exigența este aceea de a stabili un criteriu astfel încât și aceste cazuri să poată fi integrate în taxonomia deja consacrată. Soluția lui Aristotel este de a considera criteriul numeric drept unul care ține de accident, și de a avansa
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
onoarea, frica, dezvoltarea disproporționată a unui nivel social, intrigile, neglijența, absența neamului comun, diverse fleacuri (t¦ mikr¦), situarea geografică (geo-strategică, am spune astăzi), înșelăciunea sau forța (pornită din interior ca lovitură de stat sau impunându-se ca exterioritate prin cucerire). Morfologia politică a lui Aristotel cuprinde deci șase forme. Însă această afirmație nu trebuie luată ad litteram. Cele șase specii reprezintă rezultatul unei identificari logice, însă în practică fiecare dintre cele șase forme cunoaște mai multe tipuri (fenomenalizări) care se diferențiază
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
temporal, nici natural. Cu alte cuvinte, Aristotel nu mizează în ordonarea lor nici pe un determinism istoric de tip materialist (Marx) sau spiritualist (Hegel) și nici pe un determinism natural de tip biologic (darwinist) sau de tip cosmic (Hesiod). Totuși, morfologia politică aristotelică are în vedere și ea un fel de determinare, numai că aceasta este una valorică. Constituțiile de pe cele două axe verticale se grupează, în felul acesta axial, conform binelui și răului. Ierahia cea mai clară este prezentată între
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fond, nu există vreun scenariu de mișcare a unei cetăți printre formele politice care să fie propriu-zis imposibil, și, de aceea, nu există nici vreun parcurs necesar. Cu alte cuvinte, metamorfismul unei cetăți este identic cu spațiul logic dezvoltat de morfologia politicului. Toate trecerile sunt logic incluse în el, dar, conform teoriei „înclinației”, din punct de vedere strict practic, unele treceri sunt „mai realizabile” decât altele. Revenind la cetatea care decade în mod continuu, se poate sesiza faptul că, în calitate de subiect
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
supremă de excelență politică a unei comunități, ci, dimpotrivă, unificarea totală iese și ea în afara politicului, deoarece distruge cetatea: tocmai în acest punct, Aristotel inițiază critica sa la adresa construcției platoniciene din Republica. Pentru a încheia deocamdată cu prezentarea sistematică a morfologiei politice elaborate de Aristotel am întocmit următorul tabel sinoptic al celei dintâi. Tipul de folos în vederea căruia se exercită guvernarea ce revine oricăreia dintre categoriile numerice. Relațiile interfamiliale ai( oi)ki/ai Atașamentul și dreptul fili/a kaˆ to/n
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a -timokrati/a (E. Nicom., 1160 b) Democrația dhmokrati/a în folosul celor săraci pro/j to/ sumfe/ron tw=n a)porw=n Frate-frate Atașament caramadereasc Drept egalitar III. După tiranie... încotro? Așa cum există o complicație de început a morfologiei politice ca istorie (văzută bine de Constantin Despotopoulos în faptul că propriu-zis Platon nu vorbește niciodată despre condițiile istorice obiective ale fuziunii dintre puterea politică și filosofie), mai apare una la sfârșit, tocmai ca problemă a sfârșitului. În afara Kallipolis-ului, toate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]