1,217 matches
-
obținând efecte noi, un fel de cine fură azi un ou la nevoie se cunoaște. Într-o lume pe dos, vechile judecăți își pierd sensul, nu vrei să fii surprins.Ă Cum îți așterni... nu s-a potrivit. Depus la Morgă, trupul Astrologului a dispărut! Doar câteva minute fusese lăsat singur! Fereastra avea gratii, ușa - sunt martori - încuiată. Stațiunea e în pericol real. Profeția Cititorului în stele - nemuritor - se poate adeveri oricând. ROMANCIERUL. Idiotul ăsta de Astrolog mi-a încurcat socotelile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
dispus să audă: „Stațiunea nu va mai dura până la...”. Atât. Și a murit. Cu adevărat; l-au sucit câțiva inși pe toate părțile. Doctorul l-a ascultat cu urechea. Șeful Gărzilor Reunite a decis ca trupul să fie dus la Morgă și a instalat o pază. Carnavalul a început cu o crimă, dar câte festivități grandioase nu încep sau nu sfârșesc la fel? O serbare de nouă zile nu se contramandează pentr-un cap spart. Ministrul Provinciilor a renunțat să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
fi cu putință. Prea multe Întrebări despre rolul Bisericii În această chestiune rămăseseră Încă fără răspuns. Meșterul Ambrogio simpatiza cu Imperiul. Cu numele Beatricei pe buze. Un nume care putea explica atâtea alte lucruri. Inclusiv prezența unui inchizitor Într-o morgă. Dar ar fi fost inutil să se Încăpățâneze să Îl interogheze pe Noffo Dei când i se putea adresa nemijlocit stăpânului acestuia, cardinalul de Acquasparta, legatul pontifical la Florența. 11 În aceeași zi, după-amiaza Nunțiatura pontificală era găzduită cu mărinimie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
totuși, simpatia care-mi corupe sufletul nu-mi poate mitui retina. SÎnt multe detalii ale iubirii pe care e mai bine să nu le vezi. Poate de aceea femeile Închid ochii În situațiile cele mai intime. Am văzut o dată la morgă cadavrul unei tinere; pe o masă de piatră un corp gol, Înțepenit Într-o poziție obscenă, cu picioarele desfăcute, unul Îndoit În sus, celălalt Întins Într-o parte; sfîrcurile erau tari și brobonate ca niște castraveciori, dacă le-ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ai fi mușcat ți-ar fi pîrÎit În gură. Masca grotescă și tragică a desfrînării! Era ceva atît de ațîțător În moarta aceea Încît cred că toate spectacolele de striptease din lume nu fac doi bani pe lîngă scena de la morgă. SÎntem iremediabil captivi În instinctele noastre. Nici o deosebire Între mine și cimpanzeul care trezindu-se din somn În cușca lui, unde se zbenguiau cinci maimuțe, după ce s-a uitat cîteva clipe la ele, a ales-o pe una bătrînă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
nu-și dau seama de utopie nici nu observă că balonul a ajuns la limita dilatării și că omul Însuși poate să crape ca hoitul acela care a așteptat În luna august pe o arșiță de 40° două zile la morgă era o sîmbătă și o duminică la mijloc și nici frigiderul nu funcționa pentru că se Întrerupsese curentul și cînd le-am spus că e un scriitor cunoscut și nu poate fi lăsat acolo să se descompună ca un cîine unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Cythera intrată În eternitate. Înaintăm În vînt, o viață frumoasă Încă și Încă... ne apropiem de Vama veche, ne apropiem de graniță, ne apropiem de țară nimănui. Dincolo de golfuri În urma noastră sute de trupuri goale Întinse cu indiferența cadavrelor la morgă după un cutremur. Picioare mușchiloase, zvelte, groase, flasce, infirme. SÎni rotunzi, alungiți, impertinenți, triști, umili. Sfîrcuri palide plictisite, Întărîtate, negre, roșii ca moțul curcanului cafenii, ca lobul unei urechi de copil malaez. Păr blond, păr negru, arămiu În unghiul interior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mă deranjez. O fac pentru mine, nu pentru dumneata. O dată trecuți de ușa asta, eu stabilesc regulile, și aici singurii morți sînt cărțile. Te pomenești că o să-mi capeți o pneumonie și o să trebuiască să-i chem pe cei de la morgă. O să ne ocupăm de cartea asta mai Încolo. În treizeci și opt de ani, Încă n-am văzut nici una care s-o zbughească la fugă. Nu știți cît vă mulțumesc... — Lasă fleacurile. Dacă te-am lăsat să intri, e din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
oferi și mie una. M-am simțit ispitit să accept, Însă am refuzat. — Dar probabil că aveți o bănuială, am sugerat eu. — Tot ce știu e că, În vara lui 1936, la scurt timp după izbucnirea războiului, un angajat de la morgă a sunat la editură să ne spună că primiseră cadavrul lui Julián Carax cu trei zile În urmă. Fusese găsit mort pe o străduță din Raval, Îmbrăcat În zdrențe și cu un glonț În inimă. Avea asupra lui o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
trecut două zile fără ca nimeni să reclame cadavrul, a fost Înmormîntat Într-o groapă comună, În cimitirul de la Montjüic. N-am putut nici măcar să-i duc flori, pentru că nimeni n-a știut să-mi spună unde fusese Îngropat. Angajatul de la morgă, care păstrase cartea găsită În haina lui Julián, a sunat la editură abia după cîteva zile. Așa am aflat de cele petrecute. N-am putut pricepe. Dacă Julián mai avea pe cineva la care să apeleze la Barcelona, aceea eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ar dori cineva să ardă toate cărțile lui Julián Carax? — De ce se ard cărțile? Din prostie, din ignoranță, din ură... cine mai știe. — Dumneavoastră de ce credeți? am stăruit eu. — Julián trăia În cărțile lui. Trupul acela care a ajuns la morgă era numai o parte din el. Sufletul lui e În poveștile sale. Odată, l-am Întrebat după cine se inspira pentru a-și crea personajele și mi-a răspuns că după nimeni. Că toate personajele lui erau el Însuși. — Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
să facă drumuri între primărie și casa primarului. Aducând sticle și supiere, luând carafele goale, aducând alte feluri de mâncare. Primarul era acasă, năucit, stând în pat, cu o febră care îl apucase deodată. Tipograful fusese luat și dus la morga clinicii. Un singur jandarm rămăsese la primărie să-l supravegheze pe micul breton. Louis Despiaux, așa îl chema pe jandarm. Un tip curajos, voi mai vorbi despre el. Biroul primarului, unde se instalaseră judecătorul și colonelul, dădea spre o micuță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de omoruri din milă. M-am aplecat înainte și mi-am masat fruntea: — Pe tine te ia vreodată durerea de cap? Pe mine mă ia. Mirosul este cel care o declanșează. Vopseaua miroase foarte urât. La fel și formaldehida din morgă. Dar cel mai rău e în locurile împuțite de pișatul în care dorm bețivii care transpiră rom. Ăsta e un miros pe care mi-l pot aminti în cele mai rele coșmaruri ale mele. Știi, Arthur, am crezut că știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Ce-ai de gând să faci? În legătură cu Streicher? Nu știu exact. M-am uitat la ceas: O să mă gândesc la asta după identificarea oficială. Becker e deja pe drum încoace cu părinții fetei. Am face mai bine să coborâm la morgă. Ceva din ceea ce zise Becker mă făcu să-i conduc acasă eu însumi pe soții Hanke, după ce Herr Hanke identificase pozitiv rămășițele fiicei lui. — Nu este prima dată când a trebuit să dau vestea proastă unei familii, explicase Becker. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
se întâmplă în locul ăsta. Pretențios în legătură cu cei care lucrezi?! Porc nenorocit. În clădirea asta, există oameni care sunt bătuți până mor. Probabil, chiar în timp ce vorbim. Crezi că-i pasă cu adevărat cuiva despre ce se întâmplă cu un pervers amărât? Morga e plină de ei. M-am auzit replicându-i pe un ton care chiar și mie mi s-a părut că sună a naivitate lipsită de speranță: — Cuiva trebuie să-i pese, altfel nici noi înșine nu suntem cu nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ești! Am zis și prost? Un polițai tipic cu capul sec. Dacă ai fi bărbat, m-ai viola, dar nu ești în stare, nu-i așa? — Dacă urmărești un soi de durere, atunci o să facem o plimbare cu mașina până la morgă. Am clătinat din cap și i-am îndepărtat coapsele din jurul meu: — Dar nu așa. Ar trebui să fie cu dragoste. Ea încetă să se zvârcolească și pentru o clipă păru să recunoască adevărul a ceea ce-i spuneam. Zâmbind, apoi ridicându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
inima ce-i sare când soacra se arată, Și sângele-i cum fierbe umplându-se de ape De-a voastră gură dulce când caută să scape; Că, cine-n lume oare, când nu face prezență, Îl cată-n disperare la morgă sau urgență(?!) Ca-n zori, fără de ghete, palton sau fără bască, S-apară cu buchete de Panciu sau Fetească(!) Și cin’ l-ar mai păzi, de n-ați fi voi de strajă, Să cadă,-n noapte, zi, la altele în
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
împinși să opteze pentru un standard high level: mașină dar neapărat una de marcă, locuință dar numai la vilă și într-un cartier cu blazon obligatoriu. La fel cum o progenitură cu pedigree sau sânge albastru ține să-și afișeze morga. Dar de unde bani? Cum de unde? Băncile doar atâta așteaptă că nu poți să te mai miști de anunțurile lor din ce în ce mai agresive: ,,Veniți la noi și obțineți creditul dorit într-un singur ceas!” - ,,Noi acordăm credite pe bază de buletin!”, ,,Sunați
UN JOB, DOUĂ JOBURI de ION UNTARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363820_a_365149]
-
Până la obținerea aprobării clădirile rămân în agonia dărâmării, mascate de bandaje de tifoane groase pictate, pentru că guvernele Băsescu nu au fonduri de renovarea patrimoniului, numai pentru ICR-ul patibularului patapievici. Pentru mine, la prima vedere îmi dau imaginea cadavrelor din morgă acoperite cu cearceafuri, dar, în realitate sunt frescele propagandei, manipulată economic și psihologic de „Gabriel Resources” din Toronto, înființată în 1995 de Vasile Frank Timiș, ce este președinte peste zece directori! I-am găsit pe Internet, mari specialiști în jongleriile
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
tot felul, antiderapante mai treacă-meargă. Sau aparatură de pescuit, apă de colonie, griluri de toate tipurile, detergenți, căști pentru audiție muzicală, articole de menaj și altele, la fel. Dar nu alimente. Era ca și cum cineva ar fi transformat peste noapte, o morgă în toată regula, în abator. Sau o capelă funerară într-o frigotermă la standarde europene pentru carne animală. Sau un crematoriu uman într-o afumătoare de cârnați și carcase de porc. De fapt această reticență au manifestat-o în primul
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
sensibil la insulte, deși am văzut că și un om în vârstă ( adică trecut de 60 de ani) poate insulta urât pe tineri. Nici tinerii nu se lasă mai prejos. Ba sunt ș cruzi, te trimit fie acasă, fie la morgă, la cimitir, una-două. O fătucă m-a numit idiot, anost, etc. Așa o fi, cum poate fi un om de 72 de ani decât anost? Nici nu e grav. Nici idioțenia nu este o boală întotdeauna. Vezi IDIOTUL lui Dostoievski
RESPECTĂ-ŢI APROAPELE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363302_a_364631]
-
varietate de posibilități. Un narator se vrea ingenuu, cum a făcut Al.Florin Țene în romanul “Inelul de iarbă “, un altul umorist, un al treilea se lasă înduioșat de povestire, altul adoptă o ironie rece sau sarcastică, ori afișează o morgă detașată. O amplă diversitate în povestire e poate cea mai importană, una din atracțiile romanului constând desigur și în faptul că el este relatarea unui locator individual și personal. În teatru jucat pe o scenă, personajele au trei valențe. Prima
EUL DINTR-O NARAŢIUNE NU SE CONFUNDĂ CU AUTORUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363338_a_364667]
-
lunile de după moartea lui Alexandru Djordjevic, în loc de doliu împreună cu membrii familiei Djordjevic, Allison Lear a făcut tot posibilul pentru a-i îndepărta. Slobodan Djordjevic și Julia Linton, parinții lui Alexandru, nu au avut dreptul să vadă corpul fiului lor la morgă timp de trei luni, deoarece Lear era listată drept soția lui, iar medicul legist le-a interzis accesul. Familia lui Alexandru a luptat luni de zile în instanța de succesiune, până când a obținut dreptul să-și îngroape fiul, la sfârșitul
CĂSĂTORIE FALSIFICATĂ DUPĂ MOARTE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362471_a_363800]
-
la concluzia că această țară a avut numai conducători de seamă: oameni buni, bătrâni, cumpliți, afumați, frumoși, drăcoși, turciți, țepoși etc. Cu toții trecuți prin coaforul istoricilor și cronicarilor, rujați precum domnișoa...rele de 101 ani proaspăt scoase din congelatorul de la morgă. Când e vorba de țară, primul lucru care-ți trece prin minte este necesitatea de a fi sincer cu ea și cu tine însuți, ca într-o căsnicie în care, dincolo de iubirea reciprocă, primează încrederea unuia în celălalt. Multora nu
SA NU-L UITAM.../ O ANTOLOGIE DE VERSURI IN MEMORIA LUI ADRIAN PAUNESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361082_a_362411]
-
făcut-o praf. Stau blocurile dărâmate cu gurile căscate spre cer și liniile tramvaielor făcute armonică, ruine peste tot și oameni înnebuniți de frică și mașini și trăsuri aruncate peste clădiri și crucea roșie nu mai prididește cu căratul la morgă; mor oamenii asfixiați în adăposturi, mor pe stradă, mor pe sub dărâmături, mor și în tramvaie, aici târfa de moarte e peste tot. N-am hârtie să pot să-ți povestesc ce este aici, noaptea asta sunt în post la Primăria
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]