551 matches
-
te va adăposti în peștera de sub ape, departe de putreziciune și de moarte... Murmurul vocii lui Bouche Dorée răsuna ca o incantație în urechile lui Corto, în vreme ce trupul Morganei îl învăluia miraculos. Câte zile a petrecut în această strânsoare a Morganei Corto nu-și va aminti niciodată. Memoria acelor ore se confunda cu memoria vieților sale anterioare. Călătorind prin culoarele unei peșteri pe ai cărei pereți străluceau inscripții și figuri de războinici, Corto își întâlnea seria de ființe care îl precedaseră
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ore se confunda cu memoria vieților sale anterioare. Călătorind prin culoarele unei peșteri pe ai cărei pereți străluceau inscripții și figuri de războinici, Corto își întâlnea seria de ființe care îl precedaseră, însoțit mereu de trupul vegetal și umed al Morganei. Pe jumătate celt, pe jumătate mandinga, Corto urca către locul din care izvora fluviul tuturor zilelor sale. Și nimic nu era mai îmbătător decât această unire trupească ce învingea evurile și abolea bătrânețea, oferindu-i lui Corto deliciile reîntrupării și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care nimeni nu îl putea uita vreodată. Îmi era teamă că am să te pierd. De două zile de când te-au lăsat valurile pe această insulă, dormi ca un mort ! Am încercat în zadar să te readuc la viață ! Buzele Morganei săpaseră în lume un tunel pe ale cărui culoare Corto se îndreptase către insula unde Rasputin îl aștepta. Ceva mai încolo, profesorul Steiner surâdea fericit. Dragul meu Corto, suntem cu adevărați norocoși. Teribila furtună ne-a aruncat pe acest țărm
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
să știu că va alege să se sinucidă. Prea multă voință de viață pentru ca un trup omenesc să o poată încăpea. Semeni cu el atât de bine. În noaptea din Spania, spiritul lui Corto mergea pe culoarele timpului, căci vraja Morganei și a lui Bouche Dorée îi acordase darul divin al călătoriilor pe care numai orisele le pot face, din colo de viață și de timp. La capătul acestui culoar cu pereții decorați în fresce atlante se afla trupul lui Hemingway
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
jăratic... Apoi urmează un rit ce amintește de sacrificiile umane străvechi... Sunt un fel de turte care se numesc bannock...“ „Cum? Pe litere, te rog!“ Făcu ce-i cerusem, i-am mulțumit, Îi spusei că era Beatrice a mea, Fata Morgana a mea și alte lucruri drăgăstoase. Am Încercat să-mi amintesc teza mea. Nucleul secret, potrivit legendei, caută refugiu În Scoția pe lângă regele Robert the Bruce, iar templierii Îl ajută pe rege să câștige bătălia de la Bannock Burn. Drept răsplată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
nici un câine. BĂRBATUL CU BASTON: Păi, nu ți-am spus că s-a văzut? BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Poate că ți s-a părut. BĂRBATUL CU BASTON: Cum să mi se pară? BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Se întâmplă. Ai auzit de fata morgana? BĂRBATUL CU BASTON: Iar eu îți jur că l-am văzut. Ce dumnezeu, doar nu sunt nebun. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Nu jura, te cred. (Pauză. Cei doi se apleacă din nou asupra fântânii.) BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Poate că e deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
81. Falk, Colin, Myth, Truth and Literature. Towards a True Postmodernism, Cambridge Univ. Press, 1989. 82. Fauchereau, Serge, Introducere în poezia americană modernă, trad. de Ștefan Stoenescu, Editura Minerva, București, 1974. 83. Foucault, Michel, La pensé du dehors, Éditions Fata Morgana, Paris, 1986. 84. Foucault, Michel, Cuvintele și lucrurile, trad. de Bogdan Ghiu și Mircea Vasilescu, Editura Univers, București, 1996. 85. Friederich, Hugo, Structura liricii moderne, trad. de Dieter Fuhrmann, Editura Univers, București, 1998. 86. Frye, Northrop, Anatomia criticii, trad. de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
mai înaintate perfecțiunea artelor l-ar demoraliza. Recunoaște și el că succesul în artă e problematic. În țară, în acest gol, în unele privințe aproape total, desperarea îi dă avânt, are halucinații arhitectonice caracteristice pustei, e sub imperiul unei fata morgana. Oricât ar dori, un artist, zice el, nu poate asimila brusc tradiția unei țări, spațiul specific, iar arhitectura e arta cea mai geografică. Ea combate natura, dar se substituie ei și creează o geologie arhitecturală. Astfel, în nordul Europei cresc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să-1 ierte !” pentru că îmi găsea de multe ori flanela uitată pe aiurea, în timpul jocului, pe câmpia verde, nesfârșit de întinsă în imaginea mea de atunci, când mă fermeca acea aparentă unduire de apă care acum știm că se chema Fata morgana ? Ne dăm seama și consemnăm aici că, ceea ca a fost o realitate vie și complexă cu specific arhaic nu mai poate fi întruchipat aievea, ci doar reliefat difuz și palid în cuvinte, tot așa precum chipul unei persoane demult
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi mizat și Rabelais ulterior: "Eroul creat de Merlin, uriașul Gargantua, luptă în Anglia împotriva dușmanilor regelui Arthur, alt personaj din legendele bretone și, după o viață lungă de două veacuri, este transportat, tot prin mijloace magice, cele ale zânelor Morgana și Meluzina, într-o țară de basm, într-o feerică Utopie"246. Cum cartea populară se bazează pe schema genezei (tată-fiu) și continuă pe cea a evoluției (aventurile celui din urmă spre satisfacția celui dintâi), narând "peripețiile" lui Gargantua, fiul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
puterea: / Cine se măsoară cu mine, moare / (...) mă bate / vântul. / Însă nu mă îndoi". Vizualitatea, necontenit productivă, stă la originea reacțiilor ei intime. O natură tonică se lasă citită în diverse chei: "Soarele lărgește cerul". Moartea e "ca o stea morgană" părere deci! Pâraie ropotitoare "lasă să se-audă-n mine doar puterea vieții, verde"; "brazi bătrâni se uită / pe sub sprâncene vechi la mine". În context vegetal foșnitor, lumea e concretitudine mozaicală, spectacol cvasi-bucolic; la douăzeci și trei de ani, o Carolina Ilica
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
trecut". Acest viitor ar avea un efect hipnotic și puternic asupra imaginației occidentale secularizate. Ce să spun? Toate marile utopii au promis un viitor de aur. Numai că, cu cît ne apropiam de el, cu atît se îndepărta efectul "fata morgana". Din păcate, mai trebuie spus că toate aceste utopii au sfîrșit prost, generînd cumplite deziluzii. Totuși, de data aceasta, motive de optimism ar putea exista, cu condiția ca aceste formidabile noi tehnologii, care sunt totuși niște instrumente, niște mijloace, să
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
stau pe loc. Contextul regional e pă-cătos, sunt țări cu o situație mai grea decît noi, dar și multe cu o situație mai bună. Deci nu ieșim în față, rămînem în zona gri. Fondurile structurale ale U.E. rămîn o fata morgana. Numărul de tranzacții imobiliare a scăzut, ca și valoarea lor, cu 35-40%, salariul mediu net a urcat (!) la circa 1500 RON, alegeri avem anul ăsta și pentru președinte, dar și pentru guvernatorul Băncii Națională și e greu de spus care
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
gîndit să facă așa ceva la Ipotești! Dar Fănică N. Gheorghe continuă: "Localnicii țărani din cele două sate au săpat pe deal, la răspîntia unor cărări, un iaz lung de cîțiva zeci de metri"60, în jurul căruia dînsul, ajutat de Fata Morgana, descrie copacii plantați în Parcul Poetului de la Cucorăni, așa cum îi văzuse acolo Geo Dumitrescu, în 1949, iar apoi, ca să-l creadă și cititorii că spune adevărat, mai adaugă: Am contemplat multă vreme acest original "monument" metaforic"59. Dar iazul de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
familie; feminină; fericire; fidelitate; finuț; fond de ten; fragilitate; frate; frunte; fustiță; gospodină; grație; harnică; individ; ingenioasă; inocentă; insensibilă; inteligență; Irina; iubire multă; iute; împotrivă; înaltă; încredere; înfățișare; lacrimă; lambada; luminoasă; mama; Maria; Maria Ioana; măritată; mers; micuță; minunată; model; morgana; murdară; naivitate; nas; naștere; neagră; nebună; necaz; necazuri; nepăsare; nepoțică; nervi; nevastă; niciodată mulțumită; nimic; obraz; opus; oraș; ordonată; păcat; perfectă; plăcere; plăpînd; plete; plimbă; prieten; probleme; prunc; pur; pură; puritate; rafinament; Raluca; răutate; rea; regină; relație; responsabilitate; rochiță; ruj
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
constituie atmosfera ei emoțională, fără metafore rare, căutate, lipsite de podoabe stilistice. Senzual, poetul întinde mâna ca să simtă boarea în palmă sau petale de flori, ca atunci "când plutea pe migratoarea iubire". Un eminescianism, un "nu știu ce" îl învăluie, pentru că "fata morgana de jasmin" s-a ascuns în pieptul lui. Volumul "Cadavre în vid" "reprezintă o surpriză 1 pentru că universal poeziei este straniu, pentru că poetul însuși, elegiac întotdeauna, acum devine conștiința tragică a unei existențe de coșmar. Ajuns la capătul volumului, te
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și ele spun "/ că-n țările de jos, în vechiul burg,/ încins cu holde arse de pelagră/ fantoma lui se plimbă, în ceasul murg/ și poartă în loc de ochi o floare neagră. ("Trandafirul negru"). În "Mistrețul cu colți de argint", Fata Morgana (, mirajul ideii) îl va ucide pe prințul din Levant, care murind, aude un sunet de corn, asemenea eroului din "La Chanson de Roland", dar numai pentru o clipă: "Să suni până mor către cerul senin/ atunci asfinți după creștete luna
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pretext pentru a ne vorbi de taina nașterii și a morții. Ștefan Augustin Doinaș crede în unicitatea faptelor pe care le va cânta în "lirica" baladă în care totul se desfășoară după un anumit ceremonial princiar, e fascinat de fata morgana în fantastica vânătoare a prințului din Levant, sau, exploatând parabola,deplânge perisabilitatea civilizațiilor. Nina Cassian aduce transfigurarea poetică a ideii, mișcân d-o cu fantezie într-un univers fantastic și real. Leonid Dimov, cum spunea cineva, te inhibă prin tehnica
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Din viață sau moarte, pe ochi ca o frunză/ Privirea-ți albastră să-mi cadă foșnind." Florența Albu "Fără popas", versuri, E. P. L., 1961; "Câmpia soarelui", Editura Tineretului, 1962; "Constanța", Editura Tineretului, 1964; "Intrare în anotimp", E. P. L., 1964; Fata morgana", versuri, Editura Tineretului,1966; "Măști de priveghi", poezii, E. P. L., 1968; "Himere nisipurilor", versuri, Editura Tineretului,1969; "Poeme", E. P. L., 1969; "Austru", versuri, Eminescu, 1971; "Arborele vieții", Albatros, 1971; "Petrecere cu iarbă", Editura Cartea Românească, 1973; "Elegii", Eminescu, 1973; "Ave
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
statuile;/ între șiruri și arbori/ doar eu și statuile." Aflăm apoi în "Intrarea în anotimp" (1964) că statuile reprezintă eroii și ea este omul obișnuit, căci Timpul cu timp se măsoară prin noi, idei valabile sau netransfigurate poetic. Volumul "Fata morgana" presupune un univers tradiționalist intrat în altă viziune: pământul, țărâna cum o numește ea, grâul, duminicile de pace, nopțile și vântul, bocetele sunt evocate fără nostalgie. Poeta este retorică și uscată: "Sus,/ sus sunt cu păsările,/ îmbrățișată de gravitație/ apropiind
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ordine cronologică de Tirso de Molina, Molière și Max Frisch, este mai mult decât o căutare și înțelegere a eternului feminin: în ultimă instanță ni se pare a fi o dramă a singurătății, în care Anima joacă rolul de Fata Morgana. Sub pecetea acestei scheme manieriste, devenită cu scurgerea secolelor mit, stau deopotrivă Camil Petrescu și persona sa. Din studiul lui Al. Paleologu, asupra căruia ne îngăduim să mai stăruim din dorința de a constata fericitele și măgulitoarele coincidențe cu ipotezele
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cu ochii înnebuniți de sete după fiecare lămâie.// Aș fi adăpat cămilele cocoșate și hâde/ undeva într-o oază mai mică decât o banană,/ sau între dune, tâlhar, aș fi jefuit călătorii/ și aș fi râs văzând pe banala fată Morgana.//(...) Aș fi avut friguri, degerături și scorbut/ și aș fi împușcat reni cu praștii moderne de foc./ Puteam completa cu licheni tot herbarul/ și de toate aureolele boreale mi-aș fi bătut joc." În altă parte, refuzul banalității, subminarea conștientă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
stau pe loc. Contextul regional e păcătos, sunt țări cu o situație mai grea decît noi, dar și multe cu o situație mai bună. Deci, nu ieșim în față, rămînem în zona gri. Fondurile structurale ale U.E. rămîn o fata morgana. Numărul de tranzacții imobiliare a scăzut, ca și valoarea lor, cu 35-40%, salariul mediu net a urcat (!) la circa 1500 RON, alegeri avem anul ăsta și pentru președinte, dar și pentru guvernatorul Băncii Naționale; greu de spus care sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
asemenea abstracțiuni, ca să nu le numim utopii; ca și cum statul ar fi un personaj binevoitor, omniscient și omnipotent atrage după sine nedorite efecte perverse: reduce bogăția, încurajează nemunca, viciile de tot felul 6 etc. Problema "optimului social", un fel de "fata morgana" a lumii moderne deși tratată pe larg de autori importanți (Kant, Arrow, Lange, Bergson, Hayek, Samuelson ș.a.) nu și-a aflat rezolvarea căci, așa cum afirmă Serge-Cristophe Kohn, "definirea noțiunii de optim presupune existența unei alegeri, ceea ce pune, pe de o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a bunăstării între indivizi (sau grupuri de indivizi). O teorie economică ghidată de căutarea alocării eficace a resurselor nu poate răspunde la această chestiune, și aceasta pentru că îi lipsește un veritabil criteriu al optimului social sau al justiției sociale (fata morgana). Teoria economică pare, astfel, incapabilă să ghideze alegerile publice, dincolo de o triere tehnică prealabilă între un ansamblu de alegeri eficace și un ansamblu de alegeri ineficace. Există economiști care au încercat, desigur, să depășească acest impas, dar toate tentativele au
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]