19,458 matches
-
în ochi din miezul pietrei galbene iubita mea cu părul galben și negru și verde și roșu de la un minut la altul îmi spune înduioșător de tandru iubitul meu ai fost mort și ai scris tot timpul cînd ai fost mort acum înviază ca și cînd nu ai fi fost mort nici o singură clipă din miezul pietrei galbene iubita mea mă privește drept în ochi din ce în ce mai adînc amîndoi sîntem morți norocoși morți victorioși și vom învia poate
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
ai scris tot timpul cînd ai fost mort acum înviază ca și cînd nu ai fi fost mort nici o singură clipă din miezul pietrei galbene iubita mea mă privește drept în ochi din ce în ce mai adînc amîndoi sîntem morți norocoși morți victorioși și vom învia poate cîndva sau cine știe
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
nu este decât umbră de materie În haos. (tace gânditor) Mi-aș dori să sculptez În materie Însuflețită. (ca și cum ar aștepta să treacă timpul) Eu știu asta, am simțit asta Îndurerat, deși la Început era mândrie și bucurie, că materia moartă capătă formă de Însuflețire, și parcă ar fi vie, dând de multe ori impresia de mai vie decât un chip viu al unei ființe ce te-a amăgit și În veci Îi va amăgi pe toți că ai dat naștere
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
ușor pantalonașii. De la genunchi În jos, pielea era Învinețită, pe alocuri chiar Înnegrită, și Într-adevăr rece. Da, dar de ce? am Întrebat eu, Încurcată. Tata, beat, Într-o noapte geroasă, m-a alungat, desculț, din casă. Și mama ta? E moartă! Adică, a murit, mai Înainte mi-a răspuns și a lăcrimat și el. O să-ți treacă! Nu te speria, o să-ți treacă! l-am Încurajat eu. Ba, nu! O să-mi taie picioarele, sau am să mă stric de viu. Așa
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
lui Iisus, înseamnă de fapt invocarea prezenței Lui: „Biruiește pe vrăjmași cu numele lui Iisus, căci nu e în cer și pe pământ armă mai tare”. Dacă vom încerca să ne rugăm cu rugăciunea minții sau altă rugăciune măcar în timpul „mort” pe care-l avem zilnic, tot am dobândi un câștig din aceasta. De pildă, în drumul spre serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
a se ridica la înălțimea vocației sale îndrăznețe, de a se bucura de o viață transcendentală<footnote J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 104-105. footnote>. Într-un pasaj paralel din lucrarea sa Despre pruncii morți prematur, către Hierios, Sfântul Grigorie se întoarce la doctrina Μίμησις<footnote Μίμησις = mimare, imitație, artă (mai precis, artele frumoase), apud Francis E. Peeters, Termenii filozofiei grecești, traducere de Dragan Stoianovici, Editura Humanitas, București, 1997, p. 170. footnote>-ului platonician, dar
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
și spus, că adevărata viață a sufletului se dezvoltă prin participarea la bine, pe câtă vreme piedicile aduse de necunoașterea lui Dumnezeu aduc căderea sufletească a celui ce nu stă în legătură cu El, cu lumina Lui”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre pruncii morți prematur, către Hierios, în PSB, vol. 30, p. 417; dezvoltarea acestei idei am găsit-o dezbătută pe larg și de J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 105. footnote>. Avem capacitatea de a căuta ce
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
În care Demétrios privește „o muscă subțire și ageră”, care „se așază pe ochiul lui Fric, Își Înfige trompa În albul lui”, sau perspectiva din care tânăra Orjen „s-a apropiat și l-a privit și a știut că e mort, pe degetele lui de la picioare se prinseseră melci multicolori, iar mațele pe care le spăla apa erau ciugulite de peștișori-sabie”. Dimensiunea organico-scabroasă În care sunt reliefate toate stările și trăirile personajelor nu poate duce nicidecum lectorul mai departe de zona
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
de arhivare a corepsondenței relevante și a altor documente păstrate În acest scop. Creația lui François Weyergans se constituie Într-un colaj compus din fragmente de scrisori, paragrafe din romanele tatălui și din Încercările fiului de a scrie: „Tatăl meu mort era mai nemilos decât tatăl meu viu. Voia ca eu să fac filme. Am turnat trei lungmetraje ale căror scenarii tot eu le scrisesem. Am Încetat să mai fac filme, dar mi-ar plăcea să mai fac Încă unul Înainte
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
mângâiere, nicio iluzie, nicio alinare, niciun sens. Groază adâncă și cea mai deplină criză a Înțelegerii. (Nu este Prohodul Domnului o reamintire permanentă a spaimei, a neputinței În fața crudei victorii a morții? Cuprinși de spaimă, Îngerii strigă „Cum se vede mort Stăpânul a tot ce-i viu/ Și de cen mormânt se-ncuie Dumnezeu?”) Moartea e rea! Viața este bună, iar cel care o iubește curat până În ultima clipă, Împotriva nonsensului care o cotropește, calcă pre moarte cu moartea. Nebunie frustă
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
Pr. Filoteu Faros) și răspunde acestor nevoi adânci, tainice, greu de cristalizat În afara legăturii, a complicității fraterne. Memoria (și visul, În poeziile care Închid volumul) este cărare bătută ades de Ileana Mălăncioiu până la pragul peste care a trecut zâmbind sora moartă și Înapoi În viață. Nu se trăiește ușor cu o astfel de luciditate. Și totuși, uitarea este refuzată simplu, fără emfază, așa cum este refuzată, la Ileana Mălăncioiu, orice iluzie. Rezistența la iluzie este, În fond, piatra din capul unghiului În
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
un băutor Înrăit; În mamă - prin oroarea provocată de chelie și prin amestecul de „scârbă și lăcomie, de frică și febrilitate” cu care mânca Întotdeauna cartofi, amintire a foamei cronice suferite În lagăr; În bunică - prin adorarea acordeonului fiului ei, mort pe front; În bunic - prin completarea În derâdere, cu cantități derizorii, a chitanțierelor pentru mărfare de la fabrica de cereale pe care o administra Înaintea colectivizării. Lupte pe care fiecare le duce cu propriul sine, Într-o tăcere deplină, a gândurilor
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
moment dat sentimentul că ceva se sfârșește -poate și numai pentru că altceva tocmai Începe. În fiecare moment În care soarta ne spulberă, ne lasă inerți Întrun timp ce nu mai are măsură, care ne acoperă precum pământul aruncat peste trupul mort experimentăm sentimentul morții. Fie că este vorba de pierderea celei mai dragi ființe sau a rostului tău și implicit al vieții, o moarte pune capăt unui capitol din viață. Ce se remarcă la Felix este dorința de a-și continua
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
Întărire corpului prin care a trecut, cu atât mai mare va fi participarea acelei hrane (Sfânta Euharistie - n. n.) care rămâne Și se păstrează În veci neschimbată Și care ține viu Și pe cel Împreună cu care trăiește”<footnote Idem, Despre pruncii morți prematur, către Hierios, Preliminarii, În PSB, vol. 30, p. 417. footnote>. Sfânta Euharistie, pâinea cea spre ființă, intră În toată ființa noastră - suflet și trup - și nu iese (nu este dată) afară. Iar sfințirea pâinii și a vinului În Taina
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și câinii care mușcă pe furiș”<footnote Ibidem, pp. 94-95. footnote>. Gravitatea și consecințele distrugătoare ale păcatului se mai pot observa și din faptul că lipsește sufletul de viață, omorându-l. „Omoară păcatul, ne îndeamnă Talasie Libianul, ca să nu învii mort și ca să nu treci de la o moarte mică la una mare”<footnote Talasie Libianul, op. cit., suta a patra, cap. 51, p. 36. footnote> . Păcatul îl chinuie pe om prin glasul conștiinței, care este de fapt glasul lui Dumnezeu în el
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
deoarece „s-a despărțit pe sine de Dumnezeu, Care este plinirea a tot ce există”<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, „Calea spre mântuire, sau Manualul desăvârșitei prefaceri duhovnicești”, Edit. Bunavestire, Bacău, 1999, p. 98. footnote>. Din cel despărțit de Dumnezeu și mort sufletește iradiază moartea, iar trupul acestuia este cuprins de o stare de tristețe, de apăsare, de slăbiciune, de moleșeală nevindecabilă, toate aducătoare de moarte și întreținând moartea și „după cum pe un ger aspru îngheață toate mădularele și sunt ca moarte
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
dogoarea trupului arcuit, n-am putut rezista. O primăvară se petrecu în sufletul meu, cu flori și parfum de liliac. Și cum să ții piept propriei tale înfloriri? Sau cum te poți opune farmecului inocent? Atâta viață într-un oraș mort m-a năucit. L-am luat în brațe și l-am strâns la piept. Motanul de pe străzi (da, așa este, chiar despre un motan vorbesc!), zgribulit, s-a ghemuit, mulțumindu-mi prin gâdilături și alintându-se. M-a apucat un
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
operei Traviata - La tisi non le accord ache poche ore/ Boala nu-i va acorda decât câteva ore - Puccini pune în gura personajului său Schaunard o replică asemănătoare: Fra mezz’ora e morta/ Într-o jumătate de oră va fi moartă. G. Puccini vede piesa Tosca a lui Victorien Sardou la Milano, cu Sarah Bernard în rolul titular. Imediat i se adresează editorului săi Giulio Ricordi, cu rugămintea de a obține drepturile de adaptare a piesei, pentru o lucrare lirică. Este
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
din cele patru elemente, anume în pământ, pentru ca de aici să facă să se ridice viața. Primind Botezul în vederea urmăririi Domnului nostru, Dascălul și Călăuza, noi nu ne îngropăm în pământ (pentru că acesta acoperă pe cel care este cu adevărat mort, ca să acopere boala și stricăciunea naturii noastre), ci apropiindu-ne de apă, element înrudit cu pământul, ne acoperim pe noi înșine cu ea, după cum a făcut-o și Domnul în pământ; și făcând aceasta de trei ori, închipuim bucuria învierii
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
că în înțelesul povestirii nu-i vorba numai de piei obișnuite. Căci ce fel de animale au putut fi sugrumate și despuiate pentru a li se da o astfel de întrebuințare? Or, întrucât orice piele luată odată de pe animal e moartă, sunt absolut sigur că prin această condiție muritoare rezervată doar animalelor necuvântătoare, a fost dată mai târziu omului, din grijă și prevedere, capabilitatea de a muri. Sigur, însă, că moartea nu a fost dată omului pe vecie, căci doar haina
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
stilul actual de interpretare. Și încă, nu cunoaștem decât erorile cele mai grosolane - modificările scrise ale textului - căci mărturii sonore ale epocii nu există, pentru a cunoaște și alte detalii ale interpretării în epocă. Preocuparea pentru acuratețe nu era însă moartă și ea a generat, în anul 1862, prima ediție conformă cu originalul (Urtext), realizată de Franz Kroll, tot după Clavecinul bine temperat de J.S.Bach, la aceeași editură Peters, iar în 1881 marea ediție critică a lui Hans Bischoff la
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Dumnezeu. Sfinții Părinți nu vorbesc de moartea lui Hristos, fără să o pună în legătură imediată cu Învierea Domnului. Sfântul Ioan Damaschin subliniază faptul că, deși momente distincte și distanțate, moartea și învierea Mântuitorului constituie totuși o unitate. Cu toate că este mort cu trupul, este în același timp dătător de viață și izvor de nestricăciune, ca unul care biruiește legile firii stricăcioase<footnote Sf. Ioan Damaschin, Canonul Învierii, oda VII, 1, P.G., XCVI, col. 841C. footnote>. Prin învierea Sa, Mântuitorul a înnoit
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Dumnezeu. Sfinții Părinți nu vorbesc de moartea lui Hristos, fără să o pună în legătură imediată cu Învierea Domnului. Sfântul Ioan Damaschin subliniază faptul că, deși momente distincte și distanțate, moartea și învierea Mântuitorului constituie totuși o unitate. Cu toate că este mort cu trupul, este în același timp dătător de viață și izvor de nestricăciune, ca unul care biruiește legile firii stricăcioase<footnote Sf. Ioan Damaschin, Canonul Învierii, oda VII, 1, P.G., XCVI, col. 841C. footnote>. Prin învierea Sa, Mântuitorul a înnoit
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
rămânem la prima semnificație, cea de animal curat, cămilă simbolizează poporul ales, în timp ce necurăția prefigură neamurile păgâne. Faptul că Ioan purta o haină din par de cămilă, semnifică chemarea evreilor și a păgânilor la Hristos. Cureaua, provenită de la un animal mort, semnifică prin încingerea cu ea, omorârea patimilor. Cât privește hrană să, trebuie să știm că albinele și lăcustele erau considerate a fi curate în Vechiul Testament, semn că Ioan se hrănea doar cu cele plăcute Domnului. Moartea Sfanțului Ioan Botezătorul Din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
la bordei și otrăvi copiii - în somn. -Totuși...cum ai rotunjit acest raționament atât de ciudat? - Am jonglat cu afirmația filozofică „somnul rațiunii naște monștri”. Am uzat de reversul chestiunii și am zis și eu că „monștrii rațiunii nasc somnul mort...” -Maestre, ți-ai ales „victimele” după anumite criterii? - Fără preferințe preconcepute și fără ranchiunuri. Prin viața mea, de-acum lungă și întortochiată, m-am încrucișat cu multiple paparude, de diferite culori și concepții politice Nu-mi plac trădătorii, căcănarii, precum
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]