1,969 matches
-
care postulează non-existența unui mod optim, ideal (the one best way) de conducere a oamenilor. Cel mai bun stil de conducere este determinat de situația în care acționează liderul. Teoria pornește de la trăsăturile liderului pe care Fiedler le numește structura motivațională a liderului (Spector, 2000). Liderul preocupat de relații obține cea mai mare satisfacție din bunele relații personale cu ceilalți, este sensibil la ceea ce simt membrii grupului și acordă atenție acestui aspect, îi încurajează pe membrii grupului să participe și să
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
atingerii obiectivelor organizaționale. „Obiectivele lor” înseamnă obiectivele care prezintă interes pentru membrii organizației - climat de muncă agreabil, realizare personală, promovare. Liderul (stilul său) va fi acceptat de subordonați în măsura în care este perceput ca o sursă de satisfacții și va avea potențial motivațional în măsura în care satisfacția este legată de performanță/productivitate (liderul facilitează, sprijină și recompensează eficiența în activitate a subordonaților). Lider eficient este acela care armonizează obiectivele angajatului-subordonat cu obiectivele organizației. Teoria rutei spre obiectiv pornește de la presupunerea că liderii sunt suficient de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de convinși de integritatea liderului, încât ar fi dispuși să riște propriile cariere în urmărirea viziunii propuse de acesta. Liderii carismatici au capacitatea de a-i face pe oameni să se simtă capabili a acționa în direcția viziunii. Folosind dimensiunea motivațională și tehnicile de comunicare, liderul carismatic sporește încrederea membrilor în resursele lor și în valoarea recompenselor asociate eficienței. Liderii carismatici sunt persoane dinamice, energice, orientate spre acțiune, evidențiindu-se ca modele pentru membrii grupului pe care îl conduc. Liderii carismatici
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
o vor avea inițiativa și spiritul creator. Ne putem aștepta și la schimbări organizaționale în legătură cu aria de control: Descentralizarea și personalizarea muncii vor face controlul mai dificil; Controlul privind comportamentul salariaților va fi redus și va fi orientat spre aspectele motivaționale ale condițiilor de muncă; Angajații vor fi mai responsabili, iar evaluarea se va face printr-o mai precisă evidențiere a rezultatelor; Indivizii și grupurile își vor elabora sisteme proprii de control și de apreciere a performanțelor; Numeroase surse de informații
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a accidentelor de muncă (1975). Investigație psihologică complexă a 204 persoane implicate în accidente de muncă (1975). Am început analiza socio-psihologică a migrației forței de muncă; am reprezentat grafic conflictele reale și potențiale, relațiile de putere din fiecare unitate, structura motivațională a persoanelor care abandonau munca. Analize și cercetări făcute cu scopul de a reduce migrarea forței de muncă din Combinatul Siderurgic (1975), de la instalația de laminare (1976), de la instalația de laminare grea (1976), de la secția Căilor Ferate Uzinale (1977). Am
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și autoritate Birocrație Școala relațiilor umane Efectul Hawthorne Comportamentul cooperator Contingență Instituție Analiza costurilor tranzacționale Analiza ecologică Dependența de resurse Modelul ecologiei populației Teorie instituțională Postmodernism Accidente de muncă Așteptare Cibernetică Cromatică industrială Efort Ergonomie Eroare umană Factor uman Factori motivaționali extrinseci Factori motivaționali intrinseci Feedback Ierarhia trebuințelor Iluminat Instrumentalitate Justețe distributivă Justețe procedurală Microclimat Motivație Nevoi Nevoi de dezvoltare Nevoi existențiale Nevoi relaționale Nevoia de afiliere Nevoia de putere Nevoia de realizare Obiective organizaționale Presiune atmosferică Proces de comparare Scop
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Școala relațiilor umane Efectul Hawthorne Comportamentul cooperator Contingență Instituție Analiza costurilor tranzacționale Analiza ecologică Dependența de resurse Modelul ecologiei populației Teorie instituțională Postmodernism Accidente de muncă Așteptare Cibernetică Cromatică industrială Efort Ergonomie Eroare umană Factor uman Factori motivaționali extrinseci Factori motivaționali intrinseci Feedback Ierarhia trebuințelor Iluminat Instrumentalitate Justețe distributivă Justețe procedurală Microclimat Motivație Nevoi Nevoi de dezvoltare Nevoi existențiale Nevoi relaționale Nevoia de afiliere Nevoia de putere Nevoia de realizare Obiective organizaționale Presiune atmosferică Proces de comparare Scop Sistem Sistemul om-mașină-mediu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
afiliere Nevoia de putere Nevoia de realizare Obiective organizaționale Presiune atmosferică Proces de comparare Scop Sistem Sistemul om-mașină-mediu Situație de echitate Situație de inechitate Tactici de restabilire a echității Tehnologie Temperatură ambientală Teoria așteptărilor Teoria nevoilor învățate Teorie ERG Teorii motivaționale de conținut Teorii motivaționale procesuale Transmitere informație Trebuințe Trebuințe de creștere Trebuințe de deficiență Umiditate ambientală Valență Zgomotul ambiental Aprecierea performanțelor Modele ale evaluării performanței Contextul evaluării Competențe Sisteme de evaluare Scale de evaluare Scale de evaluare cu ancore comportamentale
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Nevoia de realizare Obiective organizaționale Presiune atmosferică Proces de comparare Scop Sistem Sistemul om-mașină-mediu Situație de echitate Situație de inechitate Tactici de restabilire a echității Tehnologie Temperatură ambientală Teoria așteptărilor Teoria nevoilor învățate Teorie ERG Teorii motivaționale de conținut Teorii motivaționale procesuale Transmitere informație Trebuințe Trebuințe de creștere Trebuințe de deficiență Umiditate ambientală Valență Zgomotul ambiental Aprecierea performanțelor Modele ale evaluării performanței Contextul evaluării Competențe Sisteme de evaluare Scale de evaluare Scale de evaluare cu ancore comportamentale Interviu de evaluare Erori
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
3600 este PDI -Personnel Decisions International, HYPERLINK "http://www.personneldecisions.com" www.personneldecisions.com Pentru detalii vezi studiul de caz publicat în 1960 (Aitken, H.G.J., Taylorism at Watertown Arsenal; Harvard University Press.) teoria rutei spre obiectiv se bazează pe teoria motivațională a așteptării elaborată de Vroom (engl., expectancy theory); urmăriți capitolul Motivația pentru muncă pentru detalii privind această teorie motivațională. FILENAME \p D:\Carti\Manual de psihologia muncii si organizationala\Surse\Listat\Manual PMO.doc PAGE 1 Exigențele postului Nivelul cunoștințelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
caz publicat în 1960 (Aitken, H.G.J., Taylorism at Watertown Arsenal; Harvard University Press.) teoria rutei spre obiectiv se bazează pe teoria motivațională a așteptării elaborată de Vroom (engl., expectancy theory); urmăriți capitolul Motivația pentru muncă pentru detalii privind această teorie motivațională. FILENAME \p D:\Carti\Manual de psihologia muncii si organizationala\Surse\Listat\Manual PMO.doc PAGE 1 Exigențele postului Nivelul cunoștințelor, priceperilor, Necesități de = abilităților de care dispune angajatul instruire Exigențele schimbării la Gradul în care angajatul este dispus nivel
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
motivație, obiective, antrenament cu greutăți, fitness Rezumat Acest studiu și-a propus cercetarea antrenamentului cu greutăți din perspectiva legăturilor dintre motivația practicanților și tipurile de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim să aflăm dacă formele de reglare motivațională cel mai slab autodeterminate relaționează cu orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent mai mare relaționează cu orientarea Fundamentarea teoretică a cercetării Nevoia de competență se referă la nevoia unui individ de
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
avea grijă de alții și de a primi îngrijire și atenție de la ceilalți” (Crăciun, 2008, p. 34). Aceste nevoi bazale jalonează direcția în care oamenii își pot realiza la maxim potențialul individual. Când aceste nevoi bazale sunt satisfăcute atunci formele motivaționale puternic autodeterminate vor putea sta la baza comportamentului unui individ (Edmunds et al., 2006). Când nevoile psihologice de bază sunt satisfăcute atunci individul va promova un comportament de adaptare și integrare, având un impact pozitiv asupra bunăstării personale (Deci & Ryan
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
acestora (Petherick & Markland, 2008). Teoria orientării spre obiective explică modul în care indivizii diferă între ei prin perspectiva în care își reprezintă succesul. Teoria orientării spre obiective este un model psihologic care amplasează individul în poziție centrală, urmărind efectele climatului motivațional (mediului ambiant) asupra deciziilor individului (Hein & Hagger, 2007). În ultimul timp, prin Teoria orientării spre obiective se promovează două tipuri de orientări: orientări spre sine și orientări spre sarcină. Atunci când indivizii sunt orientați spre sine ei își evaluează propria competență
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
Biddle et al., 1999). Obiective și ipoteze Prezentul studiu și-a propus cercetarea antrenamentului cu greutăți din perspectiva legăturilor dintre motivația practicanților și tipurile de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim să aflăm dacă formele de reglare motivațională cel mai slab autodeterminate relaționează cu orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent mai mare relaționează cu orientarea spre sarcină. Plecând de la cercetările similare întreprinse în alte țări, dorim să vedem dacă
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
multe studii din străinătate sunt aplicabile practicanților antrenamentului cu greutăți din Cluj-Napoca, am combinat Teoria autodeterminării cu Teoria orientării spre obiective. Astfel, prin studiul nostru am adus date importante cu privire la relaționarea tipurilor de orientări spre obiective cu formele de reglare motivațională. Rezultatele prefigurează concluzii foarte importante pentru domeniul antrenamentului cu greutăți în fitnessul pentru toți. Atunci când participanții cunosc valoarea activității la care participă, iar beneficiile acesteia le sunt explicate corect, putem spera într-o internalizare a motivației extrinseci, rezultând într-o
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
copil Îi pune funia-n coarne”.) Logic, logică - ilogic, absurdtc " Logic, logică - ilogic, absurd" Nu se poate salva și capra, și varza. (Opțiunea pentru o alternativă sau alta În cadrul situației dilematice respective este revelatoare pentru un anumit nivel intelectual sau motivațional al persoanei: „Nu poți fi În două locuri În același timp”; „Nu poți ședea În două bărci deodată”; „Nu se pot lua două piei de pe o oaie”; Cine slujește la doi stăpâni, pe unul dintre ei trebuie să-l mintă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Înainte de vreme face să scadă sau chiar să dispară interesul persoanei În cauză față de activitatea propusă, pe care o va tot amâna sau o va desfășura În silă: „Cine plătește Înainte este rău servit”. De aceea, unii țărani, intuind valoarea motivațională deosebită pe care o are o recompensă promisă, dar Încă neonorată, Își stimulează caii Înhămați la căruță legând de oiștea acesteia un sac plin cu fân sau cu ovăz, la care caii evident nu pot să ajungă, dar pe care
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
austriac care a trăit în perioada 1870 - 1937) pentru întreaga dezvoltare psihică a persoanei. • SCĂDEREA MOTIVAȚIEI DE PREGĂTIRE Motivația în sport, reprezintă un factor foarte important, constituindu-se că proces activator pentru practicarea activităților sportive. În lipsă activării de tip motivațional, un sportiv va prezenta dificultăți în față provocărilor sportului și în depășirea limitelor personale și performanțiale, precum și în dezvoltare. Motivarea este o calitate care se bazează și care se construiește plecând de la autocunoaștere. Ideal și normal ar fi ca în
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
00% 30,00% - - Evaluarea atitudinii suportive a trainerului - 60,00% 40,00% - - Tabelul 4. Rezultatele evaluării în termeni de ecou pentru grupurile de subordonați Datele sugerează că, în contextul unei centrări excesive pe sarcină și al acceptării ca unică dimensiune motivațională a factorilor financiari (strategia calculativă), trainingul a răspuns nevoilor subordonaților de atenție, înțelegere, empatie și deschidere interpersonală. Cei mai mulți manageri și subordonați își declară disponibilitatea pentru o viitoare participare (92,5% dintre subiecți), în timp ce 7,5% declară că nu mai doresc
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
situaționale, pe de o parte, și similaritatea răspunsurilor comportamentale oferite de un subiect, pe de altă parte. Coerența comportamentală este așadar o expresie externă a unor legități interne, absolut subiective, care leagă într-un pattern stabil caracteristicile interne (cognitive, afective, motivaționale) de caracteristicile externe semnificative pentru deciziile și acțiunile persoanei considerate. Continuând această idee, s-a propus chiar o formă mixtă de coerență care să surprindă concomitent patternuri statice și dinamice ale caracteristicilor de personalitate; adică acele „patternuri de schimbare care
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
din zona financiară cu care se ocupau de obicei, că a fost cea mai mare provocare cu care s-au confruntat vreodată. (Știu asta pentru că uneori Îi mai dau și eu o mînă de ajutor lui Luke la discursurile lui motivaționale.) Pe de altă parte Însă, ce e viața fără puțină aventură și fără noi și noi visuri? Brandon Communications e cea mai bună companie de profil, cu fiecare an tot mai puternică și mai dinamică; orice nouă Întreprindere În care
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
prezentare a metodelor, ci și o punere a lor În funcțiune, nu? Doru Pop: Textul acesta introductiv s-a dorit a fi tocmai așa ceva. Să Încerc să explic unul dintre mijloace. De exemplu, se poate face o analiză pe nivelul motivațional. Folosind schema motivaționistă, putem deduce structurile imaginative ale unui grup. De altfel, iarăși, chiar ce se Întâmplă aici, la Întâlnirile Phantasma, constituie un gest, un act ce ține de metodologia calitativă. Întâlnirile de la Phantasma aparțin categoriei de interpretare În grup
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
explicații și predicții ale comportamentului demografic - cum se și întâmplă, de altfel -, ea ajunge inevitabil la concepte și teorii fundamentale din psihologia socială: valori, atitudini și intenții comportamentale, teoriile socializării și învățării sociale, teoria disonanței cognitive, teoria procesului atribuțional, factorii motivaționali și luarea de decizii etc. Prognoza demografică este strâns legată de cea a planificării familiale, care, la rândul ei, este și o problemă de sisteme de valori și atitudini. Intersecțiile dintre istorie și sociologia familiei sunt fecunde. În măsura în care istoria a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în loc de o singură mamă și un singur tată au acum cel puțin trei părinți; o familie mai bogată cantitativ și calitativ oferă copiilor și o mai pronunțată flexibilitate, având în preajma lor valori, norme, idei, maniere de conduită, îndemnuri și surse motivaționale diferite; ei câștigă noi frați (vitregi sau pe jumătate vitregi), putându-se angaja în interacțiuni fertile și având acum în mare măsură grupul de similaritate (peer-group) în propria casă; își dezvoltă sistemul de rude, care în principiu atrage după sine
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]