3,805 matches
-
noilor excitanți datorită existenței perioadei refractare absolute și relative. 7.2.4. Cuplarea excitației cu contracția Mesajul contractil este declanșat de factori endogeni (neuroumorali și metabolici) sau exogeni (stimuli somato-senzitivo-senzoriali) și este condus sub formă de impuls nervos la unitățile motorii. Activarea motoneuronului α se poate realiza pe cale reflexă (arc reflex) sau voluntară (cortico-medulară). Impulsul nervos eliberează mediatorul chimic (ACh) la nivelul plăcii motorii. Depolarizarea membranei postsinaptice de către ACh determnă generarea unui potențial de acțiune propagat, ce are ca efect eliberarea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
neuroumorali și metabolici) sau exogeni (stimuli somato-senzitivo-senzoriali) și este condus sub formă de impuls nervos la unitățile motorii. Activarea motoneuronului α se poate realiza pe cale reflexă (arc reflex) sau voluntară (cortico-medulară). Impulsul nervos eliberează mediatorul chimic (ACh) la nivelul plăcii motorii. Depolarizarea membranei postsinaptice de către ACh determnă generarea unui potențial de acțiune propagat, ce are ca efect eliberarea Ca2+ în sarcoplasmă și astfel cuplarea excitației cu contracția. La nivelul zonei de contact între tubii T și cisternele terminale ale reticulului sarcoplasmic
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
grosimea și lungimea musculară, particularități de inserție, tipul de fibre musculare (lente sau rapide), viteza de scurtare, gradul de oboseală. După condițiile mecanice contracțiile musculare sunt: izotonice; cu realizare de lucru mecanic și deplasarea segmentelor corporale, caracteristice pentru majoritatea activităților motorii (mers, alergare, ridicare de greutăți); izometrice; lungime constantă deci mobilitate nulă, caracteristice pentru activitatea musculară posturală. Pentru același mușchi forța de contracție depinde de lungimea de repaus, în primul rând datorită gradului variabil de suprapunere a filamentelor de actină și
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
inervează fibrele rapide este mai mare ( 80-90 m/sec) decât în cazul fibrelor lente (60-70 m/sec). Tipul de fibre poate fi determinat în ție de motoneuron. Toate fibrele musculare inervate de același motoneuron (care fac parte din aceeași unitate motorie ) sunt de același tip. Mărimea unităților motorii diferă; cele care contin fibre lente sunt mai mici. Unitatile motorii mici, cu fibre lente, sunt folosite mai des în activități de rutină. Unitățile motorii mari, cu fibre rapide, care pot sa genereze
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
m/sec) decât în cazul fibrelor lente (60-70 m/sec). Tipul de fibre poate fi determinat în ție de motoneuron. Toate fibrele musculare inervate de același motoneuron (care fac parte din aceeași unitate motorie ) sunt de același tip. Mărimea unităților motorii diferă; cele care contin fibre lente sunt mai mici. Unitatile motorii mici, cu fibre lente, sunt folosite mai des în activități de rutină. Unitățile motorii mari, cu fibre rapide, care pot sa genereze forță mare, obosesc repede și de aceea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de fibre poate fi determinat în ție de motoneuron. Toate fibrele musculare inervate de același motoneuron (care fac parte din aceeași unitate motorie ) sunt de același tip. Mărimea unităților motorii diferă; cele care contin fibre lente sunt mai mici. Unitatile motorii mici, cu fibre lente, sunt folosite mai des în activități de rutină. Unitățile motorii mari, cu fibre rapide, care pot sa genereze forță mare, obosesc repede și de aceea sunt folosite mai rar și pe perioade scurte de timp. Oboseala
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
același motoneuron (care fac parte din aceeași unitate motorie ) sunt de același tip. Mărimea unităților motorii diferă; cele care contin fibre lente sunt mai mici. Unitatile motorii mici, cu fibre lente, sunt folosite mai des în activități de rutină. Unitățile motorii mari, cu fibre rapide, care pot sa genereze forță mare, obosesc repede și de aceea sunt folosite mai rar și pe perioade scurte de timp. Oboseala musculară Oboseala este o stare indusă de efortul susținut și prelungit, asociată cu scăderea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
aceea sunt folosite mai rar și pe perioade scurte de timp. Oboseala musculară Oboseala este o stare indusă de efortul susținut și prelungit, asociată cu scăderea excitabilității, forței și duratei contracției musculare. Aceasta se explică prin scăderea numărului de unități motorii antrenate în actul motor. Scade și capacitatea de scurtare a fiecărei fibre. In timpul unei contracții maximale susținute, când toate unitățile motorii sunt folosite, rata influxului nervos este maximă, având ca efect acumularea K+ extracelular și reducerea potențialului fibrei musculare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
prelungit, asociată cu scăderea excitabilității, forței și duratei contracției musculare. Aceasta se explică prin scăderea numărului de unități motorii antrenate în actul motor. Scade și capacitatea de scurtare a fiecărei fibre. In timpul unei contracții maximale susținute, când toate unitățile motorii sunt folosite, rata influxului nervos este maximă, având ca efect acumularea K+ extracelular și reducerea potențialului fibrei musculare. In aceste condiții scade abilitatea de a se produce potentialul de acțiune, dar oboseala durează puțin timp. După circa un minut tensiunea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
studiază activitatea bioelectrică a mușchiului striat în stare de repaus sau de contracție în condiții normale sau patologice. Electromiografia se clasifică în: EMG globală, la nivel de mușchi, efectuată cu electrozi de suprafață, și EMG elementară, la nivel de unitate motorie, care utilizează ace-electrod. Lanțul de măsură folosit cuprinde electrozii, sistemul de fitrare, sistemul de amplificare, oscilograf catodic pentru vizualizare / înregistrare (eventual și redare acustică). Traseele EMG cuprind următoarele aspecte: lipsa activității bioelectrice în repaus (linie izoelectrică), traseu simplu la o
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
măsură folosit cuprinde electrozii, sistemul de fitrare, sistemul de amplificare, oscilograf catodic pentru vizualizare / înregistrare (eventual și redare acustică). Traseele EMG cuprind următoarele aspecte: lipsa activității bioelectrice în repaus (linie izoelectrică), traseu simplu la o contracție ușoară (potențiale de unitate motorie), traseu intermediar la o contracție medie (potențiale de UM cu amplitudine și frecvență mai mare), traseu de interferență la o contracție maximă (nu mai pot fi distinse potențiale de UM), ritm Piper la contracție maximală cu contrarezistență (sinusoide). EMG de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
la o contracție maximă (nu mai pot fi distinse potențiale de UM), ritm Piper la contracție maximală cu contrarezistență (sinusoide). EMG de stimulo-detecție examinează excitabilitatea și conductibilitatea ansamblului neuromuscular la bolnavii paralizați, la pacienții care nu colaborează și simulează deficiențe motorii; stabilește: intensitatea de curent necesară stimulării fibrelor senzitive și motorii, timpii de latență, viteza de conducere a influxului nervos în fibrele senzitive și motorii, particularitățile potențialelor evocate motorii M (se stimulează nervul în două puncte ale traiectului și se culege
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de UM), ritm Piper la contracție maximală cu contrarezistență (sinusoide). EMG de stimulo-detecție examinează excitabilitatea și conductibilitatea ansamblului neuromuscular la bolnavii paralizați, la pacienții care nu colaborează și simulează deficiențe motorii; stabilește: intensitatea de curent necesară stimulării fibrelor senzitive și motorii, timpii de latență, viteza de conducere a influxului nervos în fibrele senzitive și motorii, particularitățile potențialelor evocate motorii M (se stimulează nervul în două puncte ale traiectului și se culege potențialul motor M în unul din mușchii inervați) și senzitivo-motorii
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
excitabilitatea și conductibilitatea ansamblului neuromuscular la bolnavii paralizați, la pacienții care nu colaborează și simulează deficiențe motorii; stabilește: intensitatea de curent necesară stimulării fibrelor senzitive și motorii, timpii de latență, viteza de conducere a influxului nervos în fibrele senzitive și motorii, particularitățile potențialelor evocate motorii M (se stimulează nervul în două puncte ale traiectului și se culege potențialul motor M în unul din mușchii inervați) și senzitivo-motorii H (potențial evocat muscular care apare la stimularea fibrelor senzitive ale unui nerv după
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
neuromuscular la bolnavii paralizați, la pacienții care nu colaborează și simulează deficiențe motorii; stabilește: intensitatea de curent necesară stimulării fibrelor senzitive și motorii, timpii de latență, viteza de conducere a influxului nervos în fibrele senzitive și motorii, particularitățile potențialelor evocate motorii M (se stimulează nervul în două puncte ale traiectului și se culege potențialul motor M în unul din mușchii inervați) și senzitivo-motorii H (potențial evocat muscular care apare la stimularea fibrelor senzitive ale unui nerv după un timp de latență
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
celule, cu existența mai multor “punți” intercelulare). Fibrele sunt unite în fascicule musculare, iar membrana lor intră în contact, formând joncțiuni (nexus, gap junction) ce permit fluxuri ionice intercelulare. Acești mușchi se numesc unitari pentru că fibrele musculare nu au inervație motorie individuală. Excitația se propagă de la o fibră la alta, cuprinzând porțiuni mari de mușchi (sau tot mușchiul) care acționează ca o unitate. Mușchii unitari pot prezenta și activitate automată, independentă de inervație (de exemplu mușchii din tubul digestiv, căile biliare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sau reglatoare, din care unele sunt actin-dependente, cu implicarea unor proteine specializate ce leagă actina, cum sunt caldesmonul și calponina. 7.3.8. Particularități și implicații funcționale Proprietăți ale mușchilor netezi cu implicații funcționale în adaptarea viscerelor cavitare la acțiunile motorii necesare activității lor sunt: capacitatea de a fi stimulați prin întindere, prin declanșarea unor mecanisme spontane (organele cavitare se evacuează prin conținut excesiv), și plasticitatea. Aceasta este o proprietate foarte importantă, prezentă la organele cavitare (vezica urinară, stomac), ce constă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
el și fără să îl întrebe nimic, un maestru îi spusese că nu e potrivit nici măcar pentru aspirantură. Mos stătuse în local destul de mult pentru a-l vedea apărând pe Severus. Părea sub influența unor substanțe care îi alterau capacitățile motorii, pentru că se clătina vizibil și rostea vorbe fără sens. Când bătrânul trecuse pe lângă masa lui, cu un gest calm, dar ferm, Mos îl silise să se așeze alături de el și îl lăsase să îi vadă chipul. Trăsăturile acestuia se limpeziseră
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
absorbite sunt puse la dispoziția celulelor, asigurând nutriția acestora. Fenomenele digestive se produc independent de voința omului din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de măcinare. Limba, buzele și obrajii contribuie la menținerea alimentelor în cavitatea bucală și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie și de lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt permise
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente ingerate sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de intestin determină și relaxarea segmentelor vecine; acest răspuns se numește reflexul intestino intestinal. Stomacul și porțiunea terminală a ileonului interacționează reflex. Astfel, distensia ileonului determină reducerea motilității gastrice; răspuns numit reflex ileo gastric. De asemeni, creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină creșterea motilității ileonului terminal; răspuns numit reflex gastro-ileal. b. Reglarea umorală Tranzitul intestinal poate fi încetinit de enteroglucagon, neurotensină, endorfine, enkefaline. Tranzitul poate fi accelerat de serotonină, VIP etc. Sfincterul ileo-cecal Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]