493 matches
-
război de o sută de ani. În rest, Ion Bogdan Lefter avea să-și vadă publicat Globul de cristal un an mai târziu, în 1983; i-au urmat, peste încă un an, Romulus Bucur (Greutatea cernelii pe hârtie) și Alexandru Mușina (Strada Castelului 104). În sfârșit, abia în 1989 va izbucni și Bogdan Ghiu, cu Manualul autorului. Departe de mine gândul că aceștia ar fi fost niște necunoscuți. Dar, negru pe alb, pentru cei mai mulți dintre ei, Cinci a constituit adevăratul debut
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
având și o explicație politică. Tinerii poeți de la Cenaclul de Luni trăiau, totuși, în mijlocul anilor celor mai negri ai regimului Ceaușescu. În acest sens trebuie înțelese, măcar parțial, accesele de balbuție din versurile de mai sus sau filipicele lui Alexandru Mușina, din teribilul Budila Express.) N-aș îndrepta însă lectura exclusiv în această direcție contextuală. Dac-am făcut referire la ea, a fost numai ca să subliniez felul în care cei cinci se raportau, intim, la ideea de construcție. De pe un cu
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
47) Ce ciudat că unor asemenea imagini (inteligente, da, dar de ce n-ar fi?), li s-a pus, cu consecvență, eticheta de abstracțiuni! Despre Lecțiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M. și Budila Express (cu care figurează, aici, Alexandru Mușina) nu se poate vorbi în puține cuvinte. Ele au locul lor clar în orice antologie de poezie românească. Oricât de exigentă ar fi aceasta. Cât despre Cinci, e un volum care a făcut istorie.
Sfidarea retoricii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5483_a_6808]
-
2002, Daniel Pișcu își vedea concretizat un răsunător (cel puțin în propria conștiință) proiect din vremea studenției: un roman alcătuit aproape în întregime din replici autentice ale colegilor săi de cămin și de facultate (nimeni alții decât Ion Stratan, Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Radu Călin Cristea, Florin Iaru ș.a.). Însumând mai puțin de o sută de pagini, acest Cel mai mare roman al tuturor timpurilor reprezintă nu doar un extraordinar document al generației lunediste, dar și, pe cât se poate forța conceptul
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
un roman a cărui metodă de scriere era îngrijorător de asemănătoare cu aceea a delatorilor. Ce consemna el acolo era perfect inofensiv: jocurile de cuvinte ale campionului jocurilor de cuvinte, Ion Stratan, malițiile, totuși, atât de calde ale lui Alexandru Mușina, reacțiile îmbufnate ale lui Romul Bucur și altele asemenea. Prin acest „filaj” la vedere, Daniel Pișcu decongestiona o atmosferă care putea părea (și probabil chiar era) imposibilă. le acestea au continuat și după prăbușirea regimului. De astă dată, contra unui
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
confeseze cu „nerușinare”, dezinhibările sunt accentul nou cel mai evident al ultimelor două decenii românești (vezi cărți semnate de Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu, Ioana Bot, Matei Călinescu, Nicolae Breban, Livius Ciocârlie, Mircea Zaciu, Nicolae Balotă, dar și Dorli Blaga, Al. Mușina, Radu Mareș). Dar spunerea de sine e (parțial) literaturizată, căci interpretează și pune în ordine ceea ce se răzvrătește în contra oricărei ordini - viața însăși cu toate fețele ei de zi și de noapte. Cronologia jurnalelor nu e, oricât ar părea de
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
Cosmin Ciotloș Există ceva didactic în toate poemele Regelui dimineții. Dar didactic în cel mai general (și mai simpatic) dintre înțelesuri. Căci retorica lui Alexandru Mușina nu ține la distanță nici învățăturile de viață, nici emoțiile dinaintea marii treceri, nici ascultarea ploilor din ce în ce mai dese, nici exercițiile de stil, nici notele cotidiene. Mușina se înfățișează aici ba extrem de sever, ba cumplit de retractil; ba pe postament, ba
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
didactic în cel mai general (și mai simpatic) dintre înțelesuri. Căci retorica lui Alexandru Mușina nu ține la distanță nici învățăturile de viață, nici emoțiile dinaintea marii treceri, nici ascultarea ploilor din ce în ce mai dese, nici exercițiile de stil, nici notele cotidiene. Mușina se înfățișează aici ba extrem de sever, ba cumplit de retractil; ba pe postament, ba între paranteze; ba ca dascăl, ba ca didascalie. El lucrează cu textul, dar e și adânc scufundat în text. Epopeea are refrene școlare, iar salutul consta
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
lecțiile deschise ale profesorului de limbă franceză A.M. din volumul strada castelului 104) e și puțin pedagogic. El livrează și explică un discurs în urma căruia nimeni nu pleacă cu mâna goală. Detaliile anoste de la masa de lucru există datorită lui Mușina. Aheii, legionarii, teutonii, la fel. Ca bun didactic întâi, dar mai ales ca bun estetic. De aici jocul recunoștinței din partea a doua a poemului. Cu câteva pagini mai devreme (La începutul verii) un centurion tocmai apare ca din senin în
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
pentru criterii de profunzime (cea mai ușor de falsificat în poezie), ci tocmai pentru zâmbetul natural de la capăt de vers. Este, de pildă, cazul poemului Fiii iernii, cel mai bun din carte și, oricum, printre cele mai bune ale lui Mușina. Alchimia verbului profită din plin de variațiile termice: nu doar cuptorul face parte din inventar, ci, s-ar zice, și frigiderul, și incubatorul. Finalul n-are cusur: Suntem copiii iernii. Dezghețul n-ar fi/ Decât moarte: cum tundra se transformă
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
ar fi să piară și trupul și visul/ Chiar dacă nimeni/ Nu va recunoaște în pata de pe covor/ Lacrima sângelui din inima mea/ Care tocmai a aflat că sunt muritor." (pag. 13) Ca și îngerul din Laodiceea (cel din Apocalipsă), Alexandru Mușina e insensibil la valorile intermediare. Pentru el există și se salvează numai ceea ce e fie rece, fie în clocot. Iubește criogenia și incendiul. Între înseamnă moarte. O spune răspicat în textul acesta, emblematic de altfel pentru volum. Confortul e o
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
Iată de ce nu trebuie să vedem în liniștea impusă a Regelui dimineții o liniște adevărată. Îndărătul peliculei zac angoase, fobii, anxietăți, crize, boli, spasme. Că nu se văd din prima clipă, e meritul formulei didactice de care vorbeam la început. Mușina nu le exhibă în procesiuni alegorice, ci le explică auster atunci când le vine rândul în orar. Îmblânzindu-le pentru public. Nu și pentru el: Desigur că m-am născut vinovat:/ Oasele nu-mi sunt de platină, celulele nu-s de
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
mângâie. Și mai puține/ Intră în carne și își fac cuibul acolo.// Carnea: lunecoasă materie. Nu rămâi/ Decât c-un anume fior, cu muzica limfei/ Într-o dimineață de vară:/ O ceață luminoasă." (pag. 53) În paginile acestei cărți, Alexandru Mușina devine cel mai liric dintre poeții generației 80. El depășește inventarul modernist al categoriilor negative și reușește să îndolieze atmosfera numai prin tonuri ce bat spre alb. Nici măcar negurii nu i zice negură, ci ceață. Ca tehnică, îi lasă-n
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
ești ca Ninive și Babilon, ca Fou-Tzien și Cartagena,/ ca Tenohtitlan și Samara, ca Ophir și Ultima Thule,/ Mai departe ești decât aerul ce mă înconjoară, decât sângele care-mi bate în tâmple." (pag. 70) Cu Regele dimineții, profesórul Alexandru Mușina întoarce cum îi vine la socoteală o celebră butadă. Poezia, firește, se predă. Dar e mai vie ca oricând.
Poezia se predă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6665_a_7990]
-
că mi-au încredințat, temerar, cuvintele lor. Cine a făcut selecția celor 20 de poeți (Ileana Mălăncioiu, Ion Pop, Ana Blandiana, Nicolae Prelipceanu, Dinu Flămând, Adrian Popescu, Liviu Ioan Stoiciu, Gabriel Chifu, Denisa Comănescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Alexandru Mușina, Ion Mureșan, Marta Petreu, Mircea Cărtărescu, Ioan Es. Pop, Daniel Bănulescu, Robert Șerban, Dan Sociu, Stoian G. Bogdan), dacă se poate spune, și care au fost criteriile prime? Am avut imensul privilegiu de a fi fost povățuită și îndrumată de
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
discursive care stau la baza ironiei lui N. Prelipceanu ori Ioan Es. Pop, la cea a Parnasului lichid al lui Ion Mureșan; de la plăcerea incursiunii în lumea tomberonului din spatele blocului (inefabilă pentru cititorul spaniol), permeabilizînd un derizoriu întărîtat la Alexandru Mușina, pînă la plăcerea jocului logicii sublime la Ana Blandiana, al cărei limbaj poetic îmbracă atît de bine haina spaniolei. Editura Vaso Roto este o editură foarte specială, directoarea ei, Jeannette Lozano, a numit-o așa după un poem al lui
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
89 ș!!ț, ponosite și kitsch." Haida-de! ...din revista Jurnal oriental articolele despre Yin și Yang de Șerban Toader, unde apare și un "Templu" de la Șinca Veche cu acest semn desenat în el (nu l-o fi scrijelit poetul Alexandru Mușina?) și articolul Angelei Hondru despre Anul Nou la japonezi a cărui concluzie este: "Cele câteva ritualuri amintite stau mărturie a respectului pe care japonezii îl poartă tradiției. Ea capătă pentru ei un caracter statornic ce s-ar putea traduce prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
fi bune repere ale anului. Primul mai realizează antologii, traduce, publică segmente dintr-un roman. Dacă Ioana Pârvulescu își continuă curajoasă aventura de prozator, Simona Sora inaugurează, cu al ei Hotel Universal, o promițătoare carieră de romancier, ca și Alexandru Mușină. Eminentul poet și teoretician propune, în romanul său despre Dracula, câteva importante teme de studiu pentru draculalogi. În drum spre sud e debutul în roman al lui Adrian Romilă, critic literar de nădejde al revistei „Conta”. Anul 2012 trebuie să
Ce rămâne? by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4029_a_5354]
-
în Istoria critică e reparatorie. Fiindcă în panorama lui Radu G. Țeposu, în secțiunea Patosul sarcastic și ironic, Magda Cârneci (de fapt, Magdalena Ghica, așa cum semna pe atunci) figurează abia pe poziția a opta. Iar din antologia realizată de Alexandru Mușina (ca și din recentul studiu al lui Mihail Vakulovski, Portret de grup cu generația optzeci), lipsește cu totul. Prin FEM, Magda Cârneci revine asupra făgăduinței din Hipermateria. Își regândește sensibilitatea cu intenția de a-și regândi opera. De a-i
Imagini puternice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5633_a_6958]
-
în măsură să denunțe artificialitatea de fond a construcției lui Gheorghe Crăciun și să devieze interesul dinspre interogația existențială spre calamburul stilistic. Această fixație a personajului, o obsesie adolescentină numai bună de utilizat într-o parodie intelectualistă marca Cimpoeșu sau Mușina, sună ridicol transpusă în registrul grav-meditativ à la Crăciun - care vede în actriță, așa cum mărturisea într-un interviu din „Vatra”, „latura fantasmatică, irealizabilă a dorinței”. Deficitul major al prozei lui Gheorghe Crăciun (mai evident aici decât în alte romane) e
Bovarism masculin by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3579_a_4904]
-
Bodiu, decanul Facultății de Litere din Brașov, organizatorul evenimentului, dar și moderatorilor fiecărei secvențe. În prima zi, Colocviul a fost deschis de Andrei Bodiu, care a realizat un scurt istoric al edițiilor anterioare, apoi a vorbit despre Eugen Negrici. Alexandru Mușina a vorbit despre Cornel Ungureanu și, la final, cei doi oaspeți au făcut confesiuni. Secțiunea studenților s-a desfășurat în trei secvențe, fiecare secvență finalizându- se cu discuții. Prima zi s-a încheiat cu dezbaterea „Critica de întâmpinare azi”, la
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
confesiuni. Secțiunea studenților s-a desfășurat în trei secvențe, fiecare secvență finalizându- se cu discuții. Prima zi s-a încheiat cu dezbaterea „Critica de întâmpinare azi”, la care au participat Caius Dobrescu, Mircea A. Diaconu, Ion Simuț, Andrei Terian, Alexandru Mușina, Gheorghe Ardelean, Vasile Spiridon, moderator fiind Andrei Bodiu. În a doua zi s-a desfășurat secțiunea profesorilor, secțiune în cadrul căreia au fost incluși și doctoranzii. După decernarea premiilor, a avut loc dezbaterea pe tema „Continuități și rupturi în instituția literaturii
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
secțiune în cadrul căreia au fost incluși și doctoranzii. După decernarea premiilor, a avut loc dezbaterea pe tema „Continuități și rupturi în instituția literaturii în ultima jumătate de secol (1961 - 2011)”, la care au participat Caius Dobrescu, Mircea A. Diaconu, Alexandru Mușina, Ion Simuț, Rodica Ilie, moderator fiind Adrian Lăcătuș. Colocviul s-a încheiat cu dialogurile cu cei doi invitați, discuția cu Cornel Ungureanu fiind moderată de Andrei Bodiu, iar cea cu Eugen Negrici, de Alexandru Mușina. Am întâlnit un Eugen Negrici
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
Dobrescu, Mircea A. Diaconu, Alexandru Mușina, Ion Simuț, Rodica Ilie, moderator fiind Adrian Lăcătuș. Colocviul s-a încheiat cu dialogurile cu cei doi invitați, discuția cu Cornel Ungureanu fiind moderată de Andrei Bodiu, iar cea cu Eugen Negrici, de Alexandru Mușina. Am întâlnit un Eugen Negrici foarte atent la tineri. În confesiunea lui de autor, a povestit despre începuturile lui de critic literar, începuturi datorate unui eșec și unei farse: a picat la admitere, iar prima carte, despre Antim Ivireanu, Antim
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]
-
emoționat la începutul colocviului, puțin obosit de trecerea anilor, însă extrem de bucuros să găsească la Brașov, o emulație, care, cu siguranță i-a aminitit de tinerețe. A fost elogios în ceea ce privește activitatea grupului de universitari de la Brașov, lăudându- l pe Alexandru Mușina pentru creativitatea extraordinară pe care a declanșat-o la Brașov și pentru solidaritatea pe care a creat-o, solidaritate rar întâlnită și care reprezintă secretul evoluției Literelor din Brașov. Prezentat de Alexandru Mușina prin proiectele sale, cel despre Literatura Europei
Vitalitatea dezbaterii critice în România by Adriana Bărbat () [Corola-journal/Journalistic/5598_a_6923]