2,575 matches
-
cheflii și rostind printre sughițuri: „Bill (ăsta era Shakespeare), să-mi pice mie ouăle dacă nu vine în curând un mare val și tu ai să fii pe creastă”, adică, voia să spună, a explicat Greene, că se aflau pe muchia unei grandioase epoci în literatura engleză și că Shakespeare o să ajungă un scriitor de oarecare importanță. Din fericire pentru el, a fost omorât două nopți mai târziu întro gâlceavă de bețivi, așa că n-a apucat să vadă ce s-a
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
mascîndu-și un fond sentimental, ori înfățișează o sicitate morală de-a adevăratelea, sugerînd doar, spre a-și deruta receptorul, că ar putea fi o disimulare a contrariului acesteia. Dar are oare rost să găsim un răspuns? Aflate mai toate pe muchia negativului, voit inconfortabile, textele se întîmplă să cuprindă și un ușor abur emoțional ca un factor care, deși nu e capabil a înclina balanța, sugerează un joc între contrarii: „nimic mai trist/ decît să-ți faci singur poze// poze în
Un nou mal du siècle by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4099_a_5424]
-
care să le servească nevrednicilor excursioniști: „Am făcut descrierea aceasta pentru a înțelege de ce călătorii experimentați își propun să facă întreg masivul și să iasă peste Otic în Iezer-Păpușa, iar de acolo să intre în Piatra Craiului. Deși legați prin muchii sau porțitrecă tori, fiecare dintre munții ce se unesc cu masivul Făgărașilor are personalitate aparte, solicită într-un alt fel omul și un regim meteorologic neașteptat. Grație curenților de aer ce bat în zonă... Lanțul are, la nord de abruptul
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
lumii moderne, devotată diplomației, dar în adânc este bântuită de un trecut întunecat, care o face să-i fie teamă pentru siguranța lumii. Regizorul Sydney Pollack, un maestru al thriller-ului, ne propune o poveste contemporană care ne ține pe muchie de cuțit. Suntem în secolul 21, în clădirea Organizației Națiunilor Unite. Evenimentele se precipită când traducătoarea Silvia Broome (Nicole Kidman), născută în Africa, mărturisește că a auzit niște amenințări cu moartea care-l vizau pe un șef de stat african
Agenda2005-30-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283997_a_285326]
-
se deghizează cu umbre lichide marea față necunoscută de dincolo continuă să fie reversul lui dincoace se menține același complot al facilității ce trimite lingura să ducă la gură supa firele de iarbă muncesc să despartă umbra de întuneric pe muchia indecisă dintre clipa de-acum și mirosul ei am la dispoziție cîteva secunde în placenta uitării și iată-mă născut cu primul țipăt postum bob de mazăre în aurore ce trag spre ele culorile asfințitului asaltat de repetate sughițuri ai
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/10840_a_12165]
-
pe hîrtie ar acoperi cîmpul vizual în care urmează să-mi aștern literele; scaunul trebuie să aibă o înălțime adaptată la cea a mesei, ca să nu mă cocîrjez prea rău sau ca să nu mă doară coastele tot lovindu-mă de muchia ei; apoi, ambianța, vai, e cel mai mare blestem: nici un chip în preajmă, zgomot cît mai puțin, cafea cît mai multă, băută din ceașca mea și numai a mea, și țigara care arde pe marginea scrumierei stingîndu-se uneori fără să
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
--- Sydney, 26 Noembrie 1992 Dragă Arșavir, Îți mulțumesc pentru urările tale. Da! am acum 84 de ani bătuți pe muchie. Cum ai citit scrisoarea trimisă lui Barbu, știi ce-am văzut ca spectacole și pe cine am vizitat. Cum am precizat, marea decepție a fost filmul Le Chêne, film românesc cu subtitluri franceze, realizat de Lucian Pintilie., de care auzisem
Alte scrisori către Arșavir Acterian () [Corola-journal/Imaginative/13490_a_14815]
-
lui Tudor Arghezi, a fost una din publicațiile care au participat activ și au luat cuvântul vis-à-vis de eventualele schimbări care dăunau "imaginii tradiționale feminine": "Rochiile cucoanelor încep prea jos, pentru a se isprăvi prea sus. Pantofii sunt la o muchie de cuțit, scumpindu-se și pantofii și rochiile în proporția în care se micșorează." Totuși au existat voci care au văzut legătura dintre vestimentație și spiritul feminin al veacului care cere mai multă libertate în mișcări datorită noilor poziții pe
Femeia idilică din interbelic by Oana Băluță () [Corola-journal/Imaginative/13721_a_15046]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > OGRĂDEASA ȘI MĂGURA VADULUI Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 1992 din 14 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ogrădeasa și Măgura Vadului Treceam printr-o pădure de priviri treceam în fruntea oilor pe muchia întoarsă a zilei și mi se revărsau cuvintele ca o strigare spre cer când norii deasupra se plimbă cu sete privind pământul erau clipele-n floare ca umbra pe mână când dai să ieși la lumină dintr-o pădure de
OGRĂDEASA ȘI MĂGURA VADULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385282_a_386611]
-
și m-am întrebat de ce bărbații din România dansează atât de puțin. Am descoperit dansul întâmplător. Mi s-a întâmplat ca lui Leonid Dimov, „să sar Raiului ulucii, din greșeală, căutându-mi papucii.” Eram la a doua tinerețe, bătusem pe muchie 30 de ani în care incursiunile mele coregrafice erau doar sporadice și - vai! - bahice. Nu prevedeam nimic din morfologia adierii pe care trupul meu noduros o poate încerca dansând. Vreme de 30 de ani am dansat ca un derbedeu: mă
De ce bărbații români se tem să danseze () [Corola-blog/BlogPost/338207_a_339536]
-
În generală, am asistat de nenumărate ori la pedepsele fizice aplicate de doamnă dirigintă elevilor care o făceau de râs pentru că vorbeau la ore și nu aveau chef să pună burta pe carte: 20 de linii la palmă date cu muchia și cu mare sete. Ați văzut vreodată cum arată mâinile unui copil bătut la palmă? Sunt vinete și zvâcnesc. Nici palmele din vestiar, după meciurile pierdute, nu mi-au fost străine.Nici obrajii congestionați. Am știut că nu o să-mi
O palmă la fund n-a omorât niciun copil. Dar te poate ucide ca părinte () [Corola-blog/BlogPost/338224_a_339553]
-
celui care cunoaște din experiență proprie și nu aprioric limita de sus a suportabilității lui individuale, din fața declinului permanent al singurei și limitatei sale vieți trăite, iată, chiar și acum, la început de tulbure ev XXI, cumplit de malformant, pe muchie de cuțit. Nimic nu a venit însă de la sine, ca un dat implacabil cu iz divin. Nicidecum, fiindcă „artizanii” lumii contemporane de tip postmodern au recrutat, iar procesul continuă din plin în sfera tuturor segmentelor societății azi, o serie de
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
din oraș, unde și-a câștigat un renume binemeritat, tocmai pentru caii săi și frumoasele sale trăsuri. Are și o vârstă nea Traian, ceva probleme cu „reuma, bat-o s-o bată”, dar în ciuda celor 72 de ani bătuți pe muchie nu se lasă cu una cu două. „La ultimu’ festival nu s-a ieșit cu căruțele”, îmi spune, „dar m-or chema la ălălalt”, zice și se pregătește de-acum. Vrea să iasă atunci în lume nu numai cu cei
Agenda2005-34-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284108_a_285437]
-
1912, dar conține exponate de dinainte de 1900; are 2 500 de exponate, din care aproximativ 1 000 sunt minerale cu aur. Se remarcă octaedri de fluorit de culoare verde deschis de la Cavnic, diamante din Africa de Sud, cristale cubice de pirită cu muchia de 10 cm, eșantioane de aur nativ. Clădirea se află în administrarea MINVEST Deva. ( C. V.) Broșură Ca urmare a semnării Cartei pentru Geoturism în data de 27 septembrie 2005, între Ministerul Transporturilor, Construcției și Turismului, National Geographic Society, Autoritatea Națională pentru
Agenda2005-43-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284346_a_285675]
-
Era întuneric. Lângă mine o auzeam pe sora mea. Plângea încet cu sughițuri. Bagajul ni l-au aruncat în vagon, după ce ne-au suit pe noi”. De aici a început drumul deznădejdii, care avea să dureze 5 ani bătuți pe muchie. Era anul în care doamna Aurelia Condruț lăsa în urma ei viața dintr-o familie de oameni înstăriți din muncă cinstită, o viață pe care era obligată s-o uite apoi pentru următoarele 4 decenii... În stepă După un drum care
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
provocat de bombardamentele anglo-americane din vara anului 1944, au trecut ani de trudă care i-au adus satisfacții, dar și tristeți. Bucuriile le împărtășește, doar necazurile le deșartă cu greu și cu sufletul neîmpăcat. Are 70 de ani bătuți pe muchie și locuiește într-o modestă casă în cartierul timișorean Fabric. Agoniseala lui de o viață o poți cuprinde dintr-o privire. Dar bogăția lui sunt cărțile rare, documentele unicat și cele mai de seamă publicații din importante momente ale istoriei
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
umană, însă acum se știe că este un cimitir megalitic, prevăzut cu un sistem complicat de coridoare, datând din sec. III î.Hr. Toate acestea erau acoperite cu pietriș alb din cuarț și înconjurate cu uriașe blocuri de piatră așezate pe muchie, dar în prezent doar două dintre acestea se pot vedea. Spre camera mortuară centrală conduce un coridor lung de 17 m, construit din cuburi de piatră, înălțimea coridorului fiind mai mică la intrare decât în dreptul camerei mortuare. Trebuie menționat faptul
Agenda2005-15-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283595_a_284924]
-
să asculte cântecul privighetorii în noapte, când parcă întreaga natură rămânea neclintită ca nu cumva să-i întrerupă cu freamătul său concertul. Deodată însă astrul strălucitor al nopții se întristă și o neliniște apăsătoare se așternu în preajma palatului cocoțat pe muchia muntelui. Prințesa oftă și chipul i se întunecă. - Ce s-a întâmplat, draga mea? - tresări prințul. - Am o presimțire... Ceva tulbură atmosfera... - Anotimpurile își au capriciile lor. Vara cu călduri înăbușitoare, dar și cu ploi repezi, furtuni și trăsnete dezlănțuite
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
unde joacă azi maestra, păunii politici, împanglicații primăriilor nu se pot strecura să confiște nimic, așa cum o fac cu alții. Bizarieriile studiourilor năucitoare, scălămbăielile, invazia kitsch-ului, trufia, ignoranța, obrăznicia, se prăbușesc la pământ! Actrița Tamara Buciuceanu-Botez este uriașă pe muchia timpului acestuia al unui răsărit tragic în toate artele românești. Cât timp o avem printre noi pe maestră și pe alți titani artiști, mai avem speranță! Născută la 10 august 1929, în Tighina, maestra Tamara Buciuceanu-Botez a pășit întâi pe
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ. DACĂ O AVEM PE MAESTRĂ, MAI AVEM SPERANŢE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384556_a_385885]
-
sânge și dor coloana tăcerii mireasma cuvintelor și fulgerul minții îmbrăcate-n imagini aici și-au găsit refugiul până sub Cetățuie pe aici țâșnesc izvoare iar stelele se scaldă uneori în pași și-n cuvinte în luxul acesta străin de muchia trecerii dintre mine și ziua acesta adusă în zi surâzând pe trotuare ți se apleacă vitrinele sub ochi ca o catapultă în inima timpului pe care pe palme îl porți muind clipele în lacrima zilei din Piața Unirii nesățioase aici
CLUJ-INIMA ARDEALULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383914_a_385243]
-
facă și chiar să ceară, mai știi? să se căsătorească la biserică, cu preot, slujbă și toate cele... - În biserică, domnule? întrebă un bărbat înalt, uscățiv, sobru, cu privire vioaie, deschisă, deși arăta cam la 60 de ani bătuți pe muchie. Păi, nu-i ia mama lu’ proces verbal, că eu, dacă-i văd, îi arunc în stradă cu toate hainele lor frumoase de nuntă. Păi, ce? Să ne spurce nouă, biserica? Au dat ei bani s-o facem, f...e
ALTE ŞTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384037_a_385366]
-
nemărginirile tărâmurilor existenței, până la regasirea lor, în fața certitudinii cuprinderii a noi momente sosite, de armonie și împăcare cu sine, date a fi trăite. Printre vise și emoții, bizar de contrastante în profunzimi, ce desăvârșesc ființa răscolind-o, șlefuindu-i fiecare muchie cu care atinge tăișurile ascuțite ale realității lumii permanent vigilente și "înarmate", printre plutiri ale acesteia în neantul propriilor simțiri, printre gânduri desprinse din propria întrupare a spiritului, printre epuizări lente și ucigătoare de părți din sine, prin răbufniri și
GÂNDURI DESPRINSE DIN LUMI UITATE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383412_a_384741]
-
Publicat în: Ediția nr. 1186 din 31 martie 2014 Toate Articolele Autorului La geam îmi strigă, deșteptarea, Deși eu vreau ca să mai dorm, Dar vine-ndată trebarea: La ce e bun atâta somn?!... Întinsă ca pe val de mare, Pe muchie de mândră rază, Mă iau călduri, chiar pe răcoare, O geană-nchisă-i, alta-i trează... Din piept mi se ridică,-agale, Un fir de mac, de roșu crud; Îmi ia obrajii-ntre petale, De ce mi-e sufletul agud?!... Poate
SĂMÂNŢA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383445_a_384774]
-
Ai expus la Centrul Georges Pompidou o secvență ADN realizată din ace de siguranță de aur. Ce spune lucrarea ta despre decodificarea genomului și manipularea acestuia de către oameni? E un prag la care omenirea a ajuns astăzi. Suntem pe o muchie de cuțit. Practic, asta am vrut sa arat prin acul de siguranță, care e un element arhaic (vine de la fibula din antichitate) și care s-a transmis în timp. În secolul al XIX-lea a fost patentata de un inventator
Ce mai are Mircea Cantor de demonstrat? [Corola-blog/BlogPost/93329_a_94621]
-
găsit? El zice că în munte, dar lumea știe că în râu. Are site ascunse, ani de zile a cernut - noaptea - pe furiș, departe, în amonte. Pepitele pe care le vânduse, nu de mult, la „licitație”, într-o cafenea, aveau muchiile rotunjite, semn al nisipului ce le șlefuise de veacuri. Dacă vor da lovitura, unii vor scăpa de Magistrat, așa cred. Aurul ferește de orice. Până atunci, acolo unde apa râului este mai puțin adâncă, sute de oameni, cot lângă cot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]