2,542 matches
-
topuri) prin introducerea, lipirea și presarea corpului cărții într-o coperta prefabricata. Unele dintre mașini sunt prevăzute cu un dispozitiv care să permită să se introducă în carte diferitele intercalari (ilustrații, desene, hărți etc.). 13) Mașinile pentru aurit sau colorat muchiile cărților. 14) Mașinile pentru aurit sau stampat, care să permită introducerea literelor, motivelor decorative, rețele etc., pe partea din spate sau pe părțile plate ale legăturilor și, în mod accesoriu, pe anumite lucrări de marochinărie (învelitoare de cărți, mape de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
utilizările lor, se pot cita mortezele de prelucrare care se caracterizează prin cursa mică a sculei și mortezele-poansonatoare, pentru operațiile care necesită îndepărtarea rapidă a unui volum important pe o grosime mare. Aceste mașini utilizează fie scule pentru strunjire (cu muchie așchietoare), fie o scula de poansonat (cu patru muchii așchietoare); mortezele verticale; mortezele cu deplasare transversala a culisorului; mașinile numite de nutuit (pentru împingere sau tragere) al carui procedeu de prelucrare reamintește pe cel al mașinilor de broșat, diferența rezultând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
se caracterizează prin cursa mică a sculei și mortezele-poansonatoare, pentru operațiile care necesită îndepărtarea rapidă a unui volum important pe o grosime mare. Aceste mașini utilizează fie scule pentru strunjire (cu muchie așchietoare), fie o scula de poansonat (cu patru muchii așchietoare); mortezele verticale; mortezele cu deplasare transversala a culisorului; mașinile numite de nutuit (pentru împingere sau tragere) al carui procedeu de prelucrare reamintește pe cel al mașinilor de broșat, diferența rezultând din scula folosită. 4) Mașinile de broșat a caror
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
la viteză mare, pe care mai multe scule de tăiere sunt dispuse sub formă de inel. - Mașinile de retezat cu polizor au o construcție analoga cu cea a mașinilor cu ferăstrău circular, dar freza-ferastrau este înlocuită printr-un polizor cu muchie dublă. - Mașinile de retezat cu disc, care sunt denumite de asemenea mașini de retezat prin fricțiune, se caracterizează prin faptul că ele lucrează cu ajutorul unui disc de oțel moale a cărui circumferință este lipsită de dinți. Acest disc (care poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
scule de tăiere ale căror fete active se află aproximativ în același plan. Aceste scule pătrund în metal care se deformează plastic și ale căror fibre, sunt supuse unor eforturi din ce in ce mai mari, pe masura ce aceasta pătrundere continuă, se rup la nivelul muchiilor ascuțite ale sculelor. Printre diferitele mașini din această categorie, se pot cita foarfecele cu balansier, foarfecele cu pârghie, foarfecele cu ghilotina, care utilizează lame tăietoare; foarfecele cu cuțite disc (circulare) care, în locul lamelelor, utilizează sculele în formă de discuri sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
sau semiprețioase (naturale, sintetice sau reconstituite) pe un suport din metal comun, din carburi metalice sau din cermeturi; sau (d) din materiale abrazive pe suport din metal comun, cu condiția ca aceste articole să fie prevăzute cu dinți pentru tăiat, muchii sau alte părți tăioase care își păstrează identitatea și funcția după aplicarea materialului abraziv. 2. Părțile din metale comune ale articolelor cuprinse la prezentul capitol se încadrează împreună cu acestea, cu excepția părților special menționate și suporturilor de scule pentru sculele de
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
constituie părți de mașini, dispozitive sau vehicule), mături mecanice utilizate manual, fără motor, obiecte absorbante și de curățare a prafului; fire și smocuri pentru confecționarea de mături sau perii și pensule; tampoane și rulouri pentru vopsit și zugrăvit; raclete cu muchia din cauciuc pentru netezire și umezire (altele decât cele cu rulou): 9603 10 00 - Mături și perii și pensule din nuiele sau alte materiale vegetale legate laolaltă, cu sau fără mânere 18 5,8 - - Periuțe de dinți, pămătufuri de bărbierit
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
inoxidabil. Sonda de tip scurt va fi prevăzută cu un mâner detașabil din lemn sau din plastic, dotat cu o tijă prinsă de lama. 3. Construcția 3.1. Formă, materialul și finisarea sondei trebuie să permită curățarea ușoară. 3.2. Muchiile lamei de tip A trebuie să fie ascuțite, pentru a permite prelevarea probei prin răzuire. 3.3. Vârful lamei va fi suficient de ascuțit pentru a facilita prelevarea de probe. 4. Dimensiunile principale Sondele vor fi conforme cu dimensiunile date
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152323_a_153652]
-
care se efectuează examinarea vor fi stabilite în funcție de cerințele proiectantului, ale responsabilului cu supravegherea și verificarea tehnică, autorizat de ISCIR-INSPECT, sau ale inspectorului de specialitate al ISCIR-INSPECT. 3.3. Examinarea cu particule magnetice a îmbinărilor sudate se poate efectua pe muchiile rostului înainte de execuția îmbinării sudate, între straturi sau pe îmbinarea sudata. În acest din urmă caz este necesar ca examinarea să includă și cel putin 15 mm din metalul de bază de fiecare parte a cordonului de sudura. 3.4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155870_a_157199]
-
în cazul îmbinărilor de colț, pentru detectarea discontinuităților transversale, atunci când îmbinarea sudata și geometria piesei permit acest lucru, electrozii se vor așeza că în figură 5; ... Figură 5 e) în cazul în care examinarea cu particule magnetice se efectuează pe muchia rostului, înainte de sudare se va efectua o magnetizare astfel încât liniile de flux să aibă o direcție perpendiculara pe eventualele discontinuități posibile; ... f) în cazul în care se folosește un electromagnet sub formă de potcoava (jug) sau un magnet permanent, poziția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155870_a_157199]
-
borna silvică 59 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Limita continuă 500 m pe pârâul din dreapta (S), până la confluența a două pâraie (borna silvică 60 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), de unde urcă pe limita fondului silvic, pe muchia interfluviului, până când atinge Plaiul Lespezi (borna silvică 61 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). De aici direcția se schimbă și limita continuă înspre sud-est, pe culme, pe limita fondului silvic, trece prin cota 1602 (borna silvică 305 UP II
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
schimbă și limita continuă înspre sud-est, pe culme, pe limita fondului silvic, trece prin cota 1602 (borna silvică 305 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești) și ajunge în șaua Comarnice. De aici se reia direcția nord-est, limita coboară pe muchia versantului stâng al văii Comarnice, trece prin poiana Comarnice și pe limita fondului silvic de pe interfluviu coboară spre Valea Cheia, trece prin borna silvică 315 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești, cota 1365 și borna silică 314 UP II
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Cheia (în acest sector numit Căprăreasa), în dreptul bornei silvice 311 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești. De aici continuă în amonte pe valea Cheia, până la borna silvică 363 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești. De aici urcă pe muchia versantului stâng al râului Cheia, pe muchie, pe limita fondului silvic, până în culmea Hădărău, la cota 1364 (borna silvică 360 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești), coboară pe culme pe limita fondului silvic până în șaua Hădărău (borna silvică 96
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
bornei silvice 311 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești. De aici continuă în amonte pe valea Cheia, până la borna silvică 363 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești. De aici urcă pe muchia versantului stâng al râului Cheia, pe muchie, pe limita fondului silvic, până în culmea Hădărău, la cota 1364 (borna silvică 360 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești), coboară pe culme pe limita fondului silvic până în șaua Hădărău (borna silvică 96 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
coboară pe culme pe limita fondului silvic până în șaua Hădărău (borna silvică 96 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești), ocolește pe la nord Muntele Stogu apoi coboară înspre nord (o porțiune de 500 m pe limita rezervației Muntele Stogu), pe muchie și limita fondului silvic, până în valea râului Olănești, în dreptul confluentei cu un mic afluent de stânga (borna silvică 93 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești). De aici urcă înspre nord-est pe muchie și limită silvică, trece prin bornele silvice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
m pe limita rezervației Muntele Stogu), pe muchie și limita fondului silvic, până în valea râului Olănești, în dreptul confluentei cu un mic afluent de stânga (borna silvică 93 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești). De aici urcă înspre nord-est pe muchie și limită silvică, trece prin bornele silvice 129 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești și 131 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești și ajunge într-un vârf (1360 m) (borna silvică 133 UP II Olănești a Ocolului Silvic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
la gura văii Stoia (borna silvică 135 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești). De aici limita coboară în aval pe valea râului Olănești până la borna silvică 91 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești. De aici limita urcă pe muchie înspre sud-vest, pe limita fondului silvic, până într-o șa la nord-est de Muntele Stogu (borna silvica 90 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești). De aici coboară înspre sud-est pe muchia plaiului Prislopel, trece pe la est de Vf Sterpu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Ocolului Silvic Olănești. De aici limita urcă pe muchie înspre sud-vest, pe limita fondului silvic, până într-o șa la nord-est de Muntele Stogu (borna silvica 90 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești). De aici coboară înspre sud-est pe muchia plaiului Prislopel, trece pe la est de Vf Sterpu (904 m) și prin șaua La Lac (trece prin bornele silvice 89 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești și 82 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești) și ajunge pe limita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Ocolului Silvic Olănești și 82 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești) și ajunge pe limita fondului silvic în șaua Prislopel (borna silvică 83 UP II Olănești a Ocolului Silvic Olănești). Din șa limita coboară pe limita fondului silvic de pe muchia ce coboară înspre sud, trece prin cota 918 (borna silvică 210 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești), borna silvică 60 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești, cota 865,8 și borna silvică 211 UP I Cheia a Ocolului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Ocolului Silvic Olănești). Limita sud-estică. De la confluența pârâului Valea Neagră cu râul Cheia, limita urcă înspre nord-vest, la început pe drumul forestier de pe Valea Neagră (200 m), până la borna silvică 188 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești, apoi pe muchia interfluviului nordic al acesteia, până când iese într-o șa, în nordul poienii de la est de mănăstirea Pahomie (borna silvică 189 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești). De aici coboară pe limita silvică, până în drumul forestier de pe valea Comarnice, de unde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
silvică 208 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești - în dreptul Izvorului Frumos), în continuare urmează drumul forestier pe curbe de nivel, înspre sud-vest (3 km), trece prin borna silvică 181 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești, traversează o ultimă muchie (borna silvică 51 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olănești) și iese în Plaiul Pătrunsa (borna silvica 249 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Continuă pe pe liziera pădurii ocolind pe la sud poienile cu fânețe ale Plaiului Pătrunsa (trece
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
poteca traseului turistic marcată cu punct galben, coboară până în valea Otăsăului pe care o urmează în aval (SV) până la confluența cu valea Bulzului (borna silvică 216 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). De aici limita urcă înspre vest, pe muchie și limită de subparcele (108A și 109B UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), până ajunge în poiana Scărișoara (borna silvică 217 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Continuă pe muchie ocolind poiana pe la sud și ajunge lângă o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Români). De aici limita urcă înspre vest, pe muchie și limită de subparcele (108A și 109B UP VI Buila a Ocolului Silvic Români), până ajunge în poiana Scărișoara (borna silvică 217 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Continuă pe muchie ocolind poiana pe la sud și ajunge lângă o troiță (borna silvică 132 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). De aici coboară spre sud pe muchie și limita fondului silvic, trece prin bornele silvice 213 UP VI Buila a Ocolului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
poiana Scărișoara (borna silvică 217 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Continuă pe muchie ocolind poiana pe la sud și ajunge lângă o troiță (borna silvică 132 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). De aici coboară spre sud pe muchie și limita fondului silvic, trece prin bornele silvice 213 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români - într-o mică șa în dreapta drumului forestier ce coboară pe valea Pârâul Sec (valea Morii) și 133 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
prin bornele silvice 213 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români - într-o mică șa în dreapta drumului forestier ce coboară pe valea Pârâul Sec (valea Morii) și 133 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, de unde coboară înspre sud-vest, pe muchia interfluviului sud-vestic al Pârâului Sec, pe limita fondului silvic, trece prin borna silvică 134 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români, până la nord-est de satul Pietreni (borna silvică 135 UP VI Buila a Ocolului Silvic Români). Apoi coboară înspre nord
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]