545 matches
-
pregătire, eu sunt mai tocilară, cred în pregătire și nu am avut niciodată în viață nicio lună întreagă, darămite șase de dat teatrului. V.A. : Și al doilea motiv ? A.M.P. : Ei, al doilea nu e integral independent de pri‑ mul, e motivul social. De lehamite e poate prescurtarea cea mai bună care explică de ce nu am lăsat totul baltă măcar șase luni, deși cu actorii m-am împăcat bine. Eu nu joc jocul social românesc, după cum am mai spus ; găștile
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
există pentru a servi atinge‑ rii unui scop, în vreme ce antraxul este gratuit, antraxul există ca să arate că toate obiectivele și ordinea în gene‑ ral sunt efemere și nu există decât praful și pulberea. Exprimarea politică a antraxului nu este fundamentalis‑ mul islamic, care va muri atunci când va ajunge în situația de a-și îndeplini promisiunile, însă va persista doar câtă vreme va fi interzis și demonizat ; exprimarea politică a antraxului este anarhia. Antraxul este un proiect politic de a distruge Occidentul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Deci până ce acești oameni nu pun ambele lucruri la un loc - valorile lor și liderii lor democratic aleși - și până nu se lămuresc singuri că asta nu va aduce prosperitate și o societate bună, va fi ca și cu bolșevis‑ mul. Trebuie să-și consume ciclul de 70 de ani, să se convingă că alegerea lor nu funcționează, că degeaba le interzici dacă nu se conving singuri că soluția îmbrăți‑ șată e falsă. V.A. : Însă aceste enclave de terorism sau
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sine, denotă și o încărcătură de factură creștină, pentru că peștele „devine simbolul mesei euharistice, unde apare adesea alături de pâine”: „Numai cigă și postrugă,/ Galbină de caracudă/ Și misedru d-ăl mărunt/ Sta pă masă năsăditî/ Că d-ala i-en baltă mul’.../ Șalăiaș, pește d-ăl gras,/ Stă pe masă drăgălaș,/ Câte-o vântră de morunî,/ (...) Știuculiță lunguliță,/ Albă ieste la peliță,/ (...)Albișor d-ăl mărunțel,/ (...) Câti-un cotolan dă somnî/ Dă râmnește mai mulz’ domni!”. Masa de la curțile lui Vioară ține de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de zile de pușcărie. Mai decis, un sultan al Turciei îi sancționa, pe la 1622, tăindu-le urechile și nasul. Aproximativ la aceeași dată, Papa Urban al VIII-lea, într-o "Bulă" "Despre iarba numită vulgar tabaco", având în vedere că "mul-te persoane de ambele sexe, chiar și sacerdoți și clerici, uitând de cele sfinte îl fumează peste tot, fără rușine, chiar și în timpul oficierii sfintei slujbe", interzicea "utilizarea tutunului sub portice și în interiorul bisericilor, fie că tutunul este mestecat, fumat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
încăpătoare de-a lungul Dunării. Numai mama era tot la Florica, nici nu bănuia că armata vrăjmașă ajunsese la Dragoslavele și că dintr-o zi într-alta putea s-o calce. Noi, care trăiam într-un chin la București, eram mul țumiți s-o știm liniștită cu nepoții ei cei mici, căci Lia venise în oraș, unde organizase spitalul din Școala Centrală. Câtă vreme am avut speranța unei opriri a inamicului, am lăsat-o acolo, telefo nându-i numai știrile cele bune
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care procedau chiar gradele superioare. A devenit deodată blând și a reînceput eterna halima cu maltratarea internaților germani în timpul retragerii noastre. I-am demonstrat absurditatea acestei acuzații: „Nu te așteptai, domnule colonel, ca armata noastră să se oprească în dru mul spre Moldova pentru a se îngriji de ei, precum nici armata lui Mackensen nu s-a oprit. Și întru ce puteam eu face ceva pentru ei în acel moment ca să fii dumneata așa de brutal cu mine?“ Această conversație ne-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
În dimineața nopții când Carol sosi în București, după ce ocupă militărește Cotrocenii, veni la Palatul Regal pentru a i se prezenta regenții. Era de față și președintele Consiliului, Iuliu Maniu. La ușă salută pe Alteța Sa Regală Principele Carol și-i mul țumi că binevoiește să revină pentru a lucra cu ei. „Domnule Maniu, nu ca regent și principe sunt aici, ci ca rege. Astfel m-ai che mat când trebuia să sosesc la Alba Iulia acum un an, astfel am venit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
critică a lui Ivașcu a devenit mai alam bicată, chiar greoaie, cu abuz de gerunzii și prea tehnică, mai ales când interesul criticului s-a mutat către aspecte ideologice. Istoria lite raturii române, din care nu a realizat decât volu mul consacrat literaturii vechi și începutului literaturii mo derne, este o lucrare solidă, cum spuneam, valabilă în latura ei in formativă, în sistematizările pe care le propune, fără totuși un accent puternic de viziune personală, stilistică sau de interpretare. Cât privește
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
și frivol, și bucureștenii cei ade vărați, mahalagiii. Pe cheiurile buruienoase ale gârlei cu cân tecul ei dulce și tramvaiul electric, automobilul, cine mato graful, gramofonul, aeroplanul, radioul. - Stilurile epo cii și dominațiile lor efemere: Secession, Modern Style, futurismul, expresionis mul, cubismul, dadaismul și su prarealismul, În contingențele lor cu malurile buruienoase ale Dâmboviței. Moftangiii de bucu reșteni, mai snobi și à la page ca nimeni alții pe lume. Nostalgia unor dispariții fără speranțe de În toarcere: figuri și scene din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la mine acasă, călcând ca În ograda tatii străzile acestui oraș În care Îmi recunosc și astăzi răsune tul pașilor de odinioară pe vechiul pavaj din dale largi de piatră, așternute pe bulevarde În locul asfaltului de mai târziu, iar caldarâ mul străzilor din calupuri mari de lemn muiate În smoală, anume pentru liniștea orașului și cru țarea nervi lor noștri. Acest București de altădată, familiar, ospitalier și În găduitor cu toată lumea, În care am copilărit, am trăit, m-am bucu rat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
meu nu m-a Înspăimântat ca atunci când o minte de femeie a putut ghici tabloul ales de mine dintr-o sută cincizeci ale expoziției Iser de acum cinci sprezece ani. Tabloul se afla În prima boxă pe stânga, iar dru mul, Înadins ocolitor ca să-i derutez femeii iubite ghicitul, a fost cel din dreapta. Tabloul Înfățișa un arlechin cu melancoliile lui din dosul cortinei și are Încă o valoare de pinacotecă, iar nu de colecție particulară, și nu găsise cumpărător până la mine
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În Laboratorul de analize medicale al medicului Gabriel Robin, un socialist prieten de-al tatălui său. Lucra Împreună cu Pompiliu. Este de reținut faptul că Gabriel Robin a Înființat primul cerc de esperanto de la noi. Laboratorul său de analize era pri mul de acest gen și-și avea sediul pe locul restaurantului Du nărea de lângă Institutul de Arhitectură. În 1907 Costică s-a gândit să-și treacă toate clasele liceului În particular. În acel an a obținut aprobarea de a fi scutit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-mi reproșa anumite inconsecvențe: de fapt nici eu nu știu ce caut; sau, mai bine zis, nu știu exact ce formă trebuie să aibă ceea ce caut, care de fapt nu e decât această unică dorință: să te văd cel puțin un pic mul țumit, pentru ca să pot fi și eu mulțumit alături de tine. Son amour n’était pas de l’amour, mais de l’habitude; et son habitude n’était pas du repos, mais toute inquiétude! Notiță a lui Mihai ...Omul mediu... este tot
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Petru Rareș. Așa cum Parisul e străbătut de Sena, Romanul era stră bătut de strada Ștefan cel Mare, care se întindea de la gară până la Episcopie. Și de la gară la Episcopie era fix un kilometru. Până azi, reperul meu metric este dru mul acesta. Când vreau să-mi dau seama de o distanță, mă gândesc de câte ori intră ea în drumul de la gară la Episcopie sau invers. R.P. Însă chiar și orașele molcome au atracțiile lor. Care erau cele din Roman? A.R. Principala
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
eram un individ retras, asocial și destul de șters - eram bleg și gras, ceea ce constituia doar deliciul colegilor care doreau să se distreze pe seama unui cal de bătaie -, o dată intrat la liceu m-am schimbat într-un alt om. (în pri mul rînd, în vacanța dintre a opta și a noua am slăbit drastic ; apoi, intrasem la un liceu foarte bun - ceea ce-mi dovedea mie însumi, dar mai ales foștilor mei colegi, că nu sînt blegul pe care-l știau ei
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nimic rău în asta. Pe de altă parte, cînd scriam „Poveste de la țară“, am auzit la radio fantasticul nume Daniel Abagiu și m-a distrat sugestia masturbatorie care se potrivea ca o mănușă la întîmplarea povestită. și, nu în ulti mul rînd, Dănuț este bine-cunoscutul personaj din La Medeleni, carte care mi-a plăcut foarte mult în copilărie și pe care n-am putut s-o citesc în întregime, fiindcă tipa de la Biblioteca Județeană Pitești, de unde împrumutam cărțile, a refuzat să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
bine-cunoscutul personaj din La Medeleni, carte care mi-a plăcut foarte mult în copilărie și pe care n-am putut s-o citesc în întregime, fiindcă tipa de la Biblioteca Județeană Pitești, de unde împrumutam cărțile, a refuzat să-mi dea ulti mul volum, pretextînd că nu era pentru mine, că eram prea mic. Am aflat după aceea că pe-acolo ar fi fost niscaiva scene tari. Nu bag mîna în foc, pentru că nici pînă acum n-am citit La Medeleni în între
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
exponent al maselor largi ce se află, voia să spună că lumea nu e interesată de amănuntele personale, intime ale cuiva. Nu discutăm acum faptul că visul, la Mircea Cărtărescu, e strâns legat de opera lui, așa cum sunt, de altfel, mul te lucruri din viața lui particulară, ne oprim doar la concluzia lui C. T. Popescu: intimitatea scoasă în lume nu dă bine deloc. Iată însă că nu ne interesează visele povestite de Cărtărescu, dar ne interesează dea dreptul culoarea scaunului de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
discuția cu Cioflec m-au zguduit; cu tâlharul ăsta lucrurile merg din ce în ce mai rău și sunt convinsă că, dacă va fi proces, va fi un proces pierdut dinainte de a-l începe. Am impresia că martorii trec la adversar și că ulti mul cuvânt îl va avea Cioflec. O să-ți scriu prin Gaby rezultatul. Draga mea, mă simt singură pe lume; țâncii ăștia, fără să fie propriu-zis incomozi, mă incomodează. Și-apoi cea mică a fost de o indiferență care cerea palme, la
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
am adus aminte de vacanța ta la Diham. Am luat un bec mare (240 lei) pentru biurou și acum îți scriu la o lumină albă, care face din biurou o imensă scoică cu irizații trandafirii. Am răsfoit planul Parisului, albu mul cu vederi din Paris, am suspinat nostalgic, nu după Paris, ci după tine în Paris. Trăiește intens, Monica, și bu cură-te de el, cuminte și frumos. Pentru ca toată despărțirea, îngenunchiarea și renunțarea mea la ceea ce era viața mea - prezența
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
sale naționaliste. Dar numai până la fapte” <endnote id="(7, p. 8)"/>. Ulterior, Rădulescu-Motru propovăduiește o ideologie originală de spiritualitate națională (Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, 1936), pe care o definește În opoziție cu „demagogia naționalistă”, „xenofobia”, „rasismul”, „antisemitismul” și „fascis- mul” <endnote id="(485, pp. 507-512)"/>. Polemizând cu C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic susține că nu poate fi conceput „românism” fără „xenofobie și antisemitism”. „Aceasta e esența și mizeria cărții [lui Rădulescu-Motru] : o naivă și confuză mistificare a românismului”, conchide Crainic În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în fața unui laptop. Intrăm în vorbă, ne prezentam blondul este german, are vreo patruzeci și ceva de ani și se prezintă drept Udita. „Este numele meu spiritual” adaugă, explicativ. „Înseamnă ascensionat sau treaz în limba sanscrita”. Udita trăiește în ashra mul lui Osho din India și a locuit acolo în ultimii douăzeci de ani. Foarte rar a călătorit înapoi în Europa și aproape și-a rupt toate legăturile cu țara natală, cu excepția faptului că are un copil de cincisprezece ani, pe
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
este circumscris unei dimensiuni perceptive : auzul. La finele articolului, semnatarul lui propune niște urechi de cauciuc capabile să reziste acestui zgomot insuportabil. Zgomotul a făcut mereu parte din partitura stradală a cotidianului. Caragiale pare deodată să sesizeze că dina- mis mul vieții urbane este acompaniat de tot mai mult zgo- mot. Nota bene, autorul a crescut în tumultul levantin, în zumzetul capitalei, satul cu liniștea lui patriarhală nu-l interesează și nu rezonează o clipă cu el. Când a devenit acest
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
prefața intrarea într-un cabinet de curiozități. Dacă citim în paralel fragmentul discuției docte dintre studentul la filozofie și cel la medicină din nuvela O făclie de Paște, sesizăm tonul comun, aerul de familie al discursului. „Apoi ... mașinismul, capita lis- mul, alcoolismul etc. Degenerescența ! strigă alții.” Iată ce spune medicinistul din O făclie de Paște, într-un elocvent rapel epistemic : „Atavismul... Alcoolismul cu urmările-i patologice... Vițiul de concepție... Deformarea... Palu dis- mul... Apoi nevroza ! - Atâtea și atâtea cuceriri ale științei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]