653 matches
-
pe cei care spuneau să merg în continuare, că fetița va fi mică și voi avea timp de citit și de scris. Nu ai timp, dar nu ai nici spațiu emoțional și mental pentru așa ceva. E greu și fizic. Te mulgi, lași lapte sau cum a făcut o cunoștință : ieșea în pauze și alăpta copilul pe care îl aducea soțul cu mașina. Așa că primul an al Evei a fost și al meu. Eram același trup. Am reluat masteratul când Eva a
Non-stress test. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Elena Vlădăreanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1784]
-
vrînd parcă să spună ceva, dar nu rosti nimic. — Ai mai fost pe-acolo? Întrebă bărbatul. — Nu, zise băiatul. — E prima dată cînd bați drumurile, nu? — Da, zise băiatul. — Ce-i cu tine? zise vagabondul zîmbind. Te-ai săturat de muls vaci la fermă, nu? Am dreptate? Băiatul zîmbi Încurcat o clipă, apoi zise: — Da. — Mi-am Închipuit eu, spuse vagabondul chicotind grosolan. O, Doamne! Vă cunosc eu pe voi, ăștia picați acum de la țară, după felul cum pășiți. După puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
comună, că acolo e și apă curată, de izvor. Înainte le duceam la altă gazdă, dar n-avea apă bună. Le țin la țap cât e nevoie. Pentru aia bătrână plătesc o sută optzeci de lei numărați, o mai și mulge omul, dar acum se alege cu puțin, cam un litru pe zi, tot e ceva... Pentru alea micile mai dau o sută...“ „și țapul“, m-am interesat eu, „e vrednic ?“. „Este“, mi-a spus. „Alea micile sunt de la el...“ „știam
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Poartă donițe și oale. " Și pornește - atunci un sbucium, " Sun - un dulce glas de bucium, " Pe cărări fără de urme "Vin cerboaicele în turme Și mugesc încet atât " Cu talangele de gât " Și așteaptă răbdătoare Mâini frumoase de fecioare, " De le mulg în donicioare. Căci să știi, iubite frate, Că nu-s codru, ci cetate, " Dar vrăjit eu sunt de mult Până când o să ascult Răsunând din deal în deal, Cornul mândru triumfal " Al craiului Decebal. " Atunci trunchi-mi s-or desface " Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o trimăt la lemne Ea-mi aduce floricele; Eu o trimăt la surcele Ea-mi aduce viorele; Eu o trimăt la foc Ea-mi aduce busuioc; Eu o trimăt la ocol, Vacile rag și mor, Eu o trimăt să le mulgă, Vacile o iau la fugă. Ho Bălaie, ho, Boiană, Stați că nu e boala voastră - Că ea este toanta noastră. 133 Vai de mine ce-mi trag eu C-un bătut de Dumnezeu; Trag la rău ca altu-n bine Dar
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
broască! - Sănătos, race drace! Placă race la prânzit. - N-am venit ca să prânzesc, Ci-am venit să te pețesc. - M-e a dracu după tine, Că n-ai cap de cumenac Nici piciorul de nădrag. 258 {EminescuOpVI 259} 332 Pipalaca Mulge vaca, N-are oală De buratul laptelui Sare-n vârful gardului, Și de dorul smîntînei Sare-n fundul fântânei. 333 Pițigușul taie lemne, Pupăza le cară-n casă; Bună ziua, jupîneasă! Rața Mătură casa, Rățoiul Duce gunoiul, Două cioară, Duc la
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mă-ntreabă de necaz; uite-te la față și mă-ntreabă de viață. 107Umbra niciodată moare. 108Una-i una, două mai mult. 109Unii dumică ș-alții mănâncă. 110Unii țes la pânză și alții o poartă. 111Unul o ține ș-altul o mulge. 112Unii gustă din lămâie ș-altora li se strepezesc dinții. 113Unul ca nici unul. 114Unul cască gura ș-altu-nghite. 115Unul croiește ș-altul coasă. 116Unul îl lasă de ostenit ș-altul îl ia de odihnit. 117Din bun, și bun și rău, ca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cotoroanță urât mirositoare. Se Întrebă cum mai arăta Ana, prietena ei din copilărie. Se cunoscuseră În Prăjani, un sătuc amărât din Romania, când aveau paisprezece ani. Bunicii lui Kitty o duseseră la țară În vara aceea, să vadă cum se mulge o vacă, cum se cosește fânul, să se bucure de viața simplă de la sat. Fusese o vară magică, una dintre cele mai fericite din viața ei. Ana Îi era verișoară de departe, aveau aceeași vârstă. Era o fată extraordinar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
sadică. Că i-am tăiat picioarele și capul. Din cauza lui frati-miu am luat asta. Cu recurs cu tot. Crima ARPAD BUDI Mătură și spală secția meseve. 30 carpati,2 cutii ness, 5 cartele telefon, radio La vaci, douăzeci-treizeci. Pășteam, mulgeam la vaci. Mergeam vara la pădure, cu mama, cu familia. Stătea Budi acolo și toamna, mergeam înapoi, iarna la CAP. Am lucrat, paznic. Mergeam după norme, 15 ani. Dădea și cu piciorul vaca, dar eu făceam casa acolo. Mă cunoștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
dus pe Focșani, apoi Tulcea, chilia, iar tulcea, apoi aiud. Șase ani. M-am eliberat în 92. am stat afară până în 96. Ca cioban. Era bine. Eram doi băieți și șeful oilor, trei. Ne duceam cu oile pe câmp, le mulgeam dimineața. Stăteam pe câmp și ne făceam colibe. Material din ăsta făceai ca o cușcă. Aveai ușă. În cușcă de lemn cu picioarele săltate, să nu atingă pământul, venea un placaj pe care puneai saltea și cojoc și dormeai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
care puneai saltea și cojoc și dormeai de ploaie. Acoperam cu tablă. Am stat din 93 în 96, vara și tomnatul. Iarna le trăgeam la saivan. Datoria mea era să le dau la ușă. Intrau pe o portiță și le mulgea ciobanul. Noi nu făceam brânza acolo. Veneam de acasă și îl luau. Omul avea pretenții, ori caș, ori lapte și venea stăpânul, unul cu cinci, unul cu două. Aveam caiet și știam câte are fiecare. La 400 de oi mulgătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
animație, Și-și găsește fiecare Câte-o ocupație. De ieșire sau intrare, Țârâie nevoie mare, Mai ceva decât un greier, Până ce îți intră-n creier. Îngustă și mititea, Trec oițele prin ea Dimineața și-n amurg, Când ciobanii le și mulg. Parcă e un colier Care-a fost montat pe roți Și ne cară pe noi toți Noapte-zi, pe drum de fier. Toată seara toarce-toarce, Însă gheme tot nu face; Îi dai unul să se joace, Ea îndată îl desface. Floarea
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
că atunci când de-abia trecuseră câteva luni de la primul ei sânge și căzuse pe ea sarcina de a-i duce bunicului prânzul, el se ridicase și-i prinsese sfârcul între degetul mare și arătător și o strânsese de parcă ar fi muls o capră. Lea povestea și ea cum Laban îi băgase mâna pe sub fuste, dar când îi spusese Adei, aceasta îl bătuse cu pisălogul până îi dăduse sângele. A rupt coarnele idolului său favorit și l-a amenințat că-l blesteamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de dolari. Ba aș spune cinci mii de dolari. Chiar dacă n‑ai să scrii un rând din carte, măcar ai să‑ți plătești o parte din datorii și ai să‑ți restabilești creditul. Ce pierzi? Argumentul l‑a atins. Să mulgi un editor de câteva mii de dolari și, În același timp, să nu mai trebuiască să te sucești și să te Învârtești pentru un ban era un lucru foarte ademenitor. În concepțiile lui, Ravelstein era departe de a fi mărunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
lui, Argintuț, era director la ferma ceceului de la Târligeaua Mare, dincolo de pădurea de la Obancea, unde avusese mai înainte moșie neamurile Chirului, moșie mare, cu grădinării, ferme de curcani, sere de smochini, adusese mai încoace și vaci cu lapte olandeze, le mulgea special pentru Ceaușești și dădea și la primul secretar de la județ, nu aveam de ce să mă plâng, dar nu puteai să nu vezi cum gemea lumea, cum nu era aia, ba aia, când băga lactate la Turn, era chiar lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
n-ai auzit de chestia asta, a sărit Amanda.Pentru numele lui Dumnezeu, la creșă nu face așa ceva? Toți copiii de aici asta fac. Doamne, Anglia e așa de rămasă în urmă. OK, păi, semnul pentru lapte e ca și cum ai mulge o vacă, da? Strângi pumnul și faci semnul ăsta înainte să-i dai laptele lui Theo, după care, atunci când o să mai vrea lapte, și el o să-ți facă același semn... —Iartă-mă, a întrerupt-o Hugo cu o politețe glacială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
se gândi la săruturile cu George. Tot corpul îi vibra a bucurie și fericire, îi venea să zburde prin casă. Se uită în oglindă. Toată fața îi era îmbujorată. Deodată se auzi glasul tatălui ei care venise din grajd, unde mulsese vaca: - Ai venit, Frusină? - Da, tată, răspunse, apărând în pragul casei. - Să vii la masă, am făcut mămăliguță cu brânză și smântână și dacă vrei și lapte, îl pun acum la fiert. - Am să vin imediat, să mă schimb de
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
reperabil, identificat de cine dorește asta cu tot Înadinsul. Thomas nu exista: nici unul dintre urmași nu avea știință de el. Își lăsase cîndva, pentru bani, sămînța În niște eprubete, un fel de onanie asistată, mai nimeni nu știa cum erau mulși În laborator bărbații; li se luau, ca la păstrăvii din bazine, lapții ce aveau să fecundeze apoi icrele speciei; o industrie; peștii măcar nu știau asta. Triunghiul clinică-donator-femeie, de ce triunghi, patrulater, pentru că și pseudotatăl - tată crescător - era părtaș; un cvartet
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ce-i îmboldise bărbatul să iasă atât de grabnic. Avusese chiar intenția să se ia după el, dar renunțase în cele din urmă. Copilul lor nu era făcut să-și petreacă toată viața la sapă sau la tăiat piatră, să mulgă vacile, că culeagă măslinile sau, în cel mai bun caz, să repare bocanci murdari de noroi și de bălegar. Era fiica lui Martello, unul dintre cei mai vârstnici țărani din sat, muncise la vreme de secetă și foamete, împreună cu taică
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-l snopi în bătaie dacă ar încerca să fugă sau să comunice cu cineva pe drum. Nu-și întoarse privirile înapoi, dar Starețul su siguranță spiona plecarea lui, drept care Tommaso strigă: Oaia molipsită pleacă, n-o să mai aveți pe cine mulge. VIII La Altomonte a dat de o vrăjmășie pregătită și pusă la punct de mesagerii ce sosiseră înaintea lui. Era tratat ca un paria, certat pentru orice-ar fi făcut, atenționat necontenit să-și facă datoria de călugăr; jurase să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nu fac caz de asta și o-nghit fără să le fie scârbă, cel mult zic oftând: "biata creatură mică pătrunsă într-o ditamai creatură". Prin grajduri, prin țarcuri siluiesc animalele să le satisfacă plăcerile, iar de-i privești în timp ce mulg caprele sau vacile e ca și cum ai asista la niște orgasme smintite, la spovedanii. Sigur că e mai bine să trăiești în odăile din palatele napolitane, căci legăturile cu oameni de o asemenea speță pot să te umple de murdărie și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Sepp cel Împuțit din cap Lumea este o invenție Dar una adevărată Lumea și Sepp cel Împuțit s-au descoperit unul pe altul. (respiră, tușește, aproape că vomează) FEMEIA (ridică mâna ca un copil la școală): Șterge Stoarce Fierbe Îngrijește Mulge Aprinde Toacă (Femeia iese) FIUL: Trebuie ca totul să fie reconstruit și construit și neconstruit. Oamenii trebuie să poată veni de peste tot ca la oamenii cei prietenoși care au un acasă peste tot în casele prietenoase ale unui Al Meu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
iar ciobanii primesc o sumă fixă de bani pe cap de oaie păzită. Cât privește asocierea văratului vitelor cu lapte, vacile erau păzite de văcari. Noaptea, în ocol erau ținute vacile sterpe, în seama văcarului, iar celelalte erau aduse și mulse de proprietarul ce le ținea în grajd. În trecut grajdurile făceau parte din corpul casei. Prin târlă se înțelege întregul complex ce aparține de stână, adică toate acareturile unde se prepară produsele lactate, cât și întreaga gospodărie a ciobanilor, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1936, în comuna Oncești, existau 764 de oi, iar în 1979 peste 2.500. Ciobanii de odinioară ne-au transmis cunoștințe de zootehnie pastorală și de medicină populară care prezintă importanță și pentru medicina contemporană. În sărbătoarea Ispasului, ciobanii nu mulg oile cum fac de obicei, ci foarte ușor, abia atingându-le, ca să fie ferite de fulgere, precum și de alte boli grele. Cine lucrează în această zi, are credința că ar putea fi lovit de trăsnet, el sau oile sale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
stropesc oile, iar cel mai bătrân cioban din stână unge cei doi stâlpi din ușa strungii și zice: „Așa să stea laptele la oi, neluat de nimeni!”. După aceasta, tot el arunca un ban de metal în fundul găleții, începe a mulge în găleată și a descânta: „Când va mai putea lua vrăjitoria snaga și puterea de la banul acesta, atunci și nici atunci să nu poată lua laptele și puterea de la oile mele!”. După ce le-a muls, iar le unge ugerul cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]