1,285 matches
-
se mai izvodesc din bărbile lui Marx, Engels și Lenin, ci din fruntea de gorgonă a lui Bill Gates, sub care palpită un creier prometeic. 15.3.3. McCarthy și imposibilitatea curriculumului multiculturaltc "15.3.3. McCarthy și imposibilitatea curriculumului multicultural" Pe harta „imperială” a gândirii postmoderniste există și regiuni promițătoare de la care se speră mai mult decât se poate obține. Este vorba despre dezbaterea și concilierea interculturală. Există „culturi mari” și „culturi mici”, „culturi dominante” și „culturi dominate”, „culturi care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și concilierea interculturală. Există „culturi mari” și „culturi mici”, „culturi dominante” și „culturi dominate”, „culturi care progresează” și „culturi care se sting” etc. Se vor putea ele armoniza în civilizația „satului global”? Dacă da, atunci kosmopolites va fi un om multicultural - ceea ce reclamă un curriculum multicultural pentru societatea globală informatizată. Multiculturalismul este o șansă - poate singura - pentru viitorul omenirii. Dar cât de reală este această șansă? În 1993, Cameron McCarthy a dat multiculturalismului o foarte inspirată și ingenioasă definiție; acesta ar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mari” și „culturi mici”, „culturi dominante” și „culturi dominate”, „culturi care progresează” și „culturi care se sting” etc. Se vor putea ele armoniza în civilizația „satului global”? Dacă da, atunci kosmopolites va fi un om multicultural - ceea ce reclamă un curriculum multicultural pentru societatea globală informatizată. Multiculturalismul este o șansă - poate singura - pentru viitorul omenirii. Dar cât de reală este această șansă? În 1993, Cameron McCarthy a dat multiculturalismului o foarte inspirată și ingenioasă definiție; acesta ar reprezenta un „armistițiu curricular” (curricular
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și culturale care exercitau presiuni asupra școlilor și a curriculumului: activismul persoanelor de culore, menit să restructureze învățământul american, botezat „nonrasism” (nonracism), și tradițiile, mai mult sau mai puțin estompate, ale inegalității rasiale din școlile americane clasice. După McCarthy, educația multiculturală reprezintă un efort de a conștientiza diversitatea culturală și de a o reprezenta în curriculum. Realizarea practică a acestei nobile intenții s-a dovedit însă totdeauna dificilă. Educația multiculturală este, într-adevăr, singura soluție pentru inegalitatea rasială școlară. Dar, mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
estompate, ale inegalității rasiale din școlile americane clasice. După McCarthy, educația multiculturală reprezintă un efort de a conștientiza diversitatea culturală și de a o reprezenta în curriculum. Realizarea practică a acestei nobile intenții s-a dovedit însă totdeauna dificilă. Educația multiculturală este, într-adevăr, singura soluție pentru inegalitatea rasială școlară. Dar, mai ales în Statele Unite, ea pare contradictorie și complicată. McCarthy a trecut în revistă istoria educației multiculturale care, în SUA, nu este prea veche. Ea a început abia între 1950
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Realizarea practică a acestei nobile intenții s-a dovedit însă totdeauna dificilă. Educația multiculturală este, într-adevăr, singura soluție pentru inegalitatea rasială școlară. Dar, mai ales în Statele Unite, ea pare contradictorie și complicată. McCarthy a trecut în revistă istoria educației multiculturale care, în SUA, nu este prea veche. Ea a început abia între 1950 și 1960, cu teoriile și practicile curriculare asimilaționiste. Modelul curricular asimilaționist avea avantajul „topirii” diversității culturale într-o singură „oală paideutică”: cultura și modul de viață americane
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a minorității pentru sfera publică, adică pentru „majoritate”. Minoritatea studențească trebuia să echilibreze identitatea și originea etnică a acesteia cu populația majoritară, apelând la competența sa culturală. Pare evident că acest model de competență culturală se bazează pe o conștiință multiculturală simplistă, care se reduce la ideea de adaptare atitudinală a individului la solicitările societății și ale populației majoritare. După McCarthy, modelul propus de AACTE nu este superior programelor tradiționale, care vizau prezervarea valorilor culturale locale ale indienilor și negrilor. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
building of cultural bridges) între minoritate și populația majoritară. Dar aceste „punți” ar trebui să aibă un singur sens de trecere- dinspre minoritate spre majoritate, nu și invers. În fine, modelele emancipării culturale se bazează pe eresul conform căruia reforma multiculturală a curriculumului va declanșa un boom educațional și economic care ar scăpa tineretul minoritar american de incultură și de sărăcie. McCarthy a fost nevoit să conchidă că toate modelele de educație multiculturală de la începutul anilor ’90 sunt simple fantezii pedagogice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
culturale se bazează pe eresul conform căruia reforma multiculturală a curriculumului va declanșa un boom educațional și economic care ar scăpa tineretul minoritar american de incultură și de sărăcie. McCarthy a fost nevoit să conchidă că toate modelele de educație multiculturală de la începutul anilor ’90 sunt simple fantezii pedagogice, care se bazează pe prezumții academice negarantate de nimic și pe o viziune infantilă despre dorința diverselor grupuri etnice și culturale de a participa activ la instaurarea armoniei culturale veșnice și aducătoare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nimic și pe o viziune infantilă despre dorința diverselor grupuri etnice și culturale de a participa activ la instaurarea armoniei culturale veșnice și aducătoare de prosperitate 91. Concluzia studiului lui Cameron McCarthy (1993) era severă și clară: construirea unor curricula multiculturale autentice este deocamdată imposibilă și tentativele de acest fel sunt doar pierdere de vreme, cel puțin în Statele Unite 92. Acest pesimism pedagogic, neexprimat deschis, nu a scăpat însă de critici. Cele mai multe au fost formulate însă de pe poziții politice și partizane
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la resursele persuasive și pasionale ale tradiției retorice. De aceea, în anii ’90, în SUA nu se conturase încă o teorie clară, științifică despre multiculturalism. Exista doar conceptul ca atare, foarte controversat. A-l fi folosit pentru conturarea unui curriculum multicultural părea inutil. Lucrurile au început să se limpezească oarecum după ce John Willinski a explorat relațiile dintre postcolonialism și multiculturalism. Studiul său After 1942-1922: A Postcolonial Supplement for the Canadian Curriculum 96 a demonstrat cu dovezi istorice indubitabile (și uneori cutremurătoare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Lucrurile au început să se limpezească oarecum după ce John Willinski a explorat relațiile dintre postcolonialism și multiculturalism. Studiul său After 1942-1922: A Postcolonial Supplement for the Canadian Curriculum 96 a demonstrat cu dovezi istorice indubitabile (și uneori cutremurătoare) necesitatea educației multiculturale în state precum cele din America de Nord. Willinski a abordat multiculturalismul ca pe „cel mai valoros punct de plecare pentru un proces global de decolonizare”97. Acest start i se pare obligatoriu. Dar nu este luat în considerare. Dimpotrivă, pe plan
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anumite segmente ale populației. Sunt tendințe care permit criticarea multiculturalismului atât „dinspre stânga”, cât și „dinspre dreapta”. Dar aceasta nu rezolvă nimic, nicăieri. Rămâne doar o imensă responsabilitate pentru școala viitorului și curriculumul ultramodern din global village. Deocamdată însă, curriculumul multicultural are toate caracteristicile contradictorii ale Turnului Babel după ce Dumnezeu a hotărât amestecul limbilor. S-ar putea ca această sfidare divină să nu poată fi niciodată surmontată, ceea ce ar însemna că istoria încă nu s-a sfârșit și că viitorul va
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ca această sfidare divină să nu poată fi niciodată surmontată, ceea ce ar însemna că istoria încă nu s-a sfârșit și că viitorul va continua să rămână, multă vreme, la fel de imprevizibil ca și în mileniile trecute. Imposibilitatea conceperii unui curriculum multicultural este o amenințare mai mare decât suntem deocamdată dispuși să credem. 15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmodernetc "15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmoderne" Postmodernismul nu este o modă trecătoare, ci e cea mai mare pacoste cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
84. Ibidem, p. 144. 85. B. Kanpol, „Teacher Group Formation as Emancipatory Critique: Necessary Conditions for Teacher Resistance”, The Journal of Educational Thought, 25 (2), 1991, p. 135. 86. C. McCarthy a publicat în 1993 două studii importante cu privire la multiculturalism: „Multicultural Approaches to Racial Inequality in the United States”, în L. Castenell și W. Pinar (eds.), Understanding Curriculum as Racial Text, State University of New York Press, Albany, 1993, pp. 225-246; „After the Canon: Knowledge and Ideological Representation in the Multicultural Discourse
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
multiculturalism: „Multicultural Approaches to Racial Inequality in the United States”, în L. Castenell și W. Pinar (eds.), Understanding Curriculum as Racial Text, State University of New York Press, Albany, 1993, pp. 225-246; „After the Canon: Knowledge and Ideological Representation in the Multicultural Discourse on Curriculum Reform”, în C. McCarthy și W. Crichlow (eds.), Race Identity and Representation in Education, Routledge, Londra și New York, 1993, pp. 289-305. 87. McCarthy, „Multicultural Approaches...”, ed. cit., p. 228. 88. The American Association of Colleges for Teacher
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Albany, 1993, pp. 225-246; „After the Canon: Knowledge and Ideological Representation in the Multicultural Discourse on Curriculum Reform”, în C. McCarthy și W. Crichlow (eds.), Race Identity and Representation in Education, Routledge, Londra și New York, 1993, pp. 289-305. 87. McCarthy, „Multicultural Approaches...”, ed. cit., p. 228. 88. The American Association of Colleges for Teacher Education (AACTE), „No One American Model”, Journal of Teacher Education, 24/1973, pp. 264-265. 89. Este vorba despre propuneri de „emancipare prin educație” făcute în anii ’30
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Counts (Dare the Schools Build a New Social Order?, John Day, New York, 1932; The Social Foundation of Education, Scribner and Sons, New York, 1934) și Harold Rugg (Man and His Changing Society, 6 vol., Ginn and Company, Boston, 1929-1936). 90. McCarthy, „Multicultural Approaches...”, ed. cit., pp. 242-243. 91. Ibidem, p. 243. 92. Preluăm aici și aprecierea lui Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman, op. cit., p. 325. 93. T. Bridges, „Multiculturalism as a Postmodernist Project”, Inquiry: Critical Thinking Across the Disciplines, 7 (4), 1991
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Greenwood Press, Westport. Burns, R.W., Brooks, G.D. (eds.) (1970), Curriculum Design in a Changing Society, Educational Technology Publications, Englewood Cliffs. Butler, J. (1990), Gender Trouble: Feminism and the Subversion of Identity, Routledge, Chapman & Hall, Londra. Butt, R. (1985), „Appropriate Multicultural Pedagogy and Its Implementation in the High School”, lucrare prezentată la Ivitational Symposium „Teaching Methods for a Multicultural Society”, Queens University, Kingstone, Ontario, 1-4 mai. Butt, R. (1986), „Preface”, în T.T. Aoki, K. Jacknicke, D. Franks (eds.), Understanding Curriculum as
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Publications, Englewood Cliffs. Butler, J. (1990), Gender Trouble: Feminism and the Subversion of Identity, Routledge, Chapman & Hall, Londra. Butt, R. (1985), „Appropriate Multicultural Pedagogy and Its Implementation in the High School”, lucrare prezentată la Ivitational Symposium „Teaching Methods for a Multicultural Society”, Queens University, Kingstone, Ontario, 1-4 mai. Butt, R. (1986), „Preface”, în T.T. Aoki, K. Jacknicke, D. Franks (eds.), Understanding Curriculum as Lived: Curriculum Canada VI, University of British Columbia, Vancouver. Butt, R. (1989), „An Integrative Function for Teachers’ Biographies
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dreeben, R., (1976), „The Unwritten Curriculum and Its Relations to Values”, Journal of Curriculum Studies, 2 (8), pp. 111-124. Earle, W. (1972), The Autobiographical Consciousness: A Philosophical Inquiry into Existence, Quadrangle Press, Chicago. Edgerton, S. (1992), Cultural Studies and the Multicultural Curriculum, Louisiana State University, Baton Rouge. Egan, K. (1988), Primary Understanding: Education in Early Childhood, Routledge, Londra, New York. Egan, K. (1990), Romantic Understanding: The Development of Rationality and Imagination, Ages 8-15, Routledge, Londra, New York. Eisner, E. (ed.) (1971), Confronting Curriculum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
P. (1993), „Postmodern Schooling, Curriculum, and the Theological Text”, în M. Evans (ed.), Schooling for the Postmodern World, Apple, Belle Meade. Slattery, P. (1995), Curriculum Development in the Postmodern Era, Garland, New York. Sleeter, C., Grant, C. (1988), Making Choices for Multicultural Education: Five Approaches to Race, Class and Gender, Charles E. Merrill Publishing Company, Columbus. Sloan, D. (ed.) (1985), The Computer in Education, Teachers College Press, New York. Smith, B., Stanley, W., Shores, H. (1950/1957), Fundamentals of Curriculum Development, World Book
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de comportament, trăsături atitudinale, etc.), ci se extinde de la rezultatele obținute, către procesul de învățare derulat în situații și contexte diferite, inclusiv în afara școlii (nonformal sau informal). Nu în ultimul rând evaluarea trebuie să fie tolerantă și să includă valorile multiculturale (înțelegând prin aceasta nu numai diferențele etnico-culturale, ci si pe cele legate de clasele sociale, de mediu, religioase, pe cele individuale sau de grup, cu motivațiile lor). Acest fapt solicită toleranță și respect față de varietate și diversitate, perspectivă opusă modelelor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nu fac rabat - dacă nu li se impune într-o formă sau alta, nu neapărat prin constrângere și (abuz de) putere - de la intensitatea pozițiilor lor și nici nu se repliază pe valorile lor exclusiv în sfera privată: canibali/poligami acasă, „multiculturali” în mediul festiv, de carnaval etnofolcloric al orașului postmodern. Cred că trebuie să existe un set de valori comun împărtășite pentru a putea construi o societate bună, dar rămân deschis discuției privind temeiul, substanța, poziționarea relativă, aplicarea lor. Gray și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
stările lor depresive și despre pierderile lor economice datorate (direct sau indirect) evenimentelor din 11 septembrie 2001, reprezentărilor lor și schimbărilor de conjunctură generate de respectivele evenimente și reprezentări. Până aici, nimic special. În fond, este exact în spiritul toleranței multiculturale nord-americane să accepți existența unor emoții individuale și de grup care nu coincid cu normele societății în ansamblu 2. Mai mult: nimeni nu este mai îndreptățit decât altcineva să propună norme, societatea nu mai are nevoie - repetă Stânga - de toate
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]