760 matches
-
W., 160 M Manning, Willard G., 167 Marchand, Sarah, 160 Marmot, Michael, 103, 242 Martens, Willem, 161 Marx, Karl, 91 McLachlan, Hugh V., 142, 171 Mill, John Stuart, 15, 33 Miroiu, Adrian, 15 Morreim, Haavi E., 233-234 Moskop, John, 119 multiculturalism, 41 N Norheim, Ole Frithjof, 143, 148, 183, 184 Nozick, Robert, 19, 89-90, 92 Nussbaum, Martha, 153, 188-192 P Parfit, Derek, 23, 179-184, 220221, 227 Persaud, Rajendra, 159 Pogge, Thomas, 44, 120-122, 123 Pop, Luana M., 14 Powers, Madison, 24
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
situații ce nu trebuie acceptată sub nici o formă - cum ar fi, de exemplu, abuzarea sexuală sau de orice altă natură a copiilor - ci a aceluia bazat pe concesii reciproce. Compromisul acceptabil presupune, Înainte de orice, reciprocitate. Descriindu-și experiența personală În cadrul multiculturalismului american, Michael Walzer, afirmă că toleranța ca atitudine și tolerarea ca practică sunt soluțiile de necontestat ce pot face posibilă coexistența pașnică a grupurilor cu identități, istorii și modele culturale diferite. „Tolerarea nu este o cale spre consensul rațional universal
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
diferite și chiar contradictorii: „Înțeleg spiritul de toleranță În acest sens ... ca rezonabilitate și justă măsură În construcția și menținerea civilizației umane ca unitate În diversitate. Astfel conceput, spiritul de toleranță poate fi probat prin cultivarea pluralismului valorilor și acceptarea multiculturalismului, includerea democratică a minorităților, Anton Carpinschi, studiu introductiv la eseul lui Michael Walzer, „Despre tolerare”, Institutul European, Iași, 2002, p.III II. Despre toleranță și violență Filtre teoretico- filosofice pentru o analiză a toleranței În lumea contemporană recunoașterea identității lor
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
moartea pe moarte călcînd... 80 Dragostea fin de siècle 86 2. PREMII LITERARE (20102013) 97 O familie de mincinoși 99 Moartea de hîrtie 102 Men in black 105 Toamnă belicoasă? 110 Sun Tzu à la française 114 Eșecul romanesc al multiculturalismului? 118 Despre iubiri și umbre 122 Mai bine golan decît... 126 Un trup de citit 130 Cînd China va exploda... 134 Amar ca berea (Guiness) e glonțul patriei... 137 Un Salon bipolar 140 Predica corsicană 144 Scolastica rwandeză 150 Epopeea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
diversitatea lingvistică și culturală a oamenilor. Mai e problematică francofonia și pentru că, deși aparent glosocentrică, de fapt, ea configurează o identitate pornind de la elemente multiple și nu întotdeauna convergente sau armonioase. Împodobită cu straie monolinguale, dar pentru a vorbi despre multiculturalism și alteritate... Cu sălbăticie apărată în puritatea sa virginală, acasă la ea, dar pe alte meleaguri asociată constant și voit cu activitatea cea mai creatoare, cea care îi redă unei limbi vivacitatea și bogăția ei primordiale. Suprem paradox, poate, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
din nou, la altă scară, desigur, războaiele coloniale pierdute. Actualitatea știrilor și a dezbaterilor în permanență ocupată de chestiunea integrării "străinilor" dă naștere, în concepția autorului, unor discursuri delirante de ambele părți. Apărătoare activă și creativă în plan internațional a multiculturalismului și a dreptului la diversitate, Franța nu pare a-și fi găsit cele mai bune rezolvări ale problemei pe plan intern. Dar nici nu e dispusă, precum Germania, să recunoască public eșecul acestui demers... De fapt, aceasta e și zona
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
privîndu-l de acea prospețime și autenticitate conferită de anecdotă, de fantezie, de o mai mare empatie cu lumea pe care o disecă. Pe ansamblu, totuși, o "artă franceză" a romanului, mai degrabă decît a războiului. Din fericire. Eșecul romanesc al multiculturalismului? Marile instituții și organizații mondiale continuă, la foc automat și, cumva, autist, să învîrtă placa toleranței, a multiculturalismului, a corectitudinii politice, într-un cerc vicios pe care nu-l pot sparge, întrucît s-au blindat masiv cu discursuri demagogice și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pe care o disecă. Pe ansamblu, totuși, o "artă franceză" a romanului, mai degrabă decît a războiului. Din fericire. Eșecul romanesc al multiculturalismului? Marile instituții și organizații mondiale continuă, la foc automat și, cumva, autist, să învîrtă placa toleranței, a multiculturalismului, a corectitudinii politice, într-un cerc vicios pe care nu-l pot sparge, întrucît s-au blindat masiv cu discursuri demagogice și o birocrație sufocantă. Individual însă, liderii mai curajoși ai țărilor mai dezvoltate au ieșit rînd pe rînd la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
același lucru ; în scurt timp, s-a alăturat marilor dezamăgiți și președintele Franței la vremea aceea, Nicolas Sarkozy, care oricum se comporta de multă vreme în consonanță cu cele afirmate ulterior. "În toate democrațiile, spunea el într-un discurs recent, multiculturalismul este un eșec. Ne-am preocupat prea mult de identitatea celui care sosea și prea puțin de identitatea țării care îl găzduia." Pînă și conservatoarea Uniune Europeană, prin felurile voci, tot mai numeroase, a început să admită că există unele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
J.-M. (1992), "Pertinence du postnational", in J. Lenoble et N. Dewandre, (eds.), L'Europe au soir du siècle, Paris, Esprit, pp. 39-57. Ferry, J.-M. (1998), "L'État européen", in R. Kastoryano (ed.), Quelle identité pour l'Europe?, Le multiculturalisme à l'épreuve, Paris, Presses de Sciences-Po, pp. 169-217. Ferry, J.-M. (2000), La question de l'État européen, Paris, Gallimard. Gaulle, C. de (1960), " Conférence de presse du 05 septembre 1960", in Mémoires d'espoir, allocutions et messages, Paris
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Adunarea înțelegea, conform unui termen din limbajul comunitar din anii 60, drepturile conferite cetățenilor atunci cînd rezidau în alt stat decît cel de origine. 15J.-M. FERRY, "L'État européen", in R. KASTORYANO (Ed.), Quelle identité pour l'Europe?, Le multiculturalisme à l'épreuve, Paris, Presses de Sciences-Po, 1998, pp. 169-217, p. 202. 16 A se vedea M. TELO (Ed.), De la nation à l'Europe, Paradoxe et dilemmes de la social-démocratie, Bruxelles, Bruylant, 1993, mai ales introducerea, pp. 11-77. 17Refuzul unei cetățenii
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
reprezentare, un fapt subiectiv care stă în raport cu conștiința, cu poziția într-un sistem a subiectului individual sau a grupului social-activ. În țări precum Franța și Marea Britanie, secularizarea și laicizarea constituie un singur proces, care diferă de religiozitatea pluralistă într-un multiculturalism mai accentuat. Deoarece în America și în restul țărilor Europei a participat la secularizare și clerul, s-a născut o versiune diluată de laicitate și de armonie între religie și politică. În lumea țărilor islamice, se deosebește secularizarea de laicizare
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
socialismelor din cele șase țări central-europene, prezentate în (11) (Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, RDG, Slovenia și Ucraina de Vest), mișcările politic-neutre pentru apărarea mediului, cele pentru egalitatea sexelor sau pentru oprirea fabricării jocurilor-arme pentru copii, demonstrațiile pacifiste, apărarea drepturilor cetățeanului, a multiculturalismului și multilingvismului au folosit intens anticultura. Primele trei mișcări de mai sus au avut animatori înainte de 1989 și la noi. "Drepturile omului" însă erau taxate drept ideologia mai nouă a burgheziei contemporane, iar multiculturalismul era rezervat Americii de Nord, Australiei și altor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
demonstrațiile pacifiste, apărarea drepturilor cetățeanului, a multiculturalismului și multilingvismului au folosit intens anticultura. Primele trei mișcări de mai sus au avut animatori înainte de 1989 și la noi. "Drepturile omului" însă erau taxate drept ideologia mai nouă a burgheziei contemporane, iar multiculturalismul era rezervat Americii de Nord, Australiei și altor țări plurietnice. După 1989, atât românii, cât și România ca țară, tind să fie de asemenea multiculturali, odată cu creșterea mobilității interne și mai ales a celei externe a populației, prin apariția familiilor mixte și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și altele. Una dintre caracteristicile evidențiate atunci a fost globalizarea "informațiilor", facilitarea închegării de legături scrise, audio și vizuale între oamenii de pe toate meridianele, prin utilizarea limbilor proprii sub "călăuza" limbii engleze. Mari schimbări au apărut în limbaj. Termeni precum multiculturalism, anticultură, care necesită, după cum am mai menționat, unele modificări ale mentalităților despre "minoritari", inclusiv cei cu porniri culturale "contra" culturii dominante, extinse și asupra concepțiilor despre "masculin", "feminin", "hermafrodit", în condițiile acceptării de către unele state a legalității schimbării sexelor, mariajului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în general, au fost obligați de migratorii slavi, bulgari, chazari, tătari, turci și alții succedați din secolul al VII-lea până spre zilele noastre să se retragă între dealurile și munții din Bulgaria, Serbia, Albania, Grecia, Republica Macedonia. În Balcani, multiculturalismul este la el acasă. În România, țara de care cei mai mulți dintre aromâni se simt apropiați istoric, lingvistic și tradițional, ei s-au așezat în Dobrogea și în porturile dunărene apropiate. Atât istoria politică a țării, cât și cea cultural-artistică și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
geopolitice și strategice în majoritatea țărilor vecine. Înmulțirea numărului de state în Balcani conferă țării noastre unele avantaje, dar și foarte numeroase obligații în ceea ce privește întărirea climatului pașnic, cooperativ. Printre noutăți se numără trecerea de la unipolarismul anilor '90 la multipolarismul și multiculturalismul actual, pasibile a se converti în mai multe feluri de integrare. Acestea acționează ca stimulente de repunere în circuite active a tradițiilor care, timp de aproape o jumătate de secol, au fost fie distorsionate prin înăbușirea celor originale, fie au
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
bătrâni fără nici un căpătâi. Dacă receptorii se cutremură auzind și văzând asemenea fapte, cei loviți de nenorociri formează cele mai de jos categorii sociale. Rar, din rândurile lor apar poeți, artiști plastici și cu alte talente care îi așază în "multiculturalismul" postmodern. Mulți dintre ei au dat naștere și au crescut copii pe străzi. Fenomenul a ieșit de sub controalele autorităților statale și cetățenești. Ca țară sud-est europeană, s-ar putea spune că România evoluează aproximativ în orizontul acelorași valori de civilizații
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
anii 2011-2012. În fața atâtor sfidări ale dreptății și demnității umane, "indignații" din Grecia, Spania, Italia, Portugalia și România au devenit violenți cu jandarmii, paznicii, miniștrii și parlamentarii țărilor respective. Pericolul instalării anarhismului crește. Tot mai des se folosește termenul de multiculturalism, care ar fi la el acasă în țările multietnice, dar numai până la tradiții. Modernizările întârzie ori sunt foarte distorsionate în imagini kitsch (o variantă a sa rezultă din anvelopările parțiale și culorile distonante ale vechilor blocuri), în comportamente tot mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
312, 308, 323-324 Mohammad / 137, 139 Moise / 137 Moisil Gr. / 10 Moldova-Bucovina / 30, 109 Molla Sadra Shirazi / 137 Moloch / 63, 66, 69, 145 monarhia autohtonă / 20 mondializare / 48, 65-66 mongolii / 81, 271 Montesquieu / 103 Morin E. / 146 Morus Th. / 108 multiculturalism / 33, 49, 193, 237, 242, 303 Muntenia / 30, 59, 128, 323 Mussolini B. / 16 Myrdal G. / 244 N naționalism / 18, 24, 72-73, 160, 211, 225, 238, 241-242, 253, 267, 295, 329-331, 352 nazism / 10, 16, 62, 119, 258 negustorul / 108
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mâncarea etnică" este identificată cu bucătăria chinezească, japoneză și indiană, spre deosebire de mâncarea europeană, care este percepută ca "locală", "regională" sau "națională", în opoziție cu mâncarea non-europeană, percepută ca "internațională". Atenuarea relativă a granițelor în Europa dă un nou înțeles teoriei multiculturalismului culinar, concept complex, dar și confuz. Articolul lui Cook, Crang și Thorpe referitor la cultura culinară britanică propune o abordare a multiculturalismului culinar printr-o analiză a diferențelor dezvoltate în cadrul acestuia 178, care pot fi aplicate culturii culinare în general
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
opoziție cu mâncarea non-europeană, percepută ca "internațională". Atenuarea relativă a granițelor în Europa dă un nou înțeles teoriei multiculturalismului culinar, concept complex, dar și confuz. Articolul lui Cook, Crang și Thorpe referitor la cultura culinară britanică propune o abordare a multiculturalismului culinar printr-o analiză a diferențelor dezvoltate în cadrul acestuia 178, care pot fi aplicate culturii culinare în general, indiferent dacă că ne referim la Marea Britanie, America sau Asia. Una dintre cele mai interesante proiecții pe care le creează oamenii despre
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care facilitează o astfel de atitudine. Printre ei, sistemul educațional influențat de Biserica Ortodoxă Română, care favorizează o atitudine intolerant-suspicioasă față de grupurile non-ortodoxe. Se adaugă lipsa sau impotența politică a unor ONG-uri suficient de influente, care să militeze pentru multiculturalism și împotriva discriminării. (Mudde 2005, 23-25). După cum am notat în introducere, aceste atitudini își au originea în specificul cultural al celor trei paradoxuri identitare ale românilor. Prin contribuția lor la devenirea și la 'specificul românesc' au o influență reziduală care
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de grup. Cetățenia orașului Sibiu." Transilvania 1-2: 110-111. Dragoman, Dragoș. 2007. "Modernizare și naționalism: Sibiul la începutul secolului XX. Competiția elitelor într-un oraș multicultural (1905-1945)." Studia Politica. Romanian Political Science Review VII(1): 31-69. Dragoman, Dragoș. 2008. "Naționalism și multiculturalism într-o comunitate urbană. Sibiu Capitală Culturală Europeană în 2007." Studia Politica. Romanian Political Science Review VIII(3): 623-639. Dragoman, Dragoș. 2011a. "Splendoarea și mizeria PRM. Din coaliția de guvernare la periferia sistemului politic românesc." În Sabina-Adina Luca, coord., Alegeri
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Politice la Central European University (2007) și o diplomă de master în comunicare și studii multiculturale la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB. Domeniile sale de interes sunt partidele și sistemele de partide, relațiile interetnice și teoriile naționalismului și ale multiculturalismului, alegerile și sistemele electorale, europenizarea și evoluția instituțională a Uniunii Europene, precum și metodele de cercetare în științele sociale. Adriana Marinescu este absolventă a secției de Relații Internaționale și Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai. Și-a continuat studiile printr-un masterat
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]