419 matches
-
Asociația "Sibiu - capitală culturală europeană 2007", denumită în continuare Asociația. Deviza programului cultural este "Sibiu-Hermannstadt, oraș al culturii, Sibiu-Hermannstadt, oraș al culturilor". ... (2) Scopul Programului este de a prezenta, dezvoltă și impune în conștiința publică națională și internațională realitatea multiculturală, multietnică și multiconfesionala a valorilor de civilizație europeană cu care România participa la procesul integrării europene, contribuind prin această la bogăția și diversitatea culturală a Europei. ... (3) Pe perioada Programului, Asociația, în colaborare cu Ministerul Culturii și Cultelor, instituie Comitetul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185472_a_186801]
-
material și imaterial: expoziții, manifestări complexe de punere în valoare a patrimoniului cultural, a tradițiilor și meseriilor tradiționale; ... d) muzică; ... e) literatura. ... (2) În Programul cultural pot fi incluse și proiecte ecumenice, științifice, de diplomație culturală, care promovează dimensiunea multiculturală, multietnică și multiconfesionala a Programului cultural. ... Articolul 2 Procedura și criteriile cărora trebuie să li se conformeze proiectele sau acțiunile culturale pentru a face parte din Programul cultural, precum și modalitatea de evaluare și selecție sunt stabilite prin ordin al ministrului culturii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185472_a_186801]
-
fond, tocmai ,,amnezia trecutului metisat” al Occidentului, amenințând cu o ,,mortifiere” a societății vest-europene. Departe de a fi barbară”, scrie Mesnil, ,,cealaltă Europă este moștenitoare a 2 000 de ani de istorie”, cu un ,,model de societate născut din coabitare multietnică, multilingvistică și multireligioasă”. Pentru antropologi (sau și pentru ei), se impune astăzi o ,,regândire a noțunii de arie culturală” din perspectiva relațiilor interculturale În Europa contemporană. Michael Herzfeld relevă o ,,Încărcătură socială și politică enormă” a etnonimelor În raporturile interetnice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și Gauguin, experiențele lui Picasso și Dali pe țărmul Mediteranei dovedesc o atracție irezistibilă și o necesitate practică. Preluarea acestui comporament de către pictorii români s-a dovedit extrem de favorabilă propriei lor creații cît și artei noastre în ansamblu. Balcicul, așezare multietnică și pluriculturală, cultiva în orientalismul lui nevoia de a visa cu ochii deschiși. Straturile succesive de culturalitate, nostalgia depărtărilor, plasticitatea și picturalitatea așezării dominată de Muntele Alb , generozitatea oamenilor și traiul lesnicios au făcut, mai ales după construirea Palatului Reginei
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
civilizație și au făurit o nouă națiune, luptând pentru drepturile și independența lor cu jertfa sângelui, și Învățând treptat să fie concilianți cu noii veniți, emigranții europeni, cât și asiatici, realizând În ultimele decenii un adevărat „model” de societate performantă multietnică și multiculturală. S-au mai scurs câțiva ani În care verișoara mea și-a modificat statutul matrimonial, prin căsătoria cu un profesor de la Universitatea „Victoria” din Wellington, de origine turcă, cu care avea acum două fetițe. Intrase, cum s-ar
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
identitate. Abia În ultimele decenii se poate vorbi de o legislație mai tolerantă care permite acestora accesul la muncă și Învățătură, deși unele discriminări la nivel individual mai există. Noua Zeelandă a reușit, În cele din urmă, să implementeze o societate multietnică și multiculturală bazată pe ordine, disciplină, toleranță, umanism, prosperitate, respect față de individ și mediul Înconjurător - principii fundamentale 343 ale oricărei democrații contemporane. În final, alături de nativii maori care s-au integrat treptat noilor condiții impuse de „omul alb”, coloniștii au
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a intrat În sfera de interes europeană (portugheză, spaniolă, olandeză, franceză și britanică), timp de patru secole, până la dobândirea independenței, după cel de-al Doilea Război Mondial, În urma unui Îndelungat proces militar și tratative diplomatice, Încheiate În 1949-1950. ABORIGENII Societate multietnică și culturală (400 de etnii, 5 limbi oficiale), Țara celor 18.000 de insule este locul unor puternice conflicte (interetnice și confesionale), acutizate și de criza economică mondială. Încercăm să trecem În revistă câteva dintre principalele etnii cu particularitățile lor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a spus inițial) a fost dintotdeauna un stat problematic și dezechilibrat. Minoritatea solvacă din sudul și estul țării era mai săracă și mai rurală decât cehii din nord-vest. Eliberați de sub stăpânirea maghiară În 1918, slovacii erau rudele sărace În Cehoslovacia multietnică dintre cele două războaie mondiale, iar Praga nu-i trata Întotdeauna bine. Astfel, mulți politicieni slovaci au Întâmpinat cu bucurie scindarea țării În 1939 și apariția, sub oblăduirea naziștilor, a unui stat-marionetă „independent”, cu capitala la Bratislava. Invers, cehii din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu a fost anticipată aproape de nimeni. Trei state care urmau să dispară În anii ’90 - Cehoslovacia, Iugoslavia și URSS - fuseseră ele Însele create după 1918. Totuși, nu este o coincidență faptul că acestea, și nu altele erau ultimele state federale multietnice din zonă. Fragmentarea teritorială din anii ’90 a Însoțit extincția ultimului dintre cele patru imperii continentale ale Europei - cel rus. Pe ruinele fiecărui imperiu (Turcia otomană, Austria habsburgică, Germania wilhelmină) s-au format noi state; fisiunea teritorială din anii ’90
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din populația republicii. În același an, Bosnia era 44% musulmană, 31% sârbă și 17% croată. Chiar și micul Muntenegru era un amestec de muntenegreni, sârbi, musulmani, albanezi și croați - pe lângă cei care s-au declarat la recensământ „iugoslavi”. Locuitorii zonelor multietnice aproape că nu remarcau naționalitatea sau religia prietenilor și vecinilor. Căsătoriile „mixte” erau din ce În ce mai des Întâlnite. Într-adevăr, liniile de demarcație „etnice” din Iugoslavia nu au fost niciodată clar definite, lucru ilustrat de distincțiile lingvistice. Albanezii și slovenii vorbesc limbi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai mare parte a timpului, ținta agresiunii altora. Pierderile lor sunt cele mai deplorabile - iar distrugerea orașului Sarajevo un motiv aparte de tristețe. Deși avea dimensiuni reduse, capitala bosniacă era un oraș cu adevărat cosmopolit, poate ultimul dintre centrele urbane multietnice, multilingve și ecumenice care erau cândva gloria Europei Centrale și a Mediteranei răsăritene. Sarajevo va fi reconstruit, dar nu poate fi reconstituit. Croații Înarmați au comis și ei nenumărate acte de violență Împotriva civililor - la ordinul Zagrebului sau din proprie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
în școli segregate și să se conceapă planuri concrete de măsuri pentru ca într-o perioadă maximă de trei ani, în funcție de contextele locale, clasele sau școlile segregate cu elevi romi să fie desființate, iar aceștia să fie integrați în școli mixte, multietnice. Un alt document de politică publică în care integrarea elevilor romi în școli mixte din punct de vedere etnic este unul dintre obictivele principale îl reprezintă Planul Național de Incluziune (http://www.romadecade.org/en/index.php?search=&action=20
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
omului creștin, moral și patriot al lui Aaron dobândea statutul de lucrare canonică în literatura didactică, în Transilvania, Curtea de la Viena își continua demersul de promovare a unui patriotism civic paternalist ca parte a programului statal de consolidare a imperiului multietnic. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene publicată la Viena în 1858 sub semnătura lui Silvestru Morariu- Andrievici este o lucrare reprezentativă pentru genul materialului didactic de factură luminist redactat sub tutela statului habsburgic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și în fericire. Fericită viață au locuitorii patriei noastre" (Morariu- Andrievici, 1858, pp. 53-54). Fericirea de care se bucură cetățenii patriei i se datorează în întregime împăratului. El este figura paternă, responsabilă de fericirea colectivă și individuală în marea familie multietnică a Imperiului Habsburgic. Un accent deosebit este pus pe capitolul intitulat " Datoriile Cetățenilor către patria și Imperatul". Aici este prezentată în scopuri persuasive teoria paternalistă a statului, în care statul este asemănat cu o casă, în care împăratul este tatăl
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a dovedit a fi concursul de împrejurări, fereastra de oportunitate, factorul contingent. Recunoașterea internațională a noilor granițe ale României s-a făcut, din nou, ca în 1878, prin condiționarea statului român de a acorda drepturi minorităților naționale moștenite în urma dezmembrării multietnicului Imperiu Austro-Ungar. Refractar, guvernul României a semnat până la urmă tratatul, astfel că la 1919, noile granițe ale României dobândeau recunoaștere internațională. 3.2.2. Sistemul educațional Cu rădăcini istorice mai adânci, ce se întind până în secolul al XVIII-lea, procesul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
era cel care își îndeplinea cu plăcere toate îndatoririle fixate de stăpânire și își accepta locul pe care îl ocupă în structura socială. "Cetățeanul care împlinește toate datoriile cetățenești este cetățean patriot" (p. 110). În condițiile politice ale Imperiului Habsburgic multietnic, precum și a separării politice a etnicilor români în principatele danubiene, ideologia naționalistă care începea să fermenteze în avangarda reflecției politice nu și-a găsit spațiu în literatura didactică. După cum vom vedea, ulterior Unirii principatelor din 1859 și a reformei învățământului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în arcul carpatic, orașe precum Sibiu sau Brașov, înzestrate cu tradiții tipografice încă din secolul al XVI-lea, au devenit centre de iradiere culturală, împrăștiind în universul rural înăuntrul cărora se aflau unde de cultură. În Transilvania, spațiu de conviețuire multietnic prin excelență, se poate observa cel mai frapant diferențele în rata de alfabetizare numeroaselor naționalități conlocuitoare (români, maghiari, sași, secui, evrei, rromi etc.), comparând contrastele cromatice în funcție de zonele locuite predominant de acestea. Dacă zonele ocupate de fostele scaune săsești sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
capitalului în economia românească, deschizând prin aceasta și calea spre nașterea burgheziei românești (Zeletin, 1925). Pe plan politic, forța motrice care a asigurat propulsia modelului răsăritean de societate națională a fost năzuința grupurilor naționale de autodeterminare, obstaculată de dominația imperiilor multietnice care nu au intrat în noua logică a statelor-națiune. Alte diferențe cruciale țin de elementele mitice instituționalizate ca parte integrantă a modelului răsăritean al societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul politic apusean, naționalismul est-european a accentuat idealul colectivist al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
administrația națională, regională sau locală din statele membre; c) Unitate și diversitate în Europa contemporană Deviza Uniunii Europene este „unitate în diversitate”. Identitatea europeană cuprinde valorile comune pentru toate țările membre: democrația; drepturile omului; multiculturalism (diversitatea culturală într-o societate multietnică); La baza civilizației europene au stat: cultura greacă, dreptul roman, religia creștină. Diversitatea europeană are mai multe dimensiuni: diversitatea lingvistică; diversitatea religioasă; diversitatea politică; diversitatea economică; Identitatea națională nu intră în contradicție cu identitatea europeană și nu este amenințată de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]