632 matches
-
mult Înspre luarea În calcul a contingențelor calitative ale fiecărui mediu. Este vorba, printre altele, de orizontul și filosofia de bază ale paradigmei pluraliste a locurilor simbolice de apartenență (Zaoual, 2002b). Principiile aplicate se bazează pe respectarea diversității și a multiplicității practicilor, considerate a fi o metamorfoză a dimensiunilor mai mult sau mai puțin invizibile ale regiunii luate În considerare. Pe scurt, locul simbolic de apartenență este un marcator imaginar al spațiului trăit. Cu alte cuvinte, este o entitate imaterială care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
anumite culturi, având o anumită formare profesională sau utilizând o anumită limbă. Înainte de a deveni obiect de studiu, diversitatea este mai Întâi o realitate trăită și constatată. În acest sens, tematica noastră este, desigur, foarte veche. Încă din Antichitate, conștiința multiplicității ființelor vii În general și a varietăților umane În particular a marcat puternic spiritele. Însă ceea ce caracterizează acele epoci este faptul că diversitatea se Încadra În taxonomii care, deși erau specifice fiecare unei anumite civilizații, clarificau diferențele, atribuind fiecărui taxon
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau amenințarea majoră a secolului XXI, diversitatea este pe cale să fie acceptată ca realitate de neocolit. Ea rămâne totuși miza unor conflicte majore, În funcție de modul de a o gestiona luat În calcul. Pe de altă parte, reorganizarea științelor umane În funcție de multiplicitatea obiectelor și a locurilor de apartenență nu s-a realizat Încă. Toate tratatele recente de politologie consideră că este indispensabil, pentru păstrarea păcii În viitor, să se creeze sisteme de reglementare bazate pe pluralism. Însă reflecția se oprește tocmai În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de o logică subiacentă de același tip. Începând cu sfârșitul secolului al XVII-lea Însă, mai mulți factori provoacă modificarea treptată a mentalităților. În plan religios, În țările care au adoptat protestantismul, dogmatismul a cedat În fața unui pluralism impus de multiplicitatea și coexistența Bisericilor, nici una dintre acestea neavând mijloacele de a se impune În fața celorlalte. Lumea catolică propovăduiește Încă unitatea absolută a credințelor, În vreme ce În Anglia sau În Olanda se instalează spiritul de toleranță și pragmatismul, contradicția asumată Între credințe devenind
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Henri Bergson, În 1885, Într-un discurs privind Împărțirea premiilor. Filosoful desprinde trei forme ale politeții: cea mai superficială este cea a manierelor; urmează cea a minții, care ne invită să recunoaștem și să acceptăm a priori unicitatea celorlalți și multiplicitatea punctelor de vedere posibile. În sfârșit, Bergson descrie o politețe a inimii, care ține seama de celălalt În globalitatea sa, dincolo de gesturi și de cuvinte. Filosoful precizează: „Este vorba despre caritatea ce se exercită În domeniul amorurilor proprii ș...ț
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în vederea unei orientări practice în sânul acestuia. Este, de altfel, una dintre caracteristicile gândirii științifice, de a căuta, sub desfășurarea aparent haotică a naturii, planul de organizare a tipului unic sau a celor câtorva tipuri fundamentale, în jurul cărora se cristalizează multiplicitatea realității. Este, ceea ce Goethe, un ales exemplar de gândire biologică echilibrată, denumea pe bună dreptate „Urtyp” adică prototip. Orice disciplină biologică trebuie să-și poată încadra realitatea, pe care vrea să o studieze, într-o serie de prototipuri, corespunzătoare liniilor
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
bolnavi sunt în realitate, sindroamele individuale reprezintă o clasificare nu de indivizi ci de categorii, grupe sau specii clinico-terapeutice. În realitate deci, nu există un singur individ, care să corespundă sindromului Nux vomica sau Chamomilla sau Sulfur etc., ci o multiplicitate de asemenea indivizi, foarte apropiați între ei deși nu identici. Fiecare tip sau sindrom homeopatic nu este deci expresia unui singur individ bolnav, ci a unei multiplicități de indivizi cu sindroame individuale atât de asemănătoare între ele, încât pot fi
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
care să corespundă sindromului Nux vomica sau Chamomilla sau Sulfur etc., ci o multiplicitate de asemenea indivizi, foarte apropiați între ei deși nu identici. Fiecare tip sau sindrom homeopatic nu este deci expresia unui singur individ bolnav, ci a unei multiplicități de indivizi cu sindroame individuale atât de asemănătoare între ele, încât pot fi toți înglobați într-o aceeași categorie tipologică, purtând numele simili - remediului respectiv. CHIRURGIA MODERNĂ A SINDROAMELOR POSTTUBERCULOASE Însăși constatarea acestui fapt înseamnă încă o demonstarție foarte concludentă
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Metoda genetică: istoria ca matrice Pentru a clarifica filiațiile istorice, adepții metodei genetice pun accentul pe varietatea modurilor de structurare politică observate în cadrul democrațiilor populare. Potrivit acestora, experiența comunismului a condus la formarea unor polarități multiple. Pentru a explica această multiplicitate, se convine asupra stabilirii unui "principiu de analiză cauzală retrospectivă" ("a backward looking causal mode of analysis"). Trebuie văzut astfel în ce măsură "structurile moștenite de la regimul comunist" continuă să influențeze "noile reguli democratice". Cercetătorul trebuie să întocmească o tipologie a mecanismelor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
din Africa contemporană și Europa Medievală, cu privire la următoarele trăsături care caracterizează statele slabe: capacitate administrativă inadecvată, nivel scăzut de penetrare a statului din cauza puterilor locale solide, dominația politicii informale în defavoarea instituțiilor politice informale, implicând dominația personală, lupte pentru putere nelimitate, multiplicitate de facțiuni, utilizarea forței, implicarea armatei și lovituri de stat. Analiza comparată asincronică a lui Forrest clarifică anumite probleme ale sistemelor politice contemporane din Africa. Dar autorul rămâne foarte precaut cu privire la posibilitatea de a extinde comparația între Africa și Europa
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
1976 și în 1977 s-a atins nivelul de 12%) . Potrivit numeroaselor sondaje conduse de către Institutul Doxa, majoritatea italienilor a admis că este mai bun un Parlament mediocru decât să nu existe niciun Parlament. În aceleași sondaje, aceștia au denunțat "multiplicitatea partidelor ca sursă a problemelor" recunoscând în același timp că "partidele sunt indispensabile în țările democratice". Așadar, în ciuda criticilor aceștia nu au contestat legitimitatea regimului. De ce au tolerat atunci un astfel de regim? Timp de patruzeci de ani, Italia a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în orizontul actualității. Fapt cu atât mai îmbucurător cu cât aproape de fiecare dată perspectiva e alta, autorii valorificând după puteri câștigurile teoretice ale criticii moderne, de la psihanaliză și până la tematism. Ceea ce lipsea încă era o viziune globală, care să cuprindă multiplicitatea fațetelor scrisului eminescian, care să-i pună în valoare tensiunile interne și să le adune într-un tot armonios. E tocmai ceea ce încearcă și, să o spunem de pe acum, reușește Theodor Codreanu, a cărui carte, fără a fi moralmente îndatorată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Gherea e dezlânat. "Meritul lui Borges de a fi scris atât de scurt", cugetă Lamparia. Dintr-o sumă de asemenea "fragmente" laconice se constituie un adevărat breviar estetic, în care problemele artei sunt privite din cele mai diverse perspective, în multiplicitatea lor caleidoscopică. Rețin, minumum minimorum, meditațiile asupra geniului, motiv recurent, poate chiar prea lax interpretat. Mult iubitor de paradox (consubstanțial gândirii dense și artei înseși), Lamparia crede că gloria e moartea geniului și viața mediocrității. Just, nu anormalitatea este rădăcina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
către esență, din convenție extrăgea latura singulară, supunea analizei mecanicismul vieții și se abstrăgea monotoniei prin băi solitare de lectură. Într-o singură traiectorie biografică se topesc câteva vieți interioare, în tangență, în intersectare, în volute și paralelisme evolutive. Prin multiplicitatea aspectelor, însemnările lui Theodor Codreanu din Numere în labirint adună și disipează simultan ceea le apropie de alte texte referențiale: (auto)biografia, jurnalul, amintirile, memoriile, însemnări de călătorie, corespondența, reportajul, confesiunea ș.a. Poate, de aceea, ca literatură de frontieră, însemnările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
P. Drept punct de plecare pentru cercetarea modalităților prin care relația judicativă (S P) structurează alte forme logice decât judecata consider, într-un sens strict analogic, un concept al lui Husserl din Cercetări logice, anume acela de "teoria pură a multiplicității" (reine Mannigfaltigkeitslehre). În genere, această lucrare reprezintă o ilustrare a modului în care judicativul constitutiv își impune jurisdicția și asupra unor teme filosofice și metode de filosofare aflate la marginea orizontului judicativ; fără să existe în "expresia" lor, totuși, o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
odată descoperit fenomenul coparticipării conștiinței (prin actele sale) și obiectului ei (intențional) la orice fapt de cunoaștere, la structura oricărei cunoștințe, coparticipare condiționată de unitatea conștiinței (un fel de "eu gândesc" kantian, ca apercepție originară), devine "fenomenologie". Teoria pură a multiplicității încheie, cumva, planul de discurs al părții principale (și principiale) a lucrării, instituind un sens "final" pentru orizontul de cercetare al logicii pure: stabilirea "formei" unui domeniu alcătuit din "obiecte ale gândirii", ele însele date strict formal, sau "exclusiv prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
discuția de față, decât justificarea posibilă pe calea unei analogii; o analogie cu unele idei ale lui Husserl, formulate deja, și cu acel concept al său, amintit mai sus. Luând în seamă sensul cel mai direct al "teoriei pure a multiplicității", socotind, mai departe, că relația S P este originară ca formă pură "logică", am putea căpăta o primă imagine asupra modalității în care această relație strict formală se "multiplică" pentru a constitui raționamentul și argumentarea (ca specie a raționamentului), analitica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al logicii, filosofia cu toate elementele sale, teoriile diferitelor științe, toate demersurile ideologice. Așadar, teoria în cauză poate arunca o lumină asupra fenomenului multiplicării formulei judicative originare S P (prefer, de acum, această formulă astfel notată și termenul de multiplicare/multiplicitate pentru a desemna mișcarea acestei "forme" în sensul instituirii formei logice raționament și a speciei sale, argumentarea ș.a.m.d.). Multiplicarea despre care vorbește Husserl este o operație de sus în jos, de la eidos (eide) către obiecte determinate, de la anumite
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului 3.1.1.1. Introducere Cum trece structura logică originară, S P, în "forma" (și conținutul "regulativ" al) analiticii și dialecticii? Un răspuns a fost schițat mai sus, punând în discuție fenomenul "multiplicității" și indicând "formele" de mijloc în care se "multiplică" S P în mișcarea sa către analitică și dialectică: este vorba despre raționament, în genere, și despre una dintre speciile acestuia, argumentarea (ca raționament dialectic, în înțeles aristotelic). Mai departe încerc
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în care se petrece evenimentul corespunzător intrării în regim constitutiv (pentru rostire, gândire, făptuire) a formei S P: Organon-ul aristotelic, în structura căruia se află și analitica și dialectica. Vor fi avute în vedere îndeosebi locurile în care fenomenul multiplicității călăuzește constituirea "formelor logice" amintite; este vorba despre locuri din tratatul Despre interpretare, pentru forma judecată, din cele două Analitici și din Topica pentru forma raționament (cu cele două specii principale ale sale, științifică și dialectică), din tratatul despre Categorii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la logos-ul însuși. Structura formală originară judicativă (S P) se află în aceeași măsură în judecată, în raționament și argumentare (ca specie "dialectică" a raționamentului), în analitică și dialectică. Aflată întâi în judecată, ea instituie, prin multiplicare (prin operația multiplicității, în sens fenomenologic), raționamentul (demonstrația și argumentarea, identice formal, diferite după natura premiselor, adică a judecăților de forma S P asumate ca premise în fiecare caz în parte de raționament), iar raționamentul, privit din unghiul condițiilor alethice sub care se
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca atare în știința logicii și sunt recomandate sau impuse altor domenii de cunoaștere: filosofia, știința. Celelalte două sunt mai degrabă filosofice și au o structură logică mai complexă, fiind rezultate "logice" ultime, chiar în sensul lor filosofic, ale fenomenului multiplicității. Reducția pe care o am în vedere aici nu trebuie confundată cu operația aristotelică de reducere a modurilor silogistice din figurile a doua și a treia la modurile "perfecte" ale primei figuri, dar nici cu reducerea la absurd, ambele operații
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin imaginație, sub o anumită categorie. Și tot datorită timpului, aceste principii, deși sunt "generate" de intelect, pot fi trebuind să fie judecăți sintetice a priori. Axiomele intuiției și anticipațiile percepției, numite de Kant "principii matematice", proprii categoriilor cantității (unitate, multiplicitate, totalitate), respectiv celor ale calității (realitate, negație, limitație), posedă o "certitudine perfectă intuitivă", pentru că au o relație directă cu intuițiile pure de spațiu și timp. Analogiile experienței și postulatele gândirii empirice, numite principii dinamice, proprii categoriilor relației (substanță, cauzalitate, comunitate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cărți, ce altceva? Există, e drept, formula celebră a lui Miron Costin despre „cetitul cărților“. Dar ea se referea la o ocupație încă minoritară, care trebuia definită precis. În plus, cronicarul folosea pluralul având în minte, inevitabil, Cartea, pe care multiplicitatea „cărților“ nu face decât să o reflecteze edificator. („Cu cetitul cărților cunoaștem pe ziditorul nostru, Dumnezeu...“) Reapariția, într-un context cu totul nou, a expresiei cronicărești sugerează reintrarea lecturii în condiția minoratului. „A citi“ nu mai e, astăzi, o ocupație
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
toată Europa pe o pantă ascendentă. Faptul este legat în primul rînd de ameliorarea treptată a nivelului de trai, dar comportă și cauze mai subtile. Cu trăsăturile pe care i le cunoaștem, Crăciunul este prin esență o sărbătoare modernă, în pofida multiplicității caracteristicilor arhaizante. Folosirea vîscului nu este, cel puțin nu nemijlocit, ceva rămas de pe vremea druizilor, căci moda lui pare să fi fost reinstaurată în Evul Mediu. Bradul de Crăciun nu este menționat nicăieri înainte de unele texte germane din secolul al
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]