501,047 matches
-
măsură într-o zonă de workaholic-i, în Germania de după război sau în China lui Mao, unde se robotea câte optsprezece pe zi, ori în lagărele de muncă silnică. Dar să impui măsuri de repaos forțat într-o lume unde productivitatea muncii tinde spre zero înseamnă sabotaj pe față. Sigur că românii sunt obosiți, sigur că au nevoie de recuperări mai lungi decât semenii lor cruțați de trauma comunistă. Numai că în nici una din ex-colegele noastre de lagăr bolșevic n-ai să
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
obosiți, sigur că au nevoie de recuperări mai lungi decât semenii lor cruțați de trauma comunistă. Numai că în nici una din ex-colegele noastre de lagăr bolșevic n-ai să întâlnești în mediile politice deșănțarea de la noi și disprețul fățiș față de muncă. Conștiința eternamente vinovată a stăpânilor țării într-o tranziție normală și după o revoluție netrucată nici unul dintre ei n-ar fi avut cum să ajungă la putere îi îndeamnă la gesturi sinucigașe nu doar pe termen lung, ci și în
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
treizeci de limbi. S-a născut la Stockholm, la 15 aprilie 1931. A studiat psihologia la Universitatea din orașul natal și a lucrat ca psiholog în diferite școli, precum și în centre de reeducare a handicapaților sau a delincvenților. Pentru poet, munca de psiholog în una din închisorile din sudul Suediei a însemnat, fără îndoială, o experiență interesantă. Unul din motivele popularității versurilor lui Tomas Tranströmer este claritatea imaginilor, dinamizată prin surprinzătoare fluctuații de perspectivă. Poetul este totodată un maestru al metaforei
Tomas Tranströmer by Dan Shafran () [Corola-journal/Journalistic/13939_a_15264]
-
troglodiți. Dacă toată generația Izabelei și a lui Mumu ar fi după chipul și asemănarea lor, am avea motive serioase de neliniște pentru viitor. Junii noștri vor, pe orice cale, să obțină dolarii puși în joc. N-au chef de muncă. Nu știu să se distreze. N-au răsfoit în viața lor o carte. Sînt leneși, delăsători, triviali și primitivi. Organizatorii îi penalizează tăindu-le din rația de hrană, dar fără efect, fiindcă nici cei mai bulimici nu se lasă convinși
Pascale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13968_a_15293]
-
maghiar și bunica germană). La numai 13 ani a trecut granița clandestin în Ungaria de unde-a fost expediat înapoi, la părinți. A plecat apoi, din nou ilegal, în 1948, în Vest. Cofetar (prima sa calificare), muncitor minier ori din alte munci ocazionale a trăit următorii ani în Germania și Franța. Repatriat în România, în 1956, la cererea sa, neobișnuitul căutător de mai bine pentru acele vremuri și aceste locuri, va fi curând condamnat la 4 ani și 6 luni pentru trecere
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
la cererea sa, neobișnuitul căutător de mai bine pentru acele vremuri și aceste locuri, va fi curând condamnat la 4 ani și 6 luni pentru trecere frauduloasă de frontieră. I-a petrecut în penitenciarele Oradea, Aiud, Gherla și coloniile de muncă de la Periprava, Salcia, Stoienești și Grădina din Balta Brăilei. După eliberare, a revenit în orașul natal unde-a lucrat până la pensionare ca muncitor vopsitor, preocupat intens și individual de studiul muzicii și al filosofiei. Așadar, din 1957 până în 1961, Iosif
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
mecanisme mult mai subtile de producere a suferințelor și schimbării personalității claustraților în sensul politic dorit. La Salcia și-n oricare penitenciar sau colonie, nu era loc pentru morală. Întipărit în "conștiința josniciilor noastre" a rămas traiul din coloniile de muncă, se confesează autorul. Sistemul reeducării prin muncă, experimentat în diverse forme în lagărul socialist, ce conținea și "principiul autoconducerii", a avut ca efect imediat crearea unor mecanisme de constrângere mai eficiente decât cele produse de niște inculți și lipsiți de
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
suferințelor și schimbării personalității claustraților în sensul politic dorit. La Salcia și-n oricare penitenciar sau colonie, nu era loc pentru morală. Întipărit în "conștiința josniciilor noastre" a rămas traiul din coloniile de muncă, se confesează autorul. Sistemul reeducării prin muncă, experimentat în diverse forme în lagărul socialist, ce conținea și "principiul autoconducerii", a avut ca efect imediat crearea unor mecanisme de constrângere mai eficiente decât cele produse de niște inculți și lipsiți de entuziasm gardieni oarecare. Cu asemenea scopuri, brigadierii
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
Puțină vreme după "reorganizare", administratorii și paznicii lasă plictisiți sarcina conducerii coloniei pe seama pricepuților brigadieri. Și nu greșesc. Aceștia (cu aspect de "rumeni, rotofei și vioi" prin privilegiile ce singuri și le creează) vor produce dovada cum apriga întrecere de muncă între brigăzi și avantajele slujbei de brigadier (ori "polonicar") îi transformă în "bestii în toată puterea cuvântului" printre semenii lor. Datorită acestui sistem - altă "crimă de propagandă" (a autoconducerii deținuților în reeducarea prin muncă) - nu regimul comunist și devotații declarați
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
produce dovada cum apriga întrecere de muncă între brigăzi și avantajele slujbei de brigadier (ori "polonicar") îi transformă în "bestii în toată puterea cuvântului" printre semenii lor. Datorită acestui sistem - altă "crimă de propagandă" (a autoconducerii deținuților în reeducarea prin muncă) - nu regimul comunist și devotații declarați ai acestuia vor fi percepuți de deținuți drept cauză directă a istovirii și umilințelor lor. Ei, foștii camarazi de suferință ce impun "munca, ordinea și norma" sunt reprezentați ca torționari. Temperându-le zelul, slujbașii
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
sistem - altă "crimă de propagandă" (a autoconducerii deținuților în reeducarea prin muncă) - nu regimul comunist și devotații declarați ai acestuia vor fi percepuți de deținuți drept cauză directă a istovirii și umilințelor lor. Ei, foștii camarazi de suferință ce impun "munca, ordinea și norma" sunt reprezentați ca torționari. Temperându-le zelul, slujbașii din respectivele posturi fac bună figură de indivizi omenoși. Metoda de a face din victime călăi și-a dovedit eficiența și în îndoctrinarea propagandistică la care-au fost supuși
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
sine însuși, adică mereu altfel, mereu surprinzător, mereu imprevizibil; în materie de "imprevizibilitate" Mircea Săucan rămîne campion absolut, neegalat în spațiul cinematografiei românești. Pentru că cine mai știe vreun regizor al nostru plecat să facă "o comandă", un film de protecția muncii, despre primul ajutor în caz de..., și transformîndu-l într-un "poem cinematografic" de o originalitate, în context, șocantă, despre "protecția sufletului", apt să lase perplexă și cea mai hîrșită cenzură?... Sau un regizor plecat să facă un fel de documentar
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
Mihaela Mudure Oricât ar părea de ciudat, poezia, cu toată aura ei de inefabil, are nevoie și de arida de muncă a documentaristului. O cercetare privind cunoașterea unui anume gen de poezie, sau poezia de o anume limbă are nevoie de bibliografii cât mai complete posibil. O astfel de sarcină, ingrată în demersul ei dar extrem de necesară unei bune documentări, și-
Poezie românescă în engleză by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/14022_a_15347]
-
care inițial au scăpat de excursie și n-au putut înțelege de ce trebuie să-și omoare caii și să-și predea vitele pe care le-au încălzit în grajd cu propria lor răsuflare, cînd se recita, înainte de filmul despre protecția muncii pe care venea să-l proiecteze, pe zidul bisericii, caravana cinematografică și pe care prietenul meu Mircea Bochiș îl mai proiectează încă în Colonia de pictură de la Baia Mare, doar așa, dintr-o pornire ludică și dintr-o înaltă responsabilitate postmodernă
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
au venit cu vaporul și nu aveau altceva decît păduchii de pe ei. Dar ce să-i faci? Formă cu degetele o bilă de orez și carne pe care o rostogoli prin farfurie. - Am făcut de toate. Tot ce-am putut. Muncă multă și răsplată puțină. Una peste alta, aș putea spune că am vînat bizoni, dar că m-am mulțumit să-mi mănînc orezul. Cunoașteți expresia? Toate scrisorile cu rugăminți de acasă le-am ars. Și mi-am făcut două promisiuni
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
tovarășului și telenovele. Oamenii se dau în vânt după acestea. Dar, ca-n socialism, te poți trezi brusc, în plină telenovelă, când acțiunea e mai palpitantă, cu o întrerupere a curentului electric! Ce face în această situație un om al muncii din Cuba? Telefonează unui prieten care locuiește în alt cartier sau chiar în alt oraș unde curentul circulă în continuare; și ce face prietenul? Credeți cumva că povestește telenovela? Nici vorbă: așează receptorul telefonului la difuzorul televizorului, astfel încât telespectatorul lipsit
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
care modifică radical imaginea fostului primar. Șușman apare ca un personaj total lipsit de scrupule, care făcuse avere jefuind casa de bani a primăriei, însușindu-și cu forța sau prin înșelăciune loturile de pădure ale sătenilor și folosindu-se de munca țăranilor săraci. Din relatările supraviețuitorilor reiese imaginea unui veritabil psihopat: Șușman se distra obligându-i pe oameni să-l care în spate, plătindu-i pe cei care îl înjurau mai bine (considera că înjurăturile îi poartă noroc) și declarând că
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
un ciubăr în care mama spăla haine și au dansat pe strugurii respectivi de-au făcut un suc și-au aruncat niște spirt pe mustul acela de struguri... asta a fost prima amintire, și cea mai dură... Restul a fost muncă... era un sat... nu foarte bogat... trebuia de mic să grijești vitele, plecam... nu știam bine care erau vitele mele. Pe urmă am avut o întâmplare absolut fenomenală care mi-a schimbat într-un fel foarte mult modul de-a
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
replică, Udubeașcă este bătut periodic, dar se duce din nou la adversar și primește încă o porție. Nici o fractură, nici o comoție. E și ăsta un punct de vedere. Mai violent decît Moromeții, la Preda, e un universitar, Petrini. Aflat la muncă silnică, își ucide torționarul aruncîndu-l într-un puț de mină. Cînd se eliberează, intră într-o echipă de deratizare și, incomodat de un țigan, îi mută fălcile. Își bate nevasta și cînd ea leșină o violează. În final îl ucide
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
calul lui. Doi protagoniști ai unei căutări dincolo de orice formă de spectacol. Fără să-ți dai seama, o dată cu primele raze ale soarelui și cu despărțirea de lună descoperi, ca un voayeur acceptat, totuși, miracolul unei comunicări și ritualul ei: laboratorul muncii lui Bartabas, artistul-rebel, onest, profund, marginalul care transformă teatrul cu oameni și cai în centrul lumii. În orice caz, și anul acesta, la Avignon. Îi văd mîinile cum mîngîie calul, pe spate, pe coamă, sunetele de recunoștință ale acestuia. În fața
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
prohodul. - Edițiile critice începute trebuie continuate și completate. Asta-i datoria noastră față de clasici. Iar față de contemporani, se impune să începem odată și să ne asumăm obligațiile pe care le are fiecare parte. Editorul să muncească și să facă o muncă nu totdeauna apreciată la valoarea ei, iar instituțiile respective, de stat sau private, au datoria să înțeleagă ceea ce înainte, totuși, s-a mai înțeles, că o asemenea carte, o ediție, nu este rentabilă la modul imediat. Se poate face bugetul
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
foarte mult și de care ar putea depinde în mare măsură atitudinea lui în continuare, inclusiv în raporturile lui cu noi" (ACNSAS, Dosar FI 97, vol. 4, f.105-107). Inedită ipostază a Securității: agenție specializată în găsirea de locuri de muncă pentru cetățeni! Conlucrarea dintre colonelul Merce și A. B. a decurs perfect, așa cum arată documentele. Partenerii se consiliază reciproc, fac schimb de impresii, își vând ponturi: Merce îi "recomandă" să nu ia cuvântul la o ședință a Consiliului de conducere
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
spuneau tot timpul doctorii. Niciodată nu puteam cădea de acord asupra acestui subiect". Oricum, văzînd familia în cauză, soția vicarului (Scott-Thomas) capătă rolul de clovn, dar și pe acela de trezorier al secretelor și de etalon al normalității, deci are muncă de făcut. Regie cuminte, scenariu defamiliarizant. Genul de film e acela în care scapi și vinovat de crimă (ok, cu excepția începutului), adaptat la comedie neagră ŕ la Ealing, deci britanică și crocantă. Noutatea e tușa feminină, dar nu feministă. Doamnele
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
au fost ținuți la cheremul slujitorilor Infernului. Nu trebuie să pierdem din vedere că securiștii foloseau un întreg aparat "auxiliar", alcătuit din responsabili de instituții sau din veșnic disponibilul personal TESA - femei de serviciu, secretare, portari, pompieri, responsabili cu protecția muncii, șefi de cabinet. În această lume dispusă la orice compromis pentru a-și păstra locul călduț - ei neavând nici o calificare specială, nici mare chef de muncă cinstită - trebuie căutați pervertitorii societății românești. Până la un punct, e de înțeles lipsa de
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
din veșnic disponibilul personal TESA - femei de serviciu, secretare, portari, pompieri, responsabili cu protecția muncii, șefi de cabinet. În această lume dispusă la orice compromis pentru a-și păstra locul călduț - ei neavând nici o calificare specială, nici mare chef de muncă cinstită - trebuie căutați pervertitorii societății românești. Până la un punct, e de înțeles lipsa de curaj a celor care, după 1990, n-au îndrăznit să-și mărturisească vina. Au comis o mare greșeală: fără să-și dea seama, au continuat să
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]