KorAP: Find »[drukola/base=muncitoare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...30 >

735 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261

la Congresul femeilor împotriva fascismului și războiului. Trăiască lupta noastră solidară! Adeziunile se primesc pe adresa: E. Marghita, ziarul Adevărul, București. Zoe A. Frunză Dr. Iulia Mironescu Rozica I. C. Frimu E. Marghita, publicistă R. Hasnaș, văduvă de război Măndica Florescu-Iași, muncitoare Maria Țiulescu, vopsitoare Angela Micu, studentă Coca Cohn, studentă Constanța Crăciun, studentă Dida Calimachi, artistă B. Petrescu, funcționară Dora Iancovici, funcționară Cora Costiner, dactilografă E. Ascher, dactilografă Marg. Nicolau, ziaristă Paula Calmanovici, avocată Cuvântul liber, nr. 35, din 7 iulie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
arată graficul nr. 1. Aceste femei muncitoare sunt în mare parte femei fără familie normală, puține căsătorite și majoritatea văduve, divorțate, părăsite sau încă necăsătorite. Tocmai aceste grupuri de femei, cu viață familiară incompletă dau cel mai mare procent de muncitoare (vezi graficul nr. 2). E interesant să constatăm că media de natalitate la o femeie muncitoare din Tei este de 2,87%, față de 3,04 care revine femeii casnice; pe când mortalitatea infantilă se prezintă cu 47,0 la femeia muncitoare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
muncitoare (vezi graficul nr. 2). E interesant să constatăm că media de natalitate la o femeie muncitoare din Tei este de 2,87%, față de 3,04 care revine femeii casnice; pe când mortalitatea infantilă se prezintă cu 47,0 la femeia muncitoare și 39,4 la femeia casnică. Chiar cu toată rezerva cu care primim aceste date, obținute prin declarațiile femeilor, nu se poate să nu observăm începutul fenomenului semnalat mai înainte: o descreștere a natalității și o creștere a mortalității infantile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
lucrătoarele ocazionale. Aceste femei sunt acelea care au copii, ceea ce le împiedică de a alege profesiuni stabile. Dăm un grafic care reprezintă media copiilor născuți de femeile muncitoare din Tei, după profesiuni (graficul nr. 6). Observăm că aceste grupe de muncitoare prezintă un procent mic față de totalul grupelor. Masa cea mai compactă ne-o dă tineretul sub 20 de ani. Această generație tânără este de fapt intrată în viața industrială. Din punct de vedere al situației familiale a acestor muncitoare, cel

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
dezvoltare fără să ignoreze importanța socială a familiei și însemnătatea rolului ei propriu ca mamă. În afară de aceasta, rămân multe femei necăsătorite și lipsite de copii, care pot avea deplină libertate de acțiune. Marea masă a femeilor muncitoare, însă, mai ales muncitoarele cu familie, muncesc nu pentru a-și validita personalitatea, ci pentru a se întreține sau pentru a-și întreține copiii. Aici trebuie să intervenim cu raționalizarea felului în care societatea le dă posibilitatea de existență. În cazurile cînd familia este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
factorul biologic și social, care demonstrează că munca femeii-mame este incompatibilă cu funcțiunile inerente familiale: procrearea, creșterea și educația copiilor. 4. La noi, în cartierul Tei, asistăm la începutul procesului de individualizare a femeii. Vedem primele generații de femei devenite muncitoare pentru câștig. Majoritatea din ele încă păstrează mentalitatea patriarhală. Urbanizarea și industrializarea își fac însă loc tot mai mult în mediul rural și burghez de ieri, iar generațiile tinere se apropie deja de obișnuința muncii în afară de cămin. 5. În cartierul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
a plasat 1.089 persoane în 1935 și ridică nivelul moral al acestui tineret, căutând să convingă aceste elemente că serviciul casnic, auxiliar atât de necesar organizării și liniștii gospodăriilor noastre, este în realitate o profesiune onorabilă, demnă de orice muncitoare cinstită. Înțelegând importanța acestei munci în viața căminului modern, ca și rostul bunelor raporturi între o categorie socială și cealaltă, asociația a organizat sistematic evidențierea continuă a situației tuturor elementelor plasate și a familiilor în care lucrează, ținând o continuă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
în lupta vieții, pentru a colabora la ridicarea țării și pentru a contribui la consolidarea științei românești. Asistența socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale, anul VII, nr. 2, 1938, pp. 37-42. 61TC "61" Ocrotiți femeia muncitoare!tc "Ocrotiți femeia muncitoare !" Un alt capitol important, dar complet neglijat, al politicii noastre sociale Ultimele statistici oficiale arată că în România mor 12.000 femei lehuze pe an, din cauza lipsei de îngrijire sau a hranei neîndestulătoare care ia organismului orice putere de rezistență

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
întristătorul fapt că România este totodată țara cu cea mai mare mortalitate infantilă în Europa, oricine va înțelege că, punând problema ocrotirii muncii femeilor și copiilor, noi n-o facem numai din punct de vedere al intereselor restrânse ale clasei muncitoare, dar și din punct de vedere al interesului general și național. Primejdia degenerării rasei Căci în aceste cifre statistice nu se oglindește numai starea de mizerire în care se găsește majoritatea covârșitoare a femeilor de la noi, adică acele femei care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
industria textilă. Femeile (între care adesea copile de 14-15 ani) intră în lucru seara și lasă lucrul dimineața. În multe fabrici nu se admit nici pauze de recreere, iar acolo unde patronul e nițel mai omenos, se întâmplă adesea ca muncitoarele să fie oprite a părăsi sălile de mașini în timpul așa zisului „repaos”. Le vezi atunci dormind îngrămădite, claie peste grămadă prin colțuri, până ce semnalul neiertător le cheamă iarăși alături de mașinile veșnic în funcțiune... Dar în câte industrii și bresle nu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
vezi atunci dormind îngrămădite, claie peste grămadă prin colțuri, până ce semnalul neiertător le cheamă iarăși alături de mașinile veșnic în funcțiune... Dar în câte industrii și bresle nu lucrează femeile noaptea. Chelnerițele, garderobierele, femeile de serviciu - iată o altă armată de muncitoare pentru care, însă, munca de noapte reprezintă nu numai o primejdie fizică, dar și una morală. De asemenea, în industriile periculoase și insalubre, munca feminină este generală. Cum pot suporta aceste femei care muncesc toată noaptea din greu și care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
că mor atâtea femei lehuze? E cazul mai degrabă să ne mirăm că în țara noastră unde se face atâta caz de naționalism, autoritățile nu au mai multă grijă de aplicarea legilor care ocrotesc femeia. Faptul că e vorba de muncitoare, nu dispensează încă aceste autorități de îndatoririle lor legale. Femeia muncitoare face și ea parte din națiune. Ea este chiar reazemul ei adevărat. Ar fi timpul ca cei ce sunt chemați să guverneze, să-și amintească de existența acestei probleme

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
mirăm că în țara noastră unde se face atâta caz de naționalism, autoritățile nu au mai multă grijă de aplicarea legilor care ocrotesc femeia. Faptul că e vorba de muncitoare, nu dispensează încă aceste autorități de îndatoririle lor legale. Femeia muncitoare face și ea parte din națiune. Ea este chiar reazemul ei adevărat. Ar fi timpul ca cei ce sunt chemați să guverneze, să-și amintească de existența acestei probleme. Lumea nouă, nr. 12, din 20 martie 1938. 62TC "62" Marea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
ajun de Crăciun s-a dat o masă pentru 130 de studente și studenți. Departamentul industrial Departamentul industrial care în luna aprilie atingea numai în București 4.500 de ucenice și lucrătoare și în toată țara peste 13.000 de muncitoare, a trebuit în cursul anului acestuia să-și micșoreze raza de lucru, fără ca să schimbe însă nimic din planul general și programul său de activitate. Centrele prin care s-a desfășurat activitatea au fost: a) Sediul Central cu diversele sale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
o forță din punct de vedere politic și economic, care trebuie să fie activizată. Mobilizarea femeilor în războiul pentru eliberare, pentru curățirea aparatului de stat și pentru cucerirea libertăților democratice, trebuie dusă pornind de la situația specială și revendicările speciale ale muncitoarelor, țărancelor, intelectualelor și gospodinelor - situație și revendicări care sunt rezultatul războiului și al exploatării sălbatice de către fascism. Pentru aceasta este necesară organizarea femeii alături de bărbat, în sindicate, asociații profesionale și patriotice. Fiecare organ de conducere al P.C.R.: comitete regionale, județene

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
din contră, să-și cunoască puterea, drepturile și datoriile de cetățeană. Prima noastră datorie este să ridicăm nivelul cetățenesc al femeilor, să le mobilizăm în jurul problemelor care le interesează. În felul acesta vom ajuta marea masă a țărancelor noastre, a muncitoarelor din uzine și laboratoare și a gospodinelor să-și îmbunătățească viața lor materială și morală, să-și lămurească rolul lor de cetățene. Numai atunci vom putea spune că am realizat și democratizarea femeii române. După aceea, s-a ales un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
astfel: președintă de onoare: Ana Pauker, președintă Dr. Florica Bagdasar, vicepreședinte: Gabriela Bernachi, Maria Gane, șt. Raiciu și dr. Medeea Niculescu, membre d-nele: Cristina șerban, casnică, Mia Constantinescu-Iași, institutoare, Ana Toma, funcționară, Maria Sârbu, profesoară, Ritta Sanielevici, casnică, Marta Drăghici, muncitoare, Ghizi Corodi, asistentă socială, Constanța Georgescu, muncitoare, Boureanu Natașa, funcționară, Isabela Potop, asistentă universitară, Elena Pătrășcanu, arhitectă, Anca col. Vasilescu, Pen Rozopol, ziaristă, Dora Massini, artistă. Cenzore: Mihaela Manasse, avocată, Păsculescu Elena, funcționară, Pia Cialner, funcționară, Dida Mihalcea, casnică. Cenzore

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
Ninei Petrova, prin accentele patetice ale Anei Pauker și ale atâtor și atâtor altele, femeile care sunt purtătoarele vieții speței umane, femeile care zămislesc viața, au spus că nu o vor sacrificată cruntului Moloh al războiului. O împărăteasă asiatică, o muncitoare de pe malurile Senei, o prințesă din Cochinchina, o savantă din țările nordice ori o țărancă din Balcani, toate s-au simțit egale pe planul măreț al existenței lor care este maternitatea. Iată de ce când la Congres a răsunat patetic vocea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
surorile mele întru nenorocire... să arătăm că s-a sfârșit cu vărsări de sânge și lacrimi care ne sfâșie inimile ca să nu mai îngăduim alte măceluri”, la bătăile inimii sale de prințesă au putut să răspundă milioane de inimi de muncitoare, țărance și intelectuale, care dacă sunt departe de a înțelege o „prințesă” în schimb înțeleg în ea pe „mama”. Iar inima mamei bate la fel sub vălurile somptuoase ale unei prințese asiatice, ca și sub bluza unei muncitoare cu ziua

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
inimi de muncitoare, țărance și intelectuale, care dacă sunt departe de a înțelege o „prințesă” în schimb înțeleg în ea pe „mama”. Iar inima mamei bate la fel sub vălurile somptuoase ale unei prințese asiatice, ca și sub bluza unei muncitoare cu ziua! și dacă sforțările diplomaților din toate țările și din toate timpurile au dat de atâtea ori greș în străduințele lor de a salva Pacea, poate de data asta inimile unite ale tuturor mamelor de pe pământ vor reuși să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
femeia cetățean și patriotă conștientă. și a mai arătat că această femeie de tip nou a încetat de a mai fi un fenomen izolat și a pătruns adânc în mase cuprinzând femeile din toate categoriile sociale. Cu ocazia congresului, țărance, muncitoare, gospodine, intelectuale au reclamat în numele sutelor de mii de femei drepturi egale și participarea activă la viața statului. În urma raportului d-nei Florica Bagdasar, în care d-sa a studiat problema ocrotirii mamei și a copilului, nenumărate țărance s-au perindat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
problema ocrotirii mamei și a copilului, nenumărate țărance s-au perindat la tribună cerând introducerea asistenței sociale, leagăne, cămine de zi, case de naștere și dispensare la sate și apelând la femeile de la oraș să le ajute să combată analfabetismul. Muncitoarele manuale și intelectuale au susținut discuții aprinse referitor la situația economică și socială a femeii prezentată în raportul d-nei Ioana Ralea, dând în același timp asigurări solemne de a lucra cu râvnă pentru refacerea țării, ca să curme specula și sabotajul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
sate. Prin munca noastră organizată și unită să înfăptuim năzuința fierbinte a omului: asigurarea unui viitor sănătos și fericit copiilor. Mamele, soțiile, logodnicele salută cu bucurie hotărârea Blocului Partidelor Democrate de a reduce serviciul militar la timpul strict necesar instrucției. Muncitoare și gospodine! Pentru ca să intre belșugul în casele noastre, trebuie refăcută gospodăria țării, trebuie mărită bogăția ei. Să încordăm toate puterile pentru sporirea rodului muncii noastre. Să veghem ca bunurile necesare hranei noastre și bunei dezvoltări a copiilor noștri să nu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
hrăpăreți. Să sprijinim planul de refacere și creștere a gospodăriei naționale și lupta împotriva speculei prevăzute în platforma-program a blocului partidelor democratice. Pentru ca poporul nostru să fie sănătos la trup și minte, regimul democrat trebuie să poarte o grijă deosebită muncitoarelor de pe ogoare, din fabrici, din școli, laboratoare și birouri. Platforma program pe care o susține Federația Democrată a Femeilor din România prevede: * Îmbunătățirea traiului tuturor celor ce muncesc; * Salarii egale la muncă egală; * Concedii plătite de odihnă și înainte și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
atât de d-l Președinte Iuliu Maniu, cât și de d-l Ministru Hațieganu, care se deplasează totdeauna la fața locului. Face apoi un raport de activitate al Sect. II Negru a cărei președintă este. Mai vorbesc câteva delegate ale muncitoarelor din diferite fabrici, arătând mizeriile ce le îndură și manifestându-și dragostea pentru partid, asigurând organizația că nici o muncitoare conștientă, nu se poate alătura decât de acei lângă care e toată țara. Se dă apoi cuvântul d-nei Lelia Mihăilescu, președinta

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]