612 matches
-
farsa D-ale carnavalului în care această viziune este textual afirmată de Caragiale însuși prin remarca lui Iordache: "De ce mușterii am eu parte astăzi! ... Frumos carnaval!"41. Persistența travestiului și a confuziei valorilor indică ireversibilitatea procesului de inversare a ordinii mundane. Această situație, constând de fapt în asimilarea personajelor de către măștile pe care le poartă, este comună tuturor comediilor caragialiene. Masca se confundă cu omul și chiar îl anihilează în cazul unor personaje precum Leonida, Cațavencu, Farfuridi, Cetățeanul, Ipistatul, Catindatul, Pampon
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
creatorul lui. Paradoxal, acesta continuă să trăiască, deci să înfrunte absurdul, prin opera sa, devenind, astfel, el însuși, eroul cel mai absurd, în termenii lui Camus.154 În universul fictiv urmuzian, deși cauza revoltei prin autoizolare și abandon este întotdeauna mundană, banală și nu de natura confruntării cu iraționalul, Stamate gonind furibund spre "infinitul mic", Ismail vegetând "până astăzi, într-o stare de decrepitudine", sau eroul din Plecarea în străinătate resemnându-se cu înscrierea în barou, pot fi văzuți ca imagini
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Caragiale este oferită din perspectivă creștină de părintele Nicolae Steinhardt de la Rohia: În scoica aceasta, a unei comedii aprige și ostile, lumea românească poate străbate veacurile în tot mărețul ei farmec, prevestind de aici, de pe pământ, din iureșul unei întâmplări mundane, paradisul a cărui nostalgie nu ne va cruța nicicând" (Steinhardt, Nicolae, Secretul "Scrisorii pierdute", în revista Ethos, caietul II, Paris, 1975, p. 151, (semnat cu pseudonimul Nicolae Niculescu). 24 Monica Lovinescu, op. cit. p. 48. 25 Idem, p. 48. 26 Maria
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fie mental. Grecii perioadei clasice percep spațiul și se raportează la el în mod geometric (omogen și reversibil) în contrast cu mai vechile reprezentări spațiale atestate în mituri și practici religioase, în care spațiul era diferențiat și chiar ierarhizat, cu valențe sacre, mundane ori demonice.39 Este mai mult decât utilă o privire asupra explicației istorice a lui Vernant în ce privește schimbarea de nuanță (dacă nu de structură) a gândirii lumii elene. Conform acestuia, în secolele XI-VIII î.Cr. se petrece o reorganizare din temelii
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
impregnare mitică a conceptelor, corespunzând codului difuz al unei epoci. Reflex al gândirii instituite, al limbajului dat, asupra gândirii în mișcare."159 Deși filozofia are sarcina elucidării condiției umane, omul concret a fost abandonat de către severele filozofii care ocultează trupul, mundanul și istoricul, dar afirmarea valorii în funcție de care se realizează așezarea omului în timp se reînnoiește sincron cu lumea însăși (astfel a putut filozofia istoriei să devină substitut al teologiei, iar mitul progresului, pentru anumite epoci, al credinței în Dumnezeu, conștiința
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mai degrabă decât prin asemănare, dincolo (sau mai degrabă dincoace) de pretențiile metafizice ale oricărui discurs ideologic. Astfel, cea mai amplă și mai influentă mitologie a modernității, naționalitatea, este încă un puternic constituent al identității tocmai pentru că este ancorată în mundan și cotidian, este de părere Tim Edensor. Identitatea națională se constituie dintr-o uriașă rețea culturală, care oferă nenumărate puncte de conexiune, puncte nodale în care autoritățile încearcă să fixeze sensuri și constelații în jurul cărora se coagulează elementele culturale, generând
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
zeilor). ibid., p. 184. 120 Idem, Mituri, vise și mistere, p. 28. Poezia încearcă să abolească limbajul curent în favoarea unuia inventat, codat, secret, înlocuind recitarea orală a miturilor, dar și literatura orală, și este calea privilegiată de "ieșire din timpul mundan". 121 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, p. 6. 122 Idem, Miturile esențiale, p. 5. 123 Id., Mit, mitogeneză, mitosferă, p. 5. 124 Ibidem, p. 5. 125 Ibid., p. 23. "Pe temeiul intuiției imediate, analiza și imaginația noastră construiesc anumite
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și nu mi-e ușor să vorbesc cu cineva despre asta, pentru că atunci când sunt într-o dispoziție foarte proastă trebuie să fiu singur, ca să nu se schimbe nimic prin comunicare. Afectează felul în care privesc lucrurile chiar și la nivel mundan. Ca atunci când mama și tata devin atât de dificili unul cu celălalt: niciodată nu pot ști cât anume se datorează faptului că eu îi privesc. Oare chiar erau mai delicați unul cu celălalt atunci când Sally și cu mine eram mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
sigur că, de fapt, detestăm o serie de lucruri unul la celălalt și că, uneori, asta iese la iveală. Din fericire, mai frecventă e atmosfera sporadic tăcută, dar rezonabil pozitivă, care include un amestec de semiceartă și relatare a faptelor mundane, toate punctate de râsetele ocazionale. Cam atât ne apropiem de o seară obișnuită, iar eu am fost ușurat să descopăr când am ajuns acasă seara că asta era dispoziția. Am folosit pauzele dintre discuții ca să mă adun și am păstrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
lase să intru cu el), am vorbit doar despre lucruri mărunte: îmi dădeam seama că nu vrea să încep să-l interoghez și m-am gândit că prioritatea ar fi să-l fac să se gândească la alte lucruri - lucruri mundane, practice, care să-i alunge gândurile îngrozitoare care-l surghiuniseră în pivniță. Cei de la spital au zis că fruntea lui e bine- doar leziuni superficiale -, dar au zis să verificăm la medicul de familie, care l-a trimis la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
A fost o perioadă extrem de dură în viața lui Unamuno. Dacă lunile petrecute în Fuerteventura, pământ spaniol, nu-i alteraseră speranța, șederea la Paris l-a deprimat profund, se simțea izolat într-o lume a inteligenței literaturizate și a tropismelor mundane, zăcea ore în șir întins pe patul din camera sa de hotel ieftin visându-și Spania, așteptând frenetic vești din țara sa și scriind o vreme doar scrisori, până când s-a hotărât să pună pe hârtie inegalabila narație autobiografică, politică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a extinde jurisdicția validității acestei afirmații astfel încât să cuprindă înăuntrul limitelor sale și "sistemul conceptual extraordinar" pe care oamenii îl utilizează în momentele de reflecție teoretică sub forma discursului științific. Metaforele sunt inescapabile nu doar în vorbirea curentă a vieții mundane, ci și în limbajul conceptual de ordin științific cu posibilele excepții ale matematicii și logicii, ale căror limbaje simbolice sunt astfel construite încât să nu permită artificiile poetice făcute posibile de recursul la metaforă. Astfel se explică idealul estetic existent
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
situația de a fi vulnerabile și fără putere în fața unor forțe politice și sociale periculoase și deseori violente"27. Elementele ideologiei comuniste, redate sistematic în opera lui Karl Marx, anunțau niște idealuri care promiteau instaurarea unei societăți paradisiace în realitatea mundană. Termenul de comunism trimite atât la contribuția și distribuția realizate conform unui principiu echitabil, cât și la ideea de comunitate: "Comunismul ideal ar aduce nu numai sfârșitul avuției private și al proprietății private asupra mijloacelor de producție așa cum se tem
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
manifestându‑se Întotdeauna cu solicitudine, fiind dispus să ajute efectiv și din toată inima, bine știind că religia creștină nu se reduce la simple formulări teoretice sau complicate Înșiruiri de construcții ideologice, ci reco‑ mandă Întruparea principiilor sale În viața mundană a omului, așa cum ne‑a arătat Însuși Întemeietorul creștinismului : Hristos Domnul. Conștienți de Înalta lor misiune, creștinii vor să‑L reprezinte pe Mântuitorul și să‑I slujească, pătrunși de vocația lăuntrică de a fi În vremea vieții lor o „Evanghelie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ureche Final ezită glasul tău ca un trapezist. Împreună cu acea mască a clovnului râzând „pentru reprezentația de sfârșit”, astfel de versuri relevă cealaltă latură a lirismului lui Ilarie Voronca, în linia unei ambiguități moderne a atitudinii, asociind jubilația în fața spectacolului mundan înnoit, cu un sentiment de distanțare, de solitudine și angoasă. Asemenea aspecte nu trebuie neglijate, oricât de interesați am fi de inovațiile formale, de inițiativele textualizante atât de indiferente în aparență față de înscrierea în discurs a unui „sens”. Acesta se
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cel din legendă, real, carnea mea îmbucându-se temeinic cu lemnul zgrunțuros și masiv ș...ț Să fiu atunci eu oare vasul comunicant, sângele meu stăruind la același nivel cu seva din creangă?” O astfel de ideală comuniune situează exteriorul mundan în cea mai strictă dependență de fluxul și refluxul sensibilității, asigură acel spațiu și timp al disponibilității absolute a spiritului, pentru care orice frontieră a dispărut: „Timpul necunoscându-și limite, și, în întinderea lui infinită neexistând nici trecut, nici prezent
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
50. Reflecția e stranie și unică în felul ei, fiindcă urâtul, ca manifestare a angoasei, n-a fost pus de gânditori pe seama spațiului, ci întotdeauna a timpului. Iată un argument că Părintele Stăniloae vede spațio-timpul ca pe o singură formă mundană cu două fețe. Căci spațiul face transparent timpul ca urât, pe când timpul apare ca distanță-obstacol față de Dumnezeu. Spațiul, ca și la Kant sau Eminescu, nu e din tabla categoriilor slujitoare ale rațiunii, ci "forma comunicării noastre în mișcare spre ținta
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care vizează întemeierea unei fizici noi. Pentru aceasta servește în principal cogito-ul cartesian și în punctul acesta este el fundamental diferit de cel augustin. Diferența aceasta nu este însă merituoasă pentru Descartes căci el sărăcește cogito-ul, dîndu-i o folosință exclusiv mundană. Prin cogito, Augustin se înalță în sferele cele mai rafinate pe care spiritul omenesc le poate atinge. Cogito-ul său are ca scop tocmai dezvoltarea și ridicarea spiritului uman spre Absolut. Descartes a transformat cogito-ul într-o unealtă de modelare a
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ceea ce știm din fizică. Legea gravitației a inversului pătratului spune că atracția fizică scade cu pătratul distanței. Din moment ce atracția gravitațională determină greutatea fizică, rezultă că obiectele devin mai ușoare odată cu creșterea distanței de la centru la pământ. Cu siguranță, în scopuri mundane, efectul este minimal, dar subînțelege opusul a ceea ce descoperim pe cale vizuală. Când percepția este ancorată asupra centrului de atracție, greutatea vizuală crește odată cu distanța. Fenomenul corespunde mai mult comportamentului fizic al energiei potențiale. Energia potențială inerentă unui obiect crește când
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a spiritualizării subiectului, dar, așa cum echilibrarea centrului pătratului tinde să se realizeze pe seama intersectării coordonatelor lineare, subiectul are posibilitatea elevării temei definind-o prin intersectarea orizontalei terestre cu verticala eterică. Compensând dominarea fiecăreia dintre dimensiunile spațiale, pătratul poate stăvili înrâurirea mundană și sugera o stare atemporală. De aceea el este un format potrivit pentru artiștii care urmăresc prezentarea unei lumi stabile. În artele plastice, două picturi de Piero della Francesca pot ilustra cele susținute. Învierea sa de la Borgo di San Sepolcro
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
care transgresează, prin natura lor, "veacul", nu poate rămâne sub conducerea statului, care este o ființă "seculară". Autonomia rezultă din necesitatea firească a Bisericii de a trage o linie netă de demarcație între sacru și profan, de a împiedica intervenția mundanului în rostul eternului. Cu toate acestea, au existat cazuri de preoți care au făcut politică. O dată ce s-a stabilit o linie de demarcație între acțiunea lumească și chestiunile duhovnicești, preoții, în calitate de reprezentanți ai Ecclesiei, își arogă dreptul de a funcționa
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
desăvârșirii și atingerii treptelor de sfințenie. Revoluția spirituală trebuie să plece de la recuperarea fondului de credință pe care omul l-a pierdut în timpul mutilării ateiste, prin întoarcerea cu fața spre Dumnezeu și, implicit, spre Trupul Său mistic, în dimensiunea sa mundană, Ecclesia. În acest sens, cuvintele unuia dintre Părinții Bisericii, Sfântul Simeon Noul Teolog, egumenul Mânăstirii Sfântul Mamas din Xirokerkos, sunt elocvente 1. Sfântul Maxim Mărturisitorul, precum și alți Părinți ai Bisericii, au vorbit de mișcarea spre sfârșitul nesfârșit în care se
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
să răspundem Nicolae Steinhardt care nota: ”Brâncoveanu este cea mai shakespereană dramă din câte au fost vreodată În toată lumea. E un caz unic pe plan mondial, de nu aș zice pe plan cosmic. E de necrezut. Trecerea aceasta a unui mundan (În toată puterea termenului) la sublimul și eroismul cel mai fantastic uluiește și amețește. Vă desfid să-i găsiți perechea; nici În rânduiala martirilor din primele veacuri. Nici nu ne dăm seama cine este, ce Înseamnă el pentru noi, la
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liana Valentina Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92319]
-
întâmplări ale obiectului de artă. Pericolul interpretării artei ca momente este acela de a elimina obiectul de artă, arta devenind un spațiu în care ceva se poate întâmpla. Mergând pe această direcție arta este înțeleasă ca trecerea subiectului din starea mundană într-o stare imaginară ce elimină reprezentarea: arta este înțeleasă ca stare meditativă prin care putem experimenta momentul artei - arta devine prezență. Prin momentul artei se depășește subiectivitatea, întrucât afectul este transuman. În Diferență și repetiție, Deleuze analizează arta în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
promovate de instituția ecleziastică, pe de o parte, și atitudinea practică a ierarhilor și teologilor, pe de altă parte. Această flexibilitate practicată în mod excesiv nu poate demonstra decât lipsa unor repere ferme, nesiguranță, chiar teamă în atitudinea față de domeniul mundan. Lozinca „războiului sfânt” este preluată de mediile ortodoxe, fiind popularizată prin pastorale, cuvântări, conferințe, articole publicate în revistele teologice. La o săptămână după declanșarea războiului antisovietic, mitropolia Moldovei trimite o serie de indicații către protoierii prin care se solicită preoților
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]