1,225 matches
-
Iași, 1922; La Philologie roumaine dans les pays germaniques et en France. 1774-1822, Leipzig, 1923; Demetrio Cantemir, tr. Carlo Tagliavini, Roma, 1923; Rumänische Elemente in den Balkansprachen, Geneva, 1924; Istoria literaturii române din secolul XVIII, vol I: Cronicari moldoveni și munteni, București, 1926, vol. II: Viața și operele lui D. Cantemir, București, 1924, vol. III: Epoca lui Clain, Șincai și Maior, Iași, 1927; Cronicarii moldoveni Gligorie Ureache și Miron Costin, Iași, 1936; Letopisețul cel moldovenesc utilizat de Gligorie Ureache în legătură cu toate
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
1806, marea sa operă, Istoriia și lucrurile și întâmplările românilor, rămasă în patru volume manuscrise până în 1995, cu excepția a două fragmente tipărite în „Calendarul de la Buda” pe anii 1806 și 1807. Folosind numeroase izvoare, între care și cronicile moldovene și muntene, el urmărește în primele părți - Istoriia românilor în Dachiia, Istoriia domnilor Țerii Românești și Istoriia domnilor Țării Moldovei - principalele evenimente din întreg spațiul locuit de români. Volumul al patrulea - Istoriia besericească a Episcopiei românești din Ardeal, până la 1773 - utilizează documente
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
tinerețe, pe Anghelina. Trece în Țara Românească, aflată sub cârmuirea lui Vlad Țepeș, unde întâlnește alți doi vrednici discipoli ai lui Don Quijote: pe grecul Kyr Kalos de Cucureaza, care practicase, în copilărie, îndeletnicirea de covrigar la Stambul, ajungând apoi boier muntean, și pe Născocor de Cârlibaba, căpitan de țigani din Moldova, ins fudul și țâfnos, care călătorise până în Țara Românească „pedestru”. Și aceștia doi aspiră la cucerirea farmecelor unor dulcinee autohtone, Smaranda și Chirana. Un episod avându-l drept erou pe
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
lui T. Codrescu, în „Buciumul român” (1876 și 1877), iar varianta completă, Țiganiada, este tipărită de Gh. Cardaș în 1925, cu o a doua ediție în 1928. Întâmplările povestite în Țiganiada sunt plasate în perioada domniei lui Vlad Țepeș. Domnitorul muntean hotărăște să-i adune la un loc pe țiganii din țară, pentru a nu fi folosiți de turci ca iscoade. Mai mult, țiganii primesc și arme, gestul intenționând trezirea unui sentiment de responsabilitate în măsură să-i transforme în oșteni
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
D. Brătianu, C. A. Rosetti, D. Bolintineanu, I. Em. Florescu, C. Bolliac, Șt. Golescu, C. G. Filipescu, I. Voinescu II, Al. G. Golescu, A. T. Laurian, care pot fi considerați membri întemeietori. Societatea a luat naștere din inițiativa cercurilor revoluționare muntene. Se pare că la adăpostul ei activa și asociația politică secretă „Frăția”. Organizarea a fost pregătită îndelung, atât prin încercarea de constituire a unei Societăți literare în 1836, cu aproape aceiași membri, cât și prin întruniri sporadice anterioare anului 1845
ASOCIAŢIA LITERARA A ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285475_a_286804]
-
arată, în același sens al dezvăluirii războiului confesional că „din rapoartele misiunilor catolice din Orient către Congregația de Propaganda Fide, rezultă că pe la 1640 curentul pentru limba latină, în creștere în Țara Românească, mâna către colegiile reformate din Transilvania tineretul muntean, de unde se întorcea cu sentimente ostile Bisericii Române”. Pentru disputele interconfesionale ale acestei perioade vezi și Cleobul Tsourkas, „Les premières influences occidentales dans l’Orient orthodoxe”, în Balcania, VI, 1943, pp. 333-356. Virgil Cândea, Rațiunea dominantă. Contribuție la istoria umanismului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
mai obiectiv. Capitole întregi din câte o monografie sunt dedicate unor controverse, prezentate cu vervă polemică. Atât de riguros în adunarea materialului, nu s-a încumetat să se pronunțe decât despre un segment din evoluția literaturii, anume despre „întâii poeți munteni” (Istoria literaturii române moderne. Întâii poeți munteni, 1923), unde sunt studiați Iancu Văcărescu, I. Heliade-Rădulescu, V. Cârlova, C. Faca, Gr. Alexandrescu, C. A. Rosetti, C. Bolliac. Situându-se, programatic, pe o poziție marcat istoristă, pentru el chestiunea principală este aflarea
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
monografie sunt dedicate unor controverse, prezentate cu vervă polemică. Atât de riguros în adunarea materialului, nu s-a încumetat să se pronunțe decât despre un segment din evoluția literaturii, anume despre „întâii poeți munteni” (Istoria literaturii române moderne. Întâii poeți munteni, 1923), unde sunt studiați Iancu Văcărescu, I. Heliade-Rădulescu, V. Cârlova, C. Faca, Gr. Alexandrescu, C. A. Rosetti, C. Bolliac. Situându-se, programatic, pe o poziție marcat istoristă, pentru el chestiunea principală este aflarea sistemului de valori care domină o anume
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
1893; Procesul episcopului Ioan Inochentie Clain, Caransebeș, 1896; Grillparzer în liceul român, București, 1899; Despre „Țiganiada” lui Budai-Deleanu. Înrâuririle germane, București, 1902; Titu Liviu Maiorescu, București, 1921; Vasile Alecsandri. Admiratori și detractori, București, 1922; Istoria literaturii române moderne. Întâii poeți munteni, Cluj, 1923; Viața și ideile lui Simion Bărnuțiu, București, 1924; Viața și opera lui Gheorghe Lazăr (în colaborare cu G. Popa-Lisseanu), București, 1924; Gheorghe Lazăr, București, 1924; Despre „Luceafărul” lui Mihail Eminescu, Brașov, 1925; Vasile Alecsandri. Povestea unei vieți, București
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
pentru a prezenta doleanțele Bisericii Ortodoxe, persecutată în Ardeal, și planul secret al unei alianțe antiotomane. Perspectiva organizării unei ligi creștine de către Imperiul Habsburgic și Rusia îl fac să trateze, în secret, cu agenți imperiali și, în 1673, cu domnitorul muntean Grigore Gh. Ghica. Datorită experienței sale diplomatice, este, între 1675 și 1677, capuchehaia principelui Apafi la Constantinopol. După arestarea fratelui său, în 1680, B. se refugiază în Țara Românească. În perioada 1680-1689, petrecută la Curtea lui Șerban Cantacuzino, are un
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
refugiază în Țara Românească. În perioada 1680-1689, petrecută la Curtea lui Șerban Cantacuzino, are un rol politic activ, făcând un joc dublu, ulterior fatal, prin relațiile întreținute cu Austria și Rusia. Stimulat de mediul cultural și de personalitățile de la Curtea munteană (Radu Năsturel, Constantin Brâncoveanu și stolnicul Constantin Cantacuzino), se dedică operelor de istorie și traducerilor. Pentru serviciile aduse imperialilor este înnobilat baron (1683) și conte (1688). În 1689, când trupele austriece pătrund în Peninsula Balcanică, se considera, fără realism politic
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
cronică scrisă în slavo-sârbă, între 1693 și 1705 (2600 de pagini de manuscris), din care Silviu Dragomir a publicat fragmente în 1923. Ea interesează istoria românească pentru un cuprinzător capitol despre secolul al XVI-lea, ce completează datele din cronicile muntene, și prin partea memorialistică privitoare la frații Brancovici. Influențat de Sava mitropolitul, cărturarul lasă și trei traduceri din literatura religioasă slavonă, ale unor cărți elementare, pentru popor. Figură complexă și contradictorie, aventurier și umanist erudit, B. este revendicat de două
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
După ce a absolvit clasa a IV-a gimnazială, pleacă la București, ajungând în cele din urmă figurant sub oblăduirea lui C. I. Nottara. Cooptat în trupa lui N. Reiciulescu, apoi în aceea a lui Achil Popescu, colindă orașele și târgurile muntene și oltene. În timpul războiului, face parte, împreună cu George Enescu și Jean Athanasiu, dintr-o „echipă artistică de front”. Ulterior, este angajat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Popular, Teatrul Nostru și, o perioadă mai îndelungată, la Teatrul Ligii Culturale din
BREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285880_a_287209]
-
Mavrocordat, A.U. transcrie letopisețele lui Grigore Ureche, Miron Costin și Nicolae Costin. În letopisețul anonim dintre 1661 și 1709, intervine cu modificări și adăugări de pasaje. Se pare că mai târziu, în jurul anului 1730, va conlucra cu un copist muntean la o mare compilație de cronici muntene și moldovene, cunoscută sub numele Cronica paralelă a Țării Românești și a Moldovei. Gabriel Ștrempel, editorul cronicii, sprijină cu argumente demne de luat în seamă această atribuire (cu toate că nu este nici el ocolit
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
Ureche, Miron Costin și Nicolae Costin. În letopisețul anonim dintre 1661 și 1709, intervine cu modificări și adăugări de pasaje. Se pare că mai târziu, în jurul anului 1730, va conlucra cu un copist muntean la o mare compilație de cronici muntene și moldovene, cunoscută sub numele Cronica paralelă a Țării Românești și a Moldovei. Gabriel Ștrempel, editorul cronicii, sprijină cu argumente demne de luat în seamă această atribuire (cu toate că nu este nici el ocolit de unele îndoieli). Important este că un
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
Cronica paralelă” (Iași, 1733), AIX, t. XXV, 1988, 2; Alexandru V. Diță, Despre un pretins cronicar: Axinte Uricariul, LCF, 1989, 23; Ștefan S. Gorovei, Semnificația unor documente false din secolul XVIII, AIX, t. XXVI, 1989, 1; Andrei Pippidi, O cronică munteană și un cronicar moldovean. O ipoteză, AIX, t. XXVI, 1989, 1; Gabriel Ștrempel, Introducere la Axinte Uricariul, Cronica paralelă a Țării Românești și a Moldovei, I, îngr. Gabriel Ștrempel, București, 1993; Cătălina Velculescu, Din nou despre „Cronica paralelă” și „Letopisețul
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
Poezii], în Poezia română clasică, I, îngr. Al. Piru și Ioan Șerb, București, 1970, 33-38. Repere bibliografice: Gheorghe Ivănescu, Un poet român necunoscut din a doua jumătate a secolului XVIII, IL, 1953, 3-4; G. Ivănescu și N. A. Ursu, Un scriitor muntean de la sfârșitul secolului al XVIII-lea: Ioan Cantacuzino, ALIL, t.X, 1959, fasc. 1-2; Piru, Ist. lit., II, 386-390; Ist. lit., II, 180-183; Duțu, Coordonate, 168-170, 199-212; Ivașcu, Ist. lit., I, 338-339; Anghelescu, Preromant. rom., 102-109; Cornea, Originile, 143-146; Dicț
CANTACUZINO-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286068_a_287397]
-
întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci și apoi cine o au mai descălecat și o au stăpânit până și în vremurile de acum, cum s-au tras și stă, în Cronicari munteni, I, îngr. M. Gregorian, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1984, 1-79; Istoriia Țării Rumânești, îngr. Damaschin Mioc, introd. Damaschin Mioc și Eugen Stănescu, București, 1991. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 31, 79, 131-143, 149-151, II, 11, 106-109, 134
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
statistic), și prezentarea sistematică împrumutau deja din spiritul metodic și pragmatic al veacului iluminist. Istoria... expune faptele succint, de la fondarea țării (anul „descălecatului” lui Negru-vodă e, potrivit lui C., 1215) până la Alexandru Ipsilanti (septembrie 1774), în timp ce în „cronologia critică” a voievozilor munteni, prezentă în anexă, apar notate scrupulos, între izvoarele care servesc documentarea, cronici interne (primul creditat va fi, de înțeles, Letopisețul cantacuzinesc), dar și istorii consacrate, bizantine, ungurești, sârbești sau autori moderni, ca heraldistul Martin Schmeitzel ori geograful A. Fr. Büsching
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
portret inedit al lui Vlad Țepeș, a două manuscrise de artă din epoca lui Ștefan cel Mare, manuscrise arabe cuprinzând traduceri de cărți publicate în Țările Române în secolele XVII-XVIII ș.a., C. are o contribuție decisivă la identificarea primei cronici muntene de redacție unitară în versiune arabă: Letopisețul Țării Românești (1292-1664) în versiunea arabă a lui Macarie Zaim (1971). Descoperirile ulterioare fac obiectul a patru volume, apărute nu numai în românește: Mont Athos. Présences roumaines (1979); Présences culturelles roumaines: Istanbul, Jérusalem
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
poeți, București, 1936; Poeții și prozatorii Ardealului până la Unire (1800-1918), introd. edit., București, 1936; Poeții și prozatorii Basarabiei până la Unire (1812-1918), introd. edit., București, [1937]; Poezia românească de la origine până în zilele noastre(1673-1937), I-II, introd. edit., București, 1937; Poeții munteni până la Unire (1787-1859), introd. edit., București, 1937; Regele Carol al II-lea preamărit cu slavă și credință de cântăreții neamului, București, f.a.; Documente literare, I-II, București, 1971-1973; Poezii cu formă fixă, pref. edit., București, 1973. Repere bibliografice: Ștefan Pașca
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
În nici o oră grupul achingiilor să fie zdrobit. Toate acestea apăsau greu asupra oamenilor. Mulți participaseră la campania din 1462 Împotriva lui Vlad Dracula, zis Țepeș. Iar aceea fusese o campanie a spaimei, sfârșită cu atacul de noapte al voievodului muntean și cu mii de țepe ridicate lângă Târgoviște. Aceste țări române nu puteau fi cucerite, murmurau tot mai mulți războinici. Iată, de aproape o lună mărșăluiau pe un tărâm pustiu și otrăvit, iar oamenii cădeau sub săgeți zi și noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
de a lupta români Împotriva românilor. - Exact, răspunse Ivașcu. Și mai mult, oamenii lui Laiotă trebuie să ghideze armata turcească spre Suceava, evitând ambuscade sau mlaștini, ca la Vaslui. - Hanatul Crimeii? continuă domnitorul, fără a se opri asupra strategiei oștilor muntene. - La ordinele sultanului, cu trupele În așteptare. Aproape patruzeci de mii de războinici, toți călăreți. Ștefan se ridică și porni Încet prin mijlocul adunării. Boierii se dădură Încet la o parte, așteptând. Adversarii erau mai mulți și mai puternici decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
poruncit adunarea românilor transilvăneni pentru salvarea lui Ștefan Mușatin. Abia ajunsesem, dar febra acesteri mobilizări m-a cucerit. Nu vezi așa ceva nici la Veneția, nici la Ravenna, nici la Milano. A fost o nebunie. Au sosit, la chemarea fostului voievod muntean, mii de săteni care așteptau să audă vorbă românească. Mulți nu aveau arme, dar păreau dornici să lupte pentru o țară care nu era a lor. Mai precis, o țară pe care o simțeau ca fiind a lor. Vlad i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
află În fața lui, i-a provocat o explozie de bucurie. Avea, În sfârșit, un inamic. Deși era seară, iar oștenii cădeau din picioare de oboseală, a cerut o mie de voluntari și s-a năpustit În fruntea lor asupra oștirii muntene. S-a Întors după două ceasuri, plin de sângele celor uciși, victorios. A poruncit ridicarea taberei și continuarea marșului spre Moldova. Culmea este că oștenii lui s-au molipsit de nebunia comandantului. În loc să protesteze, cum ar fi făcut orice armată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]