1,285 matches
-
Z., N. POP, Contribuții doc., pag. 94. 262. GEORGE MUNTEAN, Eminescu Documente noi (II), în "Revista de istorie si teorie literară", Tomul 13, 1964, nr. 3-4, doc. XXXVIII, pag. 765. 263. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 177. 264. GEORGE MUNTEAN, op. cit., loc. cit. documentul XL, pag. 767-768. 265. Vezi scrisorile HARIETEI către CORNELIA EMILIAN, la I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 243 și apoi pag. 218. 266. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag 73. 267. Arhivele Statului Botoșani, Fondul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1887, pe prima pagină, și scrisoarea lui A. C. CUZA către IACOB NEGRUZZI, la AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 313. 277. "Curierul român" de vineri 5 iunie 1887, pe pagina a 3-a, la Cronica locală. 278. GEORGE MUNTEAN, Eminescu, Documente noi (III), în "Revista de istorie și teorie literară", Tomul 14, anul 1965, nr. 1, pag. 163 și 165. 279. I. E. TOROUȚIU, op. cit., vol. IV, pag. 195. 280. "Curierul român" din 14 iunie, 1887. 281. Arhivele Statului Botoșani
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
IV, pag. 252. 302. Arhivele Statului Botoșani, Fondul Prefectura județului Botoșani, Dosarul nr. 9/1890. Vezi AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții doc., pag. 488; vezi și scrisoarea HENRIETEI, din 16 august 1889, către MAIORESCU, pentru 1000 de franci, la GEORGE MUNTEAN, EMINESCU Documente noi (III), în "Revista de istorie și teorie literară", Tomul 14, anul 1965, nr. 1, pag. 168, doc. LVIII. 303. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții documentare, pag. 110. 304. Arhivele Statului Iași, Fondul Tribunalul Iași, Secția a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iași, Acte autentice, secția a III-a, pachetul 543, pe luna martie, 1889, Actul cu nr. 743, din 22 martie, 1889. 311. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 95. 312. "Curierul român" Botoșani, joi 19 oct. 1889. 313. GEORGE MUNTEAN, în Caietele Mihai Eminescu I, București, 1972, pag. 277. 314. CORNELIU BOTEZ, Omagiu, 1909, pag. 40. 315. Amintiri despre Eminescu, Edit. Junimea, Iași, 1971, pag. 94. 316. Arh. St. Botoșani, Fond Tribunalul Transcripții, 1890, vol. I, fila 193-197, actul 133
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
212, 219, 220, 225, 229, 256, 258, 270 Minar, Octav, 19, 122 Morariu, Leca, 18, 41, 263, 266, 274 Morariu, Vasile, 159 Moritz, (Mavrichi, Mauriciu), 39, 216, 230, 239, 240, 260, 261 Morțun, Vasile, 242, 253 Motté-Fouquie, Friederich de la, 167 Muntean, George, 287 Munteanu, George, 14, 52, 136 Murărașu, D., 186, 269 Musteață, Teodor, 55, 59, 87 N Nanu, Nicolai, Gh., 257, 258 Negruzzi, Iacob, 16, 178, 256 O Ocășianu, E., 232 Onea, Iacob, 164 Orășeni, moșie, 92, 96, 99, 107
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
refrenul tematic care este reluat în plan semantic ca motiv al devenirii: "Foaie de floare albastră, / Cântă mândra la fereastră, / Cântec din Moldova noastră; Cântec drag de moldovean / Alduit de-un pojoran / În toamna acestui an, / Dintr-un suflet de muntean; Cântec răsărit din joc / Ca floarea de păpădie, / Ca cântul de ciocârlie / Ce se-nalță pe câmpie. Foaie verde de sulfină, / Pe-a Moldovei apă lină / Strălucește lună plină."158 Alternanțele verbale am răsădit / am plivit / am lăcrimat / am adunat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultură Națională", București, 1995. MACOVEI, Nicolae, Cavalerii Cosânzenei, mss. MOROȘAN, Gavril, La fântâna dorului, Culegere de folclor muzical-litera-coregrafic din Țara Dornelor, Editura AXA, Botoșani, 2003. MUNTEAN, George Muntean, Folclor din Suceava, cules de George Muntean de la Varvara Muntean, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, Suceava, 1959. NICULIȚĂ-VORONCA, Elena, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol I, II. Ediție îngrijită și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
valorifică iconografia, "Zoosofia" îi prefigurează aduce pe Mutu Zugravu din poemul "Faraoanca", care desenează într-o suită de tablouri pe Ștefan, pe Șmil, bătălia de la Podul Înalt, Șelimbăr, Sarmisegetusa și Oituz. Datele sunt culese din literatura religioasă, cronicari, moldoveni și munteni, toți apostoli ai neamului. Țara trece prin foc și sabie, răscoalelor țărănești li se dau dimensiuni mitice: "Domnule, Iancule mare/ aud bătăi de tipare/ pe lemnul de spânzurătoare/ cum să-nțeleg vuietul oarecare de unelte lucrătoare/ că doar morții nu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
alții din Brebina și Braboși, Necula fiul lui Lațco din Glogova și Ghinea cu fratele său Pană din Cătunele cu care Necula va avea proces. Zona Motrului și un oarecare Dragotă sunt amintiți Într-un document emis de cancelaria voievodului muntean Mihai Viteazul, În 1593.Redau documentul mai jos: - Din mila lui dumnezeu, İo Mihail voevod și domn a toată țara Ungro-Vlahiei, fiul marelui și preabunului Petrașco voevod. Dă...domnia mea această poruncă a domniei mele lui Dragotă din Lupoae și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
valorilor estetice, Pompiliu Constantinescu remarcă un stil de o fină structură artistică, la acest erudit, mare constructor de sinteze. El aprecia civilizația română modernă drept una revoluționară. Modernizarea României a fost posibilă datorită mediului social burghez și factorului temperamental al muntenilor (E. Lovinescu). Câteva pagini frumoase prin limpezimea și eleganța stilului au fost dedicate lui Carp, Maiorescu și Eminescu. În alte pagini sunt prezentate în mod critic, organic, etapele dezagregării conservatorismului și constituirii liberalismului. Eminescu, Odobescu, Coșbuc, Caragiale au absorbit și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Nechifor Lipan este oierul care-și duce viața după reguli stabilite parcă de la începutul lumii. Primăvara își urcă turmele la pășune, toamna le duce la iernatic; la anumite date fixe primește bani și vești, spune mereu aceeași poveste despre soarta muntenilor, are pentru fiecare împrejurare o vorbă cu tâlc. Oierul avea o mustață neagră, groasă și adusă pe oală. După ce a fost ucis, Vitoria știa că are o datorie față de mort care trebuie pregătit pentru odihna cea veșnică: slujbe, priveghi, bocitoare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
viața de la capăt, după același tipic. Alte personaje au trăsături comune: părintele Dănilă e înalt, pleșuv, cu pântecele revărsat; baba Maranda, vrăjitoarea, e săracă, lipită pământului; argatul Mitrea citește semnele meteorologice, mănâncă între animalele lui în șură. Iubitori de petreceri, muntenii merg la cumătrii sau nunți. Apropierea de Miorița este evidentă, dar sunt și unele deosebiri. În baladă apare firea resemnată a românului, în roman Vitoria caută adevărul și înfăptuirea dreptății. Miorița are un caracter mai mult liric, romanul e o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a rostit un discurs memorabil, în care a ținut să spună că poporul dorea "la legi noi, om nou" și că cel pus acum în fruntea țării trebuia să-i asigure o demnă intrare în noua epocă. Ales și de munteni, Alexandru Ioan Cuza deveni întâiul domn al României unite. Această zi este cea mai mare ce au văzut românii la analele istoriei lor", a spus cu acea ocazie V. Boerescu, după marea solemnitate a alegerii. "Din acest moment, observa un
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ceea ce a dus la crearea de societăți care au jucat apoi un rol de seamă în renașterea noastră morală și politică. Societatea filosofească (1795) și Astra (1861) sunt repere memorabile. În contact cu iluminismul transilvan, de altfel, un grup de munteni au înjghebat la Brașov Societatea literară (1821), pe temeiul căreia avea să crească (1827) o alta, anonimă, socotită de Xenopol ca "strămoșul Academiei Române". Atunci a apărut la Iași Societatea de medici și naturaliști (1830), prima de acest fel de la noi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Conducător științific: Prof. univ. dr. Elvira Sorohan. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", 2006, 231 f. ILIE, Emanuela. Alteritatea în proza românească interbelică: teză de doctorat. Conducător științific: Prof. univ. dr. Elvira Sorohan. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", [2006], 250 f. MUNTEAN, Ștefania. Marin Sorescu: poezia teatrului și teatralitatea poeticului: teză de doctorat. Conducător științific.: Prof. univ. dr. Elvira Sorohan. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", 2006, 171 f. B. REFERINȚE CRITICE DICȚIONARE. ENCICLOPEDII. ISTORII LITERARE BUSUIOC, Nicolae. Scriitori ieșeni contemporani: dicționar bibliografic
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
anihilarea mișcării naționale emancipative, aflată în pragul instituționalizării. Meritul său constă în a fi înțeles, măcar parțial, primejdia și de a o fi contracarat cu destul succes. Sugestiv rămâne gestul domnitorului Ghica, în primăvara anului 1855, când spre deosebire de omologul său muntean a respins cererea autorităților militare austriece de a efectua lucrări topografice (de triangulare) pe teritoriul țării, prin mijlocirea propriilor ofițeri specialiști, gest motivat prin lipsa fondurilor bănești necesare pentru derularea acțiunii. Ulterior, el avea să-și facă un titlu de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Vladimirescu) injectează tropi ai verosimilității într-un univers ce pare degrevat, a priori, de orice semn al progresului. Viața se desfășoară aici, ca și în romanele lui Sadoveanu, dincolo de orice coordonate ale vârstei moderne, într-un atemporal însămânțat de răbdarea muntenilor. Octogenarul Dănilă, starostele ciobanilor de pe Culmile Scripetelui, scăldate de apele sinuoase ale râului Iablanicioara, își trimite ginerele, pe Păun Ozun, să lupte alături de armata pandurilor. Împreună cu Agripina, el are trei copii: pe Măriuca, pe Vlad și pe Păunaș. După plecarea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
chip magistral, însă lecția de etică nu reușește să efaseze efectele agresive ale eșuatului. scenariu redempționist. Evadarea, chiar atunci când pare fructuoasă, se dovedește ratată, și nu dintr-o carență actanțială a personajelor, ci pentru că umbra unui destin tragic apasă asupra muntenilor de pe Culmea Scripetelui. Imprecația bătrânului sublimează neputința frustrantă a omului în fața acestuia: "Ajungă atâta risipă, atâta jaf la vulturi! din mana bietei țări și din carnea noastră!". 2.3. Teroarea de frontieră Între natural și supranatural Adevărații aficionados ai prozei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Sovietică alături de Aliați, asupra coaliției Axei năvălitoare, din deceniul cinci al secolului trecut până în 1991, lăsând deschise șansele de a redeveni "mare putere". Aversiunile de astăzi ale unor transilvăneni (de etnie română și "de alte naționalități"), chiar și ale unor munteni față de moldoveni sunt reacții însoțite de ignoranță ori de rea-credință despre astfel de tradiții ale afirmării spiritului autohton. Sunt stânjenitoare prejudecățile despre incapacitățile moldovenilor de a se moderniza, care justifică distribuțiile inechitabile de astăzi ale resurselor unei țări românești unite
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a închiderii lor față de latini după cruciada a patra, în cultul ortodoxiei s-a constituit mistica isihastică, iar limba slavonă a completat greaca veche. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, slavona a trebuit să fie folosită de moldoveni și de munteni în slujbele religioase, în cancelariile domnești și în unele școli rurale sau orășenești, întreținute din daniile locale, ale unor biserici ori ale familiilor mai înstărite. Fondul lexical de bază al limbii române vorbite a rămas însă tot latina populară, ca
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a fost trecută de două ori, dar noi am transcris exact informația din documentul original. Este demn de remarcat faptul că din această listă lipsesc unele comune importante, cum ar fi: Valea Rea (acum, Văleni), Ștefan cel Mare, Bârzești, Brodoc, Muntenii de Sus, Muntenii de Jos ș.a. ceea ce înseamnă că ori nu aveau o situație completă, ori pur și simplu în multe alte localități rurale nu existau la data respectivă (20 aprilie 1945) organizații ale Frontului Plugarilor. De fapt, afluxul tineretului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de două ori, dar noi am transcris exact informația din documentul original. Este demn de remarcat faptul că din această listă lipsesc unele comune importante, cum ar fi: Valea Rea (acum, Văleni), Ștefan cel Mare, Bârzești, Brodoc, Muntenii de Sus, Muntenii de Jos ș.a. ceea ce înseamnă că ori nu aveau o situație completă, ori pur și simplu în multe alte localități rurale nu existau la data respectivă (20 aprilie 1945) organizații ale Frontului Plugarilor. De fapt, afluxul tineretului sătesc către FP
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cadre avem numai doi instructori (subl.ns.) care au lucrat luna aceasta în Plasa Vaslui și Negrești. În Plasa Vaslui au fost organizate un număr de 11 comune împreună cu toate satele din jur după cum urmează: Telejna, Bârzești Laza, Chițoc, Pușcași, Muntenii de Jos, Mânjești, Tanacu, Muntenii de Sus, Brodoc și Zăpodeni. S-au reorganizat și activizat în aceste comune și toate satele un număr de 331 de tineri plugari (deci, nu de „progresiști” sau „uteciști”, n.n.). Au rămas de reorganizat comunele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
subl.ns.) care au lucrat luna aceasta în Plasa Vaslui și Negrești. În Plasa Vaslui au fost organizate un număr de 11 comune împreună cu toate satele din jur după cum urmează: Telejna, Bârzești Laza, Chițoc, Pușcași, Muntenii de Jos, Mânjești, Tanacu, Muntenii de Sus, Brodoc și Zăpodeni. S-au reorganizat și activizat în aceste comune și toate satele un număr de 331 de tineri plugari (deci, nu de „progresiști” sau „uteciști”, n.n.). Au rămas de reorganizat comunele: Moara Domnească, Ștefan cel Mare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
masselor și totodată se împarte material de-al Blocului (partidelor democrate, n.n.) sau se vând ziarele noastre”. La capitolul „Reconstrucție”, „progresiștii” de atunci se lăudau cam așa: „...s’a învelit cu țiglă casa văduvei de război Veronica Moraru din comuna Munteni de Sus - Vaslui unde Organizația a contribuit cu suma de (nu scrie în document, n.n.) cu care s’a cumpărat țigla, lemnăria, cuele și sârma necesară. A avut un efect moral f. mare printre populația acestei comune în care majoritatea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]