531 matches
-
o parte, lingviști, autori ai primelor lucrări normative, cele ale ortografiei și gramaticii, de exemplu Adnan Čirgić, îl considera neștiințific, pe de altă parte bosniacii și albanezii muntenegreni, musulmani, găsesc în el elemente șovine, ofensatoare pentru ei, si 114 intelectuali muntenegreni mulsulmani și nemusulmani cer într-o scrioare deschisă retragerea volumului. Standardizarea limbii muntenegrene se face pe baza a două categorii de trăsături: pe de o parte acele trăsături ale dialectului štokavian care sunt comune vorbitorilor de bosniacă, croată, sârbă și
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
de exemplu Adnan Čirgić, îl considera neștiințific, pe de altă parte bosniacii și albanezii muntenegreni, musulmani, găsesc în el elemente șovine, ofensatoare pentru ei, si 114 intelectuali muntenegreni mulsulmani și nemusulmani cer într-o scrioare deschisă retragerea volumului. Standardizarea limbii muntenegrene se face pe baza a două categorii de trăsături: pe de o parte acele trăsături ale dialectului štokavian care sunt comune vorbitorilor de bosniacă, croată, sârbă și muntenegreană, pe de altă parte trăsăturile comune graiurilor muntenegrene ale dialectului štokavian, clasificate
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
mulsulmani și nemusulmani cer într-o scrioare deschisă retragerea volumului. Standardizarea limbii muntenegrene se face pe baza a două categorii de trăsături: pe de o parte acele trăsături ale dialectului štokavian care sunt comune vorbitorilor de bosniacă, croată, sârbă și muntenegreană, pe de altă parte trăsăturile comune graiurilor muntenegrene ale dialectului štokavian, clasificate în trei grupuri: de sud-est, de nord-vest și al celor din partea muntenegreană a Sandžakului. Standardul muntenegrean are nu numai trăsături comune cu toate celelalte trei standarde, ci și
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
retragerea volumului. Standardizarea limbii muntenegrene se face pe baza a două categorii de trăsături: pe de o parte acele trăsături ale dialectului štokavian care sunt comune vorbitorilor de bosniacă, croată, sârbă și muntenegreană, pe de altă parte trăsăturile comune graiurilor muntenegrene ale dialectului štokavian, clasificate în trei grupuri: de sud-est, de nord-vest și al celor din partea muntenegreană a Sandžakului. Standardul muntenegrean are nu numai trăsături comune cu toate celelalte trei standarde, ci și unele comune numai cu cel croat, și altele
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
o parte acele trăsături ale dialectului štokavian care sunt comune vorbitorilor de bosniacă, croată, sârbă și muntenegreană, pe de altă parte trăsăturile comune graiurilor muntenegrene ale dialectului štokavian, clasificate în trei grupuri: de sud-est, de nord-vest și al celor din partea muntenegreană a Sandžakului. Standardul muntenegrean are nu numai trăsături comune cu toate celelalte trei standarde, ci și unele comune numai cu cel croat, și altele comune numai cu cel sârbesc. Standardul limbii muntenegrene conține majoritatea trăsăturilor fonologice din standardele celorlalte limbi
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
ale dialectului štokavian care sunt comune vorbitorilor de bosniacă, croată, sârbă și muntenegreană, pe de altă parte trăsăturile comune graiurilor muntenegrene ale dialectului štokavian, clasificate în trei grupuri: de sud-est, de nord-vest și al celor din partea muntenegreană a Sandžakului. Standardul muntenegrean are nu numai trăsături comune cu toate celelalte trei standarde, ci și unele comune numai cu cel croat, și altele comune numai cu cel sârbesc. Standardul limbii muntenegrene conține majoritatea trăsăturilor fonologice din standardele celorlalte limbi din diasistem (vezi Limba
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
de sud-est, de nord-vest și al celor din partea muntenegreană a Sandžakului. Standardul muntenegrean are nu numai trăsături comune cu toate celelalte trei standarde, ci și unele comune numai cu cel croat, și altele comune numai cu cel sârbesc. Standardul limbii muntenegrene conține majoritatea trăsăturilor fonologice din standardele celorlalte limbi din diasistem (vezi Limba croată și Limba sârbă). Pe lângă acestea normează pronunțarea (i)jekaviană, care este standard și în croată, precum și câteva trăsături proprii numai muntenegrenei. Este normata o palatalizare provocată de
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
numai cu cel sârbesc. Standardul limbii muntenegrene conține majoritatea trăsăturilor fonologice din standardele celorlalte limbi din diasistem (vezi Limba croată și Limba sârbă). Pe lângă acestea normează pronunțarea (i)jekaviană, care este standard și în croată, precum și câteva trăsături proprii numai muntenegrenei. Este normata o palatalizare provocată de pronunțarea jekaviană. Această produce două consoane specifice, rezultate din palatalizarea jekaviană a lui /s/ și /z/: Palatalizarea jekaviană privește și alte două consoane, producând consoane care există în celelalte standarde, dar nu produse de
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
consoane, producând consoane care există în celelalte standarde, dar nu produse de acest tip de palatalizare. Exemple: Sunt totuși admise că dublete și variantele nepalatalizate ale acestor consoane, normate în standardul croatei. Pronunțarea (i)jekaviană este în general comună standardelor muntenegrean și croat, dar cel muntenegrean normează grupul ije (pronunțat în două silabe) și în alte cuvinte decât cele în care este normat în croată. Exemple: Căderea consoanei /l/ la sfarsitul formei de nominativ singular a substantivelor masculine după /o/ este
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
lor în traficul poștal. În unele cazuri, când se consideră necesar, de exemplu pe hărți, pot fi scrise împreună și fonetic, si ca în limba de origine, dacă aceasta folosește alfabetul latin sau pe cel chirilic. Morfologia și sintaxa limbii muntenegrene standard are doar câteva particularități față de standardele din restul diasistemului (vezi Limba sârbă. Gramatică). Unele forme specifice decurg din frecvență mai mare în muntenegreană a grupului "ije". Prin urmare, ca forme negative de indicativ prezent ale verbului "biți" „a fi
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
limba de origine, dacă aceasta folosește alfabetul latin sau pe cel chirilic. Morfologia și sintaxa limbii muntenegrene standard are doar câteva particularități față de standardele din restul diasistemului (vezi Limba sârbă. Gramatică). Unele forme specifice decurg din frecvență mai mare în muntenegreană a grupului "ije". Prin urmare, ca forme negative de indicativ prezent ale verbului "biți" „a fi” sunt normate numai formele cu "ije": "nijesam" ( și "nisam") „(eu) nu sunt”. De asemenea, forma de dativ-instrumental-locativ plural la toate genurile a adjectivelor, pronumelor
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
plural la toate genurile a adjectivelor, pronumelor și numeralelor în care apare grupul "ije", este normata alături de cea, mai frecventă, în care acesta este înlocuit de "i", ca în croată și în sârbă: Sunt mai numeroase faptele de limbă specifice muntenegrenei în registrul de limbă familiar, de exemplu: Unele trăsături ale registrului familiar se găsesc și în literatura beletristica actuala, dar nu și în registrul curent sau în limbajul administrativ și în cel publicistic. Astfel: Unele conjuncții folosite în literatura muntenegreană
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
muntenegrenei în registrul de limbă familiar, de exemplu: Unele trăsături ale registrului familiar se găsesc și în literatura beletristica actuala, dar nu și în registrul curent sau în limbajul administrativ și în cel publicistic. Astfel: Unele conjuncții folosite în literatura muntenegreană veche s-au păstrat numai în registrul familiar de astăzi: Lexicul muntenegrean nu diferă în esență de cel al diasistemului în general. Totuși sunt destul de multe cuvinte diferite. Exemple de cuvinte de aceeasi origine, dar cu forma diferită de cele
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
familiar se găsesc și în literatura beletristica actuala, dar nu și în registrul curent sau în limbajul administrativ și în cel publicistic. Astfel: Unele conjuncții folosite în literatura muntenegreană veche s-au păstrat numai în registrul familiar de astăzi: Lexicul muntenegrean nu diferă în esență de cel al diasistemului în general. Totuși sunt destul de multe cuvinte diferite. Exemple de cuvinte de aceeasi origine, dar cu forma diferită de cele din sârbă și croată: Exemple de cuvinte diferite, cu același sens în
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
nu diferă în esență de cel al diasistemului în general. Totuși sunt destul de multe cuvinte diferite. Exemple de cuvinte de aceeasi origine, dar cu forma diferită de cele din sârbă și croată: Exemple de cuvinte diferite, cu același sens în muntenegreană, sârbă și croată: Și forma în care se adaptează împrumuturile lexicale poate să difere în muntenegreană: Ca si graiurile croate de pe coasta Adriaticii, muntenegreană are mai multe împrumuturi din limba italiană decât sârbă. Exemple:
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
Exemple de cuvinte de aceeasi origine, dar cu forma diferită de cele din sârbă și croată: Exemple de cuvinte diferite, cu același sens în muntenegreană, sârbă și croată: Și forma în care se adaptează împrumuturile lexicale poate să difere în muntenegreană: Ca si graiurile croate de pe coasta Adriaticii, muntenegreană are mai multe împrumuturi din limba italiană decât sârbă. Exemple:
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
forma diferită de cele din sârbă și croată: Exemple de cuvinte diferite, cu același sens în muntenegreană, sârbă și croată: Și forma în care se adaptează împrumuturile lexicale poate să difere în muntenegreană: Ca si graiurile croate de pe coasta Adriaticii, muntenegreană are mai multe împrumuturi din limba italiană decât sârbă. Exemple:
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
dijasustav") este un termen propus de lingvistul croat Dalibor Brozović pentru a înlocui termenul „limba sârbocroată” sau „croatosârbă”, folosit de lingviști în epoca fostei Iugoslavii și de oficialitățile acestei țări pentru a desemna limba vorbită de sârbi, croați, bosniaci și muntenegreni. Acest termen împrumutat din dialectologie poate fi considerat din două puncte de vedere: Componentele diasistemului sunt considerate din două puncte de vedere. 1. În general se iau în seamă trei dialecte desemnate prin forma pronumelui interogativ referitor la subiectul nume
Diasistemul slav de centru-sud () [Corola-website/Science/306100_a_307429]
-
unele care iau în seamă numai aspecte și subcategorii ale acestora, pe care altele le consideră moduri de acțiune, acestea din urmă distingând aspectele de modurile de acțiune. Lingvistul sârb Ivan Klajn (Klajn 2005) și "Gramatika crnogorskoga jezika" „Gramatica limbii muntenegrene” (Čirgić 2010) consideră că există două aspecte: Klajn 2005 include în noțiunea de imperfectiv și pe cea de durativ, menționând că mai toate verbele imperfective pot fi și iterative: "Učenici pišu zadatak" „Elevii își scriu tema / scriu o temă” vs.
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
este o limbă indo-europeană din ramura limbilor slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de bosniaci. Din punctul de vedere al sociolingvisticii, este în același timp una din variantele limbii "abstand" comune sârbilor, croaților, bosniacilor și muntenegrenilor, denumită tradițional prin termenul „limba sârbocroată”, și o limbă "ausbau" cu propriul său standard. Este limbă oficială în Bosnia și Herțegovina și de folosință oficială în Muntenegru și în unele localități din Serbia. Sunt lingviști, mai ales sârbi, dar și
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
pe pagina de titlu a unui manual de aritmetică din 1827, tradus din limba latină de un călugăr franciscan. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, când a apărut ideea iugoslavă și cea a standardizării limbii comune a bosniacilor, croaților, sârbilor și muntenegrenilor, termenul de limbă bosniacă nu a mai fost folosit până la alipirea regiunii la Austro-Ungaria, după care a fost folosit sistematic. În perioada primei Iugoslavii și a Iugoslaviei comuniste, termenul a dispărut din nou până în anii 90 ai secolului al XX
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
mare parte a Croației din zilele noastre și toată Bosnia și Herțegovina. Italia mussoliniană a ocupat restul Sloveniei, Kosovo și o bună parte a coastei Dalmației și toate insulele Mării Adriatice. Italia a obținut controlul asupra noului creat stat marionetă muntenegrean și titlul de „rege pentru al Croației” pentru monarhul italian. Ungaria a trimis Armata a III-a ungară în Voivodina din nordul Șerbiei, iar mai apoi a anexat mai multe regiuni din Osijek-Baranja (Croația), Bacika (Șerbia), Međimurje și Prekmurje (Slovenia
Războiul de eliberare națională a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/313272_a_314601]
-
a transferat de la Steaua la FC Sevilla, în La Liga, semnând un contract pe 5 ani care cuprindea o clauză de reziliere de 40 de milioane de euro. El a marcat pentru Sevilla două goluri în Europa League, împotriva formației muntenegrene Podgorica. Pe 1 ianuarie 2014, a fost împrumutat la clubul portughez din Primeira Liga, SC Braga. Acolo Râul Rusescu a marcat 6 goluri în 10 meciuri, dintre care 3 goluri în campionat, 2 goluri în Taça de Portugal și 1
Raul Rusescu () [Corola-website/Science/313327_a_314656]
-
și că rege (1910-1918). El a fost, de asemenea, un poet care a compus „namo”, un cântec popular din Muntenegru. Nikola s-a născut în satul Njeguši, vechea reședința a familiei domnitoare Petrović. Tatăl său, Mirko Petrović-Njegoš, un renumit luptător muntenegrean, era fratele mai mare al lui Danilo I al Muntenegrului, care a murit fără urmași de sex bărbătesc. După 1696, cănd demnitatea de Vladika, sau prinț-episcop, a devenit ereditară în familia Petrović, puterea suverană a trecut de la unchi la nepot
Nikola I al Muntenegrului () [Corola-website/Science/319517_a_320846]
-
și Ulcinj. Războiul a dus la o extindere considerabilă a frontierei Muntenegrului și la dobândirea unei porțiuni litorale la Marea Adriatică. El a justificat războiul ca fiind o răzbunare pentru Bătălia de la Kosovo Polje (1389). În 1876 a trimis următorul mesaj muntenegrenilor din Herțegovina: Independența Muntenegrului a fost recunoscută la Congresul de la Berlin din 1878 și în următoarele decenii Muntenegru s-a bucurat de o stabilitate și prosperitate considerabilă. Educația, comunicațiile și armata s-au dezvoltat foarte mult (acesta din urmă cu
Nikola I al Muntenegrului () [Corola-website/Science/319517_a_320846]