2,822 matches
-
ogor bunicul ară Cu un plug de lemn și-un murg. Peste deal, bătrânul soare Urcă-n ceruri ca un rug, Mici broboane de sudoare Cad pe coarnele de plug. Păsările-n arătură Scormonesc pământul ud; Pe sub gard, tufa de mură Își întinde colțul crud. Iar bunicul ară, ară, Brazdele se-ntorc pe rând Și când gată, către seară, Spune-o rugăciune-n gând. Referință Bibliografică: LA ARAT / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1558, Anul V, 07 aprilie
LA ARAT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373869_a_375198]
-
aparte . Strâng de zor și ieri și azi fiindcă iarna nu-i departe . Fluier scurt răsună-n stâncă dat de țap avertizare spărgând liniștea adâncă : - Ciutelor , pericol mare ! Moș Martin care în noapte mai cotrobăie-n pubele , a pornit la mure coapte sau să doarmă în vâlcele . Gâze iau în stăpânire totul , văi sau jnepeniș iar turiști își dau pornire urcând muntele pieptiș . Vesel susură pâraie alergând zglobii la vale. Sufletul ți se înmoaie când auzi cântând cavale . Iată cârdul de
MUNTELE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373986_a_375315]
-
să-și abțină vorbele-i morocănoase, Când... zărește, ca prin ceață,-un iepuraș ce... măcăne (A luat-o pe-„arătură”, cred că mintea-i țăcăne!). Lipa-lipa, vânătorul o pornește prin pădure; Oare ce-o avea în minte, numai afine și mure? Se oprește deodată din periplu și ochește; Amețit și el de foame, iar nimic nu nimerește... (poetei și prietenei Adriana Tomoni) Karma = În hinduism și religiile orientale, jainism, budism: forță impersonală ce cântărește toate faptele în decursul vieții și care
PĂDURE FLĂMÂNDĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375402_a_376731]
-
Acasa > Poezie > Cantec > PASTELURI DIN CRENELURI 8 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Neîmblânzită mi-e poteca acelor pași scăldați de scrum și pe cărarea dintre mure fragi am să încalec un alt drum și despletita-mi feciorie s-a fost tot dus s-a dus s-a dus de trena lungă-i era teamă și de sărutul picurat din geană Referință Bibliografică: PASTELURI DIN CRENELURI 8
PASTELURI DIN CRENELURI 8 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375424_a_376753]
-
altă parte preferase să urce cu mașinile, între aceștia și Angela, care își conducea superba decapotabilă albă. Cei ce sosiseră mai devreme se risipiseră prin parcul impunătoarei construcții, năpădit de vegetația crescută la întâmplare, unde dăduseră peste niște rugi de mure, câțiva însă se adunaseră în curtea interioară și ascultau spusele Angelei, ce le dădea explicații cu mâna ridicată în direcția cornișei clădirii. Din exterior, edificiul arăta jalnic, cu mari porțiuni de tencuială căzute și cu lemnăria ferestrelor, mai ales a
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
construcția medievală se văd ruinele turnului pentagonal de acolo, probabil vechiul donjon al acesteia. Și mai departe, năpădite de ierburi și arbuști, puteți descoperi resturile din cărămidă ale unei biserici romanice de prin 1300. Ăia care s-au dus la mure ar putea să dea peste ele. Mai târziu tot complexul a intrat în posesia familiei Teleki... Angela se exprima în stilul unui ghid turistic cu experiență. Dar tu de unde le știi așa de bine toate astea, o întrebase Valentin, rămânând
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Începeam paza așa de devreme să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă, producând destulă pagubă că erau stoluri întregi aciuiați prin tufele de gărdurariță și mure de la movila lui Mihalcea. Se apuca tata să săpe o groapă spre drumul din capătul lotului, peste care construia din lemne de salcâm o formă de piramidă, pe care așeza niște crengi și peste ele paie de grâu apoi cartonul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
Atunci putea juca și Nicu. În acea noapte s-a jucat după gramofon, deci a putut și Nicu să se distreze, mai ales să joace cu aleasa inimii sale, o fată frumoasă, brunetă, cu codițe negre pe spate, ochi negri mură, străjuiți de sprâncene dese, fin arcuite, un nas perfect, buze senzuale, roșii mac și o bărbie obraznică de unde porneau doi obrăjori mereu fragă, de-ți era mai mare dragul să-i privești, să-i mângâi, să-i săruți. Nicu, băiat
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
-i privești, să-i mângâi, să-i săruți. Nicu, băiat chipeș, înalt, totdeauna elegant în costumul său național, cu pielea albă, lăptoasă, coborât parcă „pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”, „perișorul lui, pana corbului/ ochișorii lui, mura câmpului”, fecior zdravăn al moșiei Basarabilor, talentat al viersului, virtuoz al clarinetului, vocea lui de bas-bariton putea fi ascultată însoțind munca câmpului, mai ales în pomicultură, unde era as, neegalat de nimeni din zonă. Avea o configurație atletică, o forță
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
Cu frunze reci de toamnă grea. Pe un’ se furișă în noapte Să-ntunece al mării cer? Cu ce-otrăvite blânde șoapte Suflă spre florile ce pier? Ori, poate, poarta descuiată Lăsat-am toamnei pe-nserat, Iar ea, cu ochi de mură coaptă, Zâmbind hoțește, a intrat. Cin’ s-o oprească-n miezul nopții? Al Edenului heruvim Caută sabia dreptății Printre carafele cu vin. Iar tu, c-un coș de fructe coapte, Mă-mbii la dulcele păcat Să-ți fiu trecut și
TOAMNĂ-N RAI de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372945_a_374274]
-
trudeau prinosul și înălțau bucuria Cerând Domnului s-ajute ca să le rodească glia Unde-s vremurile-n care pe tăpșan se pornea hora Un prinos de bucurie pentru viața tuturora. Unde-s fetele-n altiță cu cozi negre ca și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or fi astăzi țiganii ce cântau din alăute Muzici ce trezeau iubire în inimi neîncepute Care ațâțau doar focul, ca să curgă ață jocul Să se scuture pămâtul anunțând parcă
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371257_a_372586]
-
soare” în care, “O clipită nedospită din a inimii ispită, / Răsărit plutind pe ape, un ecou din val în val / Vin, surâsul să-mi adape cu un iz de ideal. // Din parfumul de pădure proaspătă, încremenită, / În savoarea cea de mure, simt gurița ta iubită. / Și-n cărarea șerpuită, raze blânde-n curcubeu / Împletesc șirag, aevea, cu iubire, pasul tău.”. În lumea de vise și idealuri dintre cer și pământ, poeta plutește cu aripi confecționate, nu din ceară, precum Icar, ci
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
05 august 2016 Toate Articolele Autorului Frumoasa din clepsidră Emilian Oniciuc-03.07.2016 Ochii-ți sunt universul înstelat, Mister total... de dragoste și dor... Ochii tăi sunt timpul înșelat Ce trist se duce fără de privirea lor... Ochii tăi iubito sunt murele pădurii Sunt afine ce plâng dulceață, Sunt diamantele neprețuite ale naturii, Când Evă îmi ești în fiecare dimineață... Soare îmi ești din zi și până-n seară, Iar în razele de Lună îmi ești lumină... Iar eu sunt fluture cu aripe
FRUMOASA DIN CLEPSIDRĂ de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371287_a_372616]
-
-i casa, stradă veche, Și magnoliile-nflorite... Prin grădină răspândite; Pe unde făceam pereche Cu-a mea dragă copiliță. Zău, nu știu de ne iubeam, Poate mai mult ne certam, Când o trăgeam de codiță. Iar în ochii ei de mure, Boabe de mărgăritar Se scurgeau încet și rar, Cum pe frunza din pădure Picuri roua-ncet își lasă Dimineața-n faptul zilei. Roși erau ochii copilei Și-o privire fioroasă !... Că înmărmurit stăteam: Ea venea tiptil la mine, Chicotea: „Ce
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > UN POET HUNEDOREAN CLAUDIU SIMONATI Autor: Voichița Pălăcean Vereș Publicat în: Ediția nr. 842 din 21 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Generațiile mai în vârstă vorbesc cu nostalgie de vre¬murile când „cartea era carte“, iar „scrisul era scris“, cu alte cu¬vinte despre lunga perioadă, de mai bine de 550 de ani, de la apa¬riția invenției lui Gutenberg până la generalizarea internetului. Ci¬titorii născuți în ultima jumătate de secol sau
UN POET HUNEDOREAN CLAUDIU SIMONATI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345939_a_347268]
-
etnice..., ceea ce atrage după sine o anume stigmatizare. Aceasta-i catastrofal în lupta împotriva discriminării. Ori, Hâra și-a scris cu puterea faptelor hrisov al bunei credințe, s-a însemnat în pisania ctitorilor binelui, în acte de caritate și antidiscriminatorii. „Muro Sharo”, spre exemplu e un cântec al trupei, născut din veselia, sărăcia și tradițiile adînci și febrile țigănești. Are în el povestea unui om pe care l-au adorat componenții trupei Hâra: Tamango! Nu e mult de când s-a stins
HARA. CÂNTECE PENTRU TOŢI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347747_a_349076]
-
mă certe mătușa!” tot repeta. Poate că, stând îmbrățișați, acolo, în bucătărie, își aducea și ea aminte de scene și mai îndepărtate, ce avuseseră loc în copilăria sa, cum era (așa cum îmi povestise), spaima de urs atunci când se aventura după murele coapte, mirosul nocturn al crinilor aflați lângă ferestrele deschise, cotrobăitul veverițelor prin podul casei după alune, ereți ce-și înfigeau în timpul zborului ghearele în pieptul porumbeilor, detunăturile asurzitoare, urmate de apele învolburate ce se scurgeau de pe versanți, smulgând punțile și
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
fină Iar eu să te mângâi,de mai rămâi Și să te mint cu un alint Când îți șoptesc:” Ah,te iubesc!” Tu,umple-mă de dor,gemând ușor Acoperă-mă-n noapte cu nestemate, Dulce creatură cu ochi de mură Guriță fragă...cât mi-ești de dragă! Cu sânii calzi,pielea să-mi arzi, Picioare fine colac pe mine Să mă rețină în fanta-ți fină Să mă privești când îmi zâmbești Să-mi mulțumești când mă primești Să fac
GHEIŞA de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347943_a_349272]
-
Creatorul. 55 -Te văd. Tu ești fără de seamăn Nu știu cu cine să te mai aseamăn Tu mândră, mamă, soră, cânt Nu ai egală-n cer, tu ești Pământ! 56 Când luminau dinspre-năuntru ochii tăi Ce se făcuseră din mure, doar văpăi Melos ritmic, slăvitor îmi năvălea-nauz Că nu puteam să plec sau să refuz... Terra: 57 -Din chiar a zilei primă, sfântă oră Mi-e inima-cântec, scăldată-n auroră Și în lumină aurie mă-nveșmânt Iar seara, în pacea Ta
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
Da, dar ca să arate ca acum, am făcut mari investiții în reconstrucția ei. - Te cred. S-a uitat fiecare pe lista de preparate de bar și bucătărie, adusă imediat de ospătară, o tânără mărunțică, dar frumoasă, cu ochii negri ca mura, părul ondulat, cu buclele căzându-i pe frunte și într-o rochiță - uniformă ce de abia îi acoperea pulpele cam grosuțe pentru înălțimea sa. Era periculos pentru orice bărbat s-o privească când se apleca să așeze câte ceva pe masă
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346934_a_348263]
-
tumorile sunt fungi. Salvestrolul reprezintă sistemul natural de protecție al fructelor și vegetalelor împotriva atacurilor de fungi și de aceea salvestrolul se gaseste numai în speciile care sunt supuse distrugerilor fungale precum: căpșunile, afinele, fragii, strugurii, coacăzele negre și roșii, murele, merele, perele, vegetalele verzi (în special broccoli și varză), anghinarea ardeii grași roșii și galbeni, avocado, măcrișul, sparanghelul și vinetele. Ce este aproape diabolic, este ca Big Pharma și marile companii Bio Tech știu acest lucru și ei au făcut
CANCERUL ESTE O CIUPERCA SI POATE FI VINDECAT de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346295_a_347624]
-
Acasa > Strofe > Creatie > EMINESCU, COLȚ DE RAI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 659 din 20 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului eminescu, colț de rai cu păduri și dealuri sure cu miresme-adormitoare și cu ochi ca două mure, eminescu, zbor spre aștri, dor din dorurile mele coborând din timp, din ceruri printre falnicele stele, eminescul meu din vise, fulger de pe cerul meu, cine te-a creat pe tine, dacă nu chiar Dumnezeu, cine te-a făcut din tină
EMINESCU, COLŢ DE RAI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346443_a_347772]
-
mi-ar place dacă omul n-ar fi prins ca-ntr-un jug mi-ar place să văd arând a țăranului plug mi-ar place să alerg singur prin pădure mi-ar place să culeg în fiecare toamnă fructul de mure mi-ar place dacă rugul n-ar înțepa mi-ar place atunci de frumusețea sa mi-ar place de-al casei pridvor mi-ar place de n-aș fie u etern călător mi-ar place de cuvântul ce-ar trebui
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
de nedorit!). Plângea „mâța”...până venea diriginta de-acasă și o scotea (că doar ceva dulciuri măcar, tot se mai scurgeau printre degetele vameșului...bucuros să-și vadă fata acasă; ehe, de-ar fi știut el adevăratul motiv...). „Ochi de mură”, fata bețivului, era „salvată” de statul în internat, la final de săptămână, din cu totul alte motive. Directoarea, care era și psiholog, o lasă...să facă mâncare pentru toată săptămâna și pentru frații ei. Avea de spălat... un car de
FĂRĂ SFATURI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345118_a_346447]
-
îmbulzeau la ușă. Era un bărbat înalt și spătos, cu mustața mare, groasă. Ea, deși nu era o fată firavă, îi ajungea până la umăr. “Care-i treaba?” întreba. Și toți prichindeii săreau: “Vrem ciocolată! Vrem ciocolată...și citro!” „Ochi de mură” râdea și plângea...plângea și râdea. Mustăcilă...la fel. Băga mâna în sacou și le dădea picilor de-o ciocolată cu Scufița și de-un citro. Gloata zgomotoasă o zbughea afară...și-atunci afla...ce n-are plângăcioasa. La terminarea
FĂRĂ SFATURI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345118_a_346447]