613 matches
-
Franz Gnädiger, Peter Eirich, Leopold Pinkus, Jakob Wanyek, Ignaz Fischluft și Antal Bonomi 159. În sudul Transilvaniei, epidemia s-a ivit spre sfârșitul lui iulie. La Brașov, ea a bântuit între 20 iulie și 24 septembrie, din 452 de bolnavi murind 330 și vindecîndu-se doar 122, deci o letalitate de 73%; holera s-a extins și în districtul Brașov, afectând 18 localități, printre care Tohanul Nou, Feldioara, Vulcan, Apața, Codlea ș.a., înregistrîndu-se între 18 iulie și 24 septembrie, 432 de bolnavi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
București 286. La "tacrirul" din 8/20 februarie 1849, Ștefan Gărdescu, fost suptocîrmuitor la plasa Blahnița (jud. Mehedinți) în timpul revoluției, a precizat că, în iunie 1848, el se afla trimis de maiorul Ștefan Vlădoianu în satul Pistolu (jud. Dolj), unde, "murind lăcuitorii acelui sat foarte rău de holeră, eram însărcinat împreună cu doftorul 287 ca să-i facem cuviincioasa curățenie", zăbovind acolo patru zile. Întors ulterior la Craiova, "bolnăvindu-mă de holeră, am zăcut trei săptămâni, aproape fiind să-mi pierd și viața"288
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se născuseră : reale și iluzorii, precum marile întâlniri cu noi înșine. A înțeles abia atunci. A dobândit, chiar dacă pentru scurtă vreme, alți ochi, alte mâini. Strânsă, suptă de o vibrație care o ardea și o îngheța și o înviase. Trăia ? Murind, fără să-și dea seama, în fiecare clipă ? N-a durat, nu s-a confirmat ulterior, fusese doar întâmplare, darul, pierdut curând, al celor câteva luni în care ceruse desenelor să o ajute să reziste slăbiciunii dintr-însa, desprinzând din
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
minte că-n cerul deschis Văzut-a un geniu cântând Reveria, Pe-o arpă de aur, c-un Ave Maria - Și-n tine revede sublimul său vis. II Cum lebăda viața ei toată visează un cântec divin, Nu cântecul undei murinde pe luciul mărei senin, Cum galbena luncă visează o iarnă întreagă de-un cânt, Nu cântecul iernei cel aspru, nu arpa lui Eol în vânt, Ci lebăda cântecul morții, al morții cu chipul ei drag, iar lunca visează de doina
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-i decade, Se-nmormîntează-n caos întins fără de fine, Sburînd negre și stinse surpatele lumine. Văd caosul că este al lumilor săcrii, Că sori mai pâlpâi roșii gigantice făclii Și-apoi se sting. - Nimicul, lințoliu se întinde Pe spațiuri deșerte, pe lumile murinde! Văzând risipa, Satan, vei crede c-ai învins! Căci dacă ești Arhanghel al morții cei bătrâne Atunci ești drept - căci numai ea este dreaptă-n lume, Și cei ce o servesc - căci contra orice-n lume Învinge răutatea - dar contra
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lume - Stele cad și în cădere alte lumi rup cu lovire; Într-a cerurilor domă tunetele să vuiască Ca mari clopote de jale, fulgere să strălucească Ca făclii curate, sfinte pe pămîntu-nmormîntat. Marea valur-le să-și miște și să tremure murindă, Norii, vulturii mariumbrii, a lor aripi să-și aprindă, Fulgeri rătăciți s-alerge spintecând aerul mort; În catapeteasma lumii soarele să-ngălbenească, Ai peirii palizi îngeri dintre flacăre să crească Și să rupă pînz-albastră pe-a cerimei întins cort. Fulgerele
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lumea din adâncuri o scutură ușoară Ca pleava... Cerul cu sorii lui decade, 160Tărînd cu sine timpul cu miile-i decade, Se-nmormîntează-n chaos întins fără de fine, Căzând negre și stinse surpatele lumine. Neantul se întinde Pe spațiuri deșerte, pe lumile murinde. Văzîndu-te strigare-aș de-un dor nebun cuprins: "Mărire ție Satan, de trei ori ai învins! "Atuncea mă primește prin îngerii peirei, "Mă-nvață și pe mine cuvântul nimicirei "Adînc, demonic, rece. Ți-o jur - astă știință 170" Eu aș
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tău cel sfînt! Pe-a tale nopți eu număr zilele-mi pe pământ... A tale gânduri, visuri, dorinți-s lumea mea, Sunt umbră a cîntări-ți, o slabă umbră-abia, O, mă iubește numai, te rog cu ființa-ntreagă Precum o stea murindă la univers se roagă. CĂLUGĂRUL Când tu zâmbești eu tremur, când tu vorbești eu tac Ești glas gândirii mele... gîndirile-mi displac De nu sunt ale tale... și blăstem a mea minte Că nu e ca și tine senină și cuminte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
10Păzea o măreață comoară de aur, Căci luna, ce roșă prin ele răsare, Comoară aprinsă în noapte se pare. Iar lebede albe din negrele trestii Apar domnitorii ai apei acestei, Cu aripi întinse o scutur și-o taie În cercuri murinde și brasde bălaie. Uimit cavaleriul cu pasuri pripite, Îmbla prin umbroase cărări nisipite; Dumbrava șoptește, isvoarăle sună, Așteaptă-n amestec vibrare de strună. Văratecul aer te-adoarme cu svonul... Cu dor Cavaleriul privește balconul. Cu frunze-ncărcatu-i și trec
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și cu scînteiarea Ce-or fi-nsemnînd, ce vor - nu știe nime. Deci cum voiești tu poți urma cărarea. Fii bun și mare, ori pătat de crime, Același praf, aceeași adâncime, Iar moștenirea ta și-a tot: uitarea. Parcă mă văd murind... în umbra porții Așteaptă cei ce vor să mă îngroape... Aud cântări și văd lumini de torții. O, umbră dulce, vino mai aproape - Să simt plutind de-asupră-mi geniul morții Cu aripi negre, umede pleoape. {EminescuOpIV 339} PETRI-NOTAE Împresurat de creditori
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
am văzut virtutea găsind a ei răsplată, Ce nu numai de oameni - de zei e-nvidiată, "Răsplată prea frumoasă: un giulgiu și patru scânduri. "De când văzui aceasta, am stat mereu pe gînduri: "Să-mi stâmpăr lăcomia? Pe lângă dulci izvoară "Să trec murind de sete pentr-o așa comoară? {EminescuOpIV 413} {EminescuOpIV 414} Pe când c-un om în lanțuri - de-i frate chiar, ce-mi pasă Dacă-l împing în laturi? - O cale luminoasă "Nainte-mi se deschide? L-am dat deci laoparte, "De-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să fie-aevea... să fiă, nu.... să pară. Trecut apari din noapte... ilusiuni din ceriu Făceți a voastre umbre să pară adevăr. ȘTEFAN (Bătrîn și-ncoronat - ese lângă o piatră risipită de mormânt - barba albă - Pletele albe cu desăvârșire - Asemeni unui leu murind: Înmormântat de secoli în neagră vecinicie Și stins din mintea lumei cea rece și pustie, Înfășurat de slava-mi - simțiam că nu trăiesc De cât numai în basmu și-n cântec bătrânesc, În mintea cea uitită a unor strănepoți, {EminescuOpIV
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și suspinul. Înfășat în întuneric Eu nu văd, nu aud șoapte. Ah, mă simt atât de singur! Este noapte, noapte, noapte. 49. TRADUCERI ȘI ADAPTĂRI (cca 1874) Dulce cu corp de omăt înnecat în păru-i de aur, Venera zace murind - cine o va moșteni? Ah, în două părți d-opotrivă-mpărți bogăția-i - Ție: frumsețe ș-amor; mie: durere și dor. Ce cumplit este amorul, deși dulce aparent. Un tiran, care nu varsă decât sânge innocent. Pallas - în Lacedemon văzu pe Venera
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
alții mai departe. Și Cezar azi cade de mâna lui Brutus. Cei // din Lună ar vedea astăzi, cei mai de departe mâni, și mai departe poimîni... văile Universului peste o mie de ani. Raza care-a căzut pe fața lui murind călătorește în univers și ajunge pe rând toate stelele infinitului în* miliarde de ani pe rând, însă tragedia morții lui Cezar se petrece mereu, fără sfârșit. Tragedia aceasta trăiește, dar pururea într-un mediu nou. Pretutindenea ea e o clipă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
la noi în gazdă. Într-adevăr, citisem parecă cu puțin înainte că ei se împăcase și că Don Carlos găsise o combinație ca să scape Spania de grenadirii și brigadirii săi - anume: regina Spaniei Isabela înfiase pe un rege american. Acesta murind, țările sale erau de drept ale Spaniei, dar micele republice ale Americei de Sud își apropriase acele țări. Acuma Spania voia să ceară mai întîi de la ele aceste țări, apoi să facă un memorand cătră puterile Europei; la urmă, daca
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
tu ca să te scot cu totul, Unde ești [tu] ca să te calc, te sfarăm... O! am ajuns... Unde am ajuns: la plâns. 15 Eu ce n-am plâns în viață-mi niciodată. (p. 49) Mantaua neagră să-mi acopăr Fața murindă să n-o vadă lumea (p. 52) În voința lor cea mare fu eternitatea lor. (p. 54) Vai! În mine trăiesc Titanii și nu Olimpul. (p. 57) 13 Atât de palid, de adânc, de mândru Și de frumos cum în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să perimeze noțiunea de frontieră, moștenită din secolul al XIX-lea (continuând mișcarea începută mai devreme de radiodifuziune). Fără imaginea electronică și chiar fără CNN, un agricultor din Ardèche n-ar fi văzut niciodată cu ochii lui un copil african murind de foame, un student chinez oprind o coloană de tancuri, o micuță columbiancă agonizând în noroi, pe Elțîn suindu-se pe un tanc sau pe Reagan pe cal. Tot ceea ce desocializează civilizează, iar televiziunea servește incontestabil conștientizarea planetară și cauza
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un om bun. Bun la suflet, cum se spune la noi, cald și îndurător. În privința aceasta, nici un erou al epopeii nu îi seamănă. Iar în toată poezia prieteniei dintre doi bărbați, poate doar Horatio, good Horatio, cum îi spune Hamlet murind, aduce cu el. Menelau spune ceva asemănător despre Patrocles, și anume că nimeni nu trebuie să uite cât a fost de bun (eneés, calificativ care i se dă, în toată Iliada, numai lui, printre alții, chiar și de un troian
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
poem, se vede numai în amintire sau prin ferestrele către altă durată ale comparațiilor. Acela al vieții acasă, în Ftia, în casa părinților săi. A fost sortit să trebuiască să aleagă între a rămâne lângă Troia, luptând mai departe și murind, dobândind în schimb o glorie fără moarte, și a se întoarce acasă, trăind acolo ani mulți și fără slavă. Și, sub imperiul mâniei provocate de ofensă, este la un moment dat gata să se întoarcă în Ftia, greu de prăzi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Ahile, un fel de răscumpărare târzie a neîndurării lui Ahile față de ahei: „Da, copilașul meu, e bine să-i scapi de prăpastia morții pe tovarășii tăi istoviți.“ Ea însăși îi spusese, încă de mult, înainte de caii lui și înainte de Hector murind, care îi va fi soarta și cât de aproape îi este sfârșitul. Știe că, ducându-se să-l ucidă pe Hector, se apropie de propriul lui sfârșit. Ahile înțelesese că va muri de o moarte pe măsura lui, iar, în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
un om bun. Bun la suflet, cum se spune la noi, cald și îndurător. În privința aceasta, nici un erou al epopeii nu îi seamănă. Iar în toată poezia prieteniei dintre doi bărbați, poate doar Horatio, good Horatio, cum îi spune Hamlet murind, aduce cu el. Menelau spune ceva asemănător despre Patrocles, și anume că nimeni nu trebuie să uite cât a fost de bun (eneés, calificativ care i se dă, în toată Iliada, numai lui, printre alții, chiar și de un troian
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
poem, se vede numai în amintire sau prin ferestrele către altă durată ale comparațiilor. Acela al vieții acasă, în Ftia, în casa părinților săi. A fost sortit să trebuiască să aleagă între a rămâne lângă Troia, luptând mai departe și murind, dobândind în schimb o glorie fără moarte, și a se întoarce acasă, trăind acolo ani mulți și fără slavă. Și, sub imperiul mâniei provocate de ofensă, este la un moment dat gata să se întoarcă în Ftia, greu de prăzi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Ahile, un fel de răscumpărare târzie a neîndurării lui Ahile față de ahei: „Da, copilașul meu, e bine să-i scapi de prăpastia morții pe tovarășii tăi istoviți.“ Ea însăși îi spusese, încă de mult, înainte de caii lui și înainte de Hector murind, care îi va fi soarta și cât de aproape îi este sfârșitul. Știe că, ducându-se să-l ucidă pe Hector, se apropie de propriul lui sfârșit. Ahile înțelesese că va muri de o moarte pe măsura lui, iar, în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
unor monede de aur în casa de fier“. Pe foile de papyrus, pe pergamentul scârțâitor, cele mai luminate minți ale trecutului continuau să funcționeze, nemuritoare, în timp ce creierul fizic devenea cenușă. Iar lui, care, la o vârstă fragedă, își văzuse tatăl murind și se gândea neliniștit, lipsit de speranțe, la mama și la frații săi, însușirea acelor cuvinte mărețe - iscate și ele din tăcere, din singurătate, din durere - îi dădea un fel de invulnerabilitate lucidă. Marea Conversație dincolo de moarte, de milenii, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
zeci de germani neobosiți. Se simțea în siguranță, dar știa și că nu-și putea ascunde chipul. Ajunse în exedra și, la lumina slabă a torțelor, se plimbă printre scaunele goale. Pe când era copil și-l văzuse pe tatăl său murind, suferința acestuia i se păruse atât de crudă, încât se gândise: „Ucigașii nu-și închipuie câtă suferință provoacă acțiunile lor“. Sufletul lui era plin de vise liniștite și luminoase, de dorința de a șterge durerea celorlalți. Acum însă, făcând bilanțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]