4,086 matches
-
nu s-a vrut acumTu m-ai uitat din noaptea... VIII. BUN RĂMAS, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1687 din 14 august 2015. Cu umbră mă-nsoțesc, Doamne, cu fumul aproape nu mai știu cine sunt văd bine, mâinile musca pământ, văd bine, unghiile sapă tărâmul de cețuri și vânt. Văd bine, Doamne, oasele mi se frâng, mă-mbracă-n lințolii de morti bate prin porți vântul nopții din târg, Ochii mei parcă știu, parcă plâng pașii lumii de ieri
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Câte nopți vei mai sta, câte zile mai poți să mă-nduri în trecut? Câte ore am timp, câte clipe din ceas? Bun rămas, ... Citește mai mult Cu umbră mă-nsoțesc, Doamne, cu fumulaproape nu mai știu cine suntvăd bine, mâinile musca pământ,văd bine, unghiile sapă tărâmulde cețuri și vânt.Văd bine, Doamne, oasele mi se frâng,mă-mbracă-n lințolii de morțibate prin porțivântul nopții din târg,Ochii mei parcă știu, parcă plângpașii lumii de ieri, valea asta de golînvelită-n
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Scrâșnet de roți, vechi oraș îmbâcsit Tu mi te-ascunzi că un verb într-un schit Trec oameni triști, vara n-a mai venit... Că la ospăț ies nebunii pe drum Drepți că un zid, dar cu sânge pe dinți Musca prelung dumicați din părinți Fetele plâng în caiete cu prinți... Trec oameni goi peste gări de nisip Tu vei pleca într-un tren fumuriu Bate un vânt de sfârșit vișiniu Măștile curg cenușiu pe sub chip... Lebădă mea, să dansăm pe
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
multdin toată povară cu care-mi zâmbești,obosit și bătrân,... XX. BUN RĂMAS, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1586 din 05 mai 2015. Cu umbră mă-nsoțesc, Doamne, cu fumul aproape nu mai știu cine sunt văd bine, mâinile musca pământ, văd bine, unghiile sapă tărâmul de cețuri și vânt; Văd bine, Doamne, oasele mi se frâng, mă-mbracă-n lințolii de morti Bate prin porți vântul nopții din târg, ochii mei parcă știu, parcă plâng pașii lumii de ieri
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
clipe din ceas? Bun rămas, eu mă duc să colind ochii mei trecători, trupul meu de pământ Văd bine, Doamne,luna sub nori melcii ... Citește mai mult Cu umbră mă-nsoțesc, Doamne, cu fumulaproape nu mai știu cine suntvăd bine, mâinile musca pământ,văd bine, unghiile sapă tărâmulde cețuri și vânt;Văd bine, Doamne, oasele mi se frâng,mă-mbracă-n lințolii de morțiBate prin porți vântul nopții din târg,ochii mei parcă știu, parcă plângpașii lumii de ieri, valea asta de
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
în acest sens, să aibă o astfel de atitudine, să manifeste bun simț și să acorde drept la replică celor lezați și cuvenitele scuze, din partea celor care au declanșat acest scandal. Că și al celor care s-au băgat că musca în lapte să ațâțe o mârșăvie mediatică și instituțională pentru care ar trebui să își ceară și ei iertare pentru denigrarea unei întregi clase profesionale alcătuită din oameni respectabili care nu au făcut altceva decât să dea un aviz în
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
să-mi aducă zorii zvon de ciocârlii la fereastra mea de lemn pentru tainic un îndemn că nu mai departe, mâine la amiază într-o stare trează voi da ochii cu o piază cum mi-ar da soarta un semn musca și căciula, la prea multă vorbă când e vorba de o ciorbă dacă nimeni nu mă întreabă, mai bine să-mi văd de treabă! Citește mai mult frică-mi e de casa care nu-i a measă nu vină noaptea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
Mare pregătește atacul final dublat de un șiretlic eficient. Pentru a-i deruta și mai rău pe turci, Maria Să ordona că sătenii plasați pe dealurile din fața să facă un zgomot cât mai mare din trâmbițe, tobe și buciume. Turcii musca momeală crezând că vor fi atacați din flancul stâng, se regrupează și se pregătesc de apărare. Atunci, Ștefan cu grosul armatei cade că un fulger în spatele turcilor retezandu-le orice eventuală retragere. Furia moldovenilor nu cunoaște margini, masacrarea invadatorilor continua
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
au evaporat la primării. Iar agricultura?, în mod sigur merge și mai bine odată cu vînzarea de terenuri agricole străinilor. De aceea și Ministerul agriculturii are un sediu luxos, cu badiguarzi (sic!) unu și unu la porți, de nu trec nici muștele țăranilor și unde fotografiatul este interzis. Dacă tot le-am dat străinilor, mai mult pe degeaba, o mare parte a terenurilor agricole, de ce n-ar fi potrivit un ministru polonez, ungur, israelian, englez sau din spiță regală. Și așa bieții
ORAŞELE-FANTOMĂ, PUTIN ŞI VÎNĂTORUL-ŞEF [Corola-blog/BlogPost/93163_a_94455]
-
candoare e un regret nevinovat sau o tardivă consolare fiindcă făcusem un păcat? Știai că sunt de catifea sau tocmai astăzi ai aflat? Diviziunea celulară în ce direcție-a pornit: spre nașterea mea princiară sau chiar spre minus infinit? Și musca lunecând pe-o nară e pa sau Bineaivenit? Iar voluptatea asta supremă, impresia că te țin în brațe pe un atol, e un orgasm sau doar o simplă inoculare cu formol? Cum am plecat eu de acasă Iarba lungă plânge
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
Mircea Dinescu avusese și mai mari îndrăzneli în volumul Democrația naturii (încă din 1981). Primul poem din volum, Găinile, introduce un ferm și transparent discurs oblic: "noi eram fericiți/ și dispuși să ieșim la vânătoare de lei/ cu hârtia de muște,/ revoluția miroasea a cartof copt/ megafoanele înlocuiseră arta/ erau și lămpi care produceau întuneric/ erau și cutii de scrisori pe care nu le mai deschidea nimeni/ cârâiam și noi în surdină/ închideam și noi ochii la ce se-ntâmpla". Rugăciune
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
care se sar, care n-au făcut istorie, precum cele despre liminara sinceritate, care nu se găsesc în memoria, încărcată cu fraze de care să vrei, și tot nu poți să scapi, a oricărui filolog. Să pescuiesc, cu alte cuvinte, muștele din farfuria scriitorului (există, deși ați paria că nu, un asemenea episod în roman). Punînd totul cap la cap, ar fi de văzut ce iese. Romanul de idei, de concepție a prozei, nouă, de bună seamă, omoară, de obicei, în
Musca din farfurie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8592_a_9917]
-
în discuție. Or, Ionescu nu a dat niciodată probe irefutabile ale unei eventuale simpatii pentru ideile comuniste. Dimpotrivă. Toată publicistica sa franceză demonstrează mai degrabă contrariul. Iar faimoasa sa piesă Rinocerii îi pune în situația de a se simți cu musca pe căciulă, deopotrivă pe comuniști și pe fasciști. În pofida acestui fapt, în chip inexplicabil, realmente fără vină, Ionescu s-a văzut în anii din urmă protagonist al unei cărți despre colaborarea cu fascismul (Alexandra Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco: L'Oubli
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
ceva bizar. În plină repetiție, Beckett se întoarce la un moment dat spre mine și mă întreabă: "Cum ți se pare scena asta?" Pe mine mă întreba oare, pe o neștiutoare? Ce vedea marele dramaturg în mine care eram o muscă? Și de atunci mi-a tot cerut părerea. În clipa aceea am avut clar senzația că la venirea noastră pe lume suntem aleși pentru anumite lucruri, că nimic nu-i întâmplător. Mai târziu am scris o povestire inspirată de întâlnirea
Nuria Amat Sîntem aleși pentru anumite lucruri by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8614_a_9939]
-
În raport cu toate catastrofele (petrecute deja sau doar prognozate, inclusiv în spațiul cultural) din jurul nostru, nu cumva războaiele cu mize destul de mici pe care le poartă îi dau lingvistului timișorean alura unui Don Quijote (post)modern, pornit cu tunul la vânătoare de muște, după cum foarte plastic i-a atras atenția un confrate, citat chiar în această carte? Este limpede, de la primele rânduri ale cărții, ca reflecțiile lui I. Funeriu se adresează unui public foarte specializat, aparținând mediului academic, universitar și editorial. Dinspre aceste
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
nu sunt chiar atat de simple. Câteva titluri din presă, redactate fără diacritice, pot genera multă confuzie dincolo de umorul lor involuntar. Iată câteva exemple, comentate de I. Funeriu: "POLITICIENII SUNT CU RATA ÎN GURĂ (la bancă sau la Avicola?); MONA MUSCA S-A ÎNCURCAT CU RÂUL (adulter sau colaboraționsim?); BĂSESCU LUPTA CU RĂUL CEL MARE (duel Ťmedievalť sau lupta cu corupția?); FUMĂTORII MERG CU NASUL (performanță ambulatorie sau contravenție?), EUROPA N-ARE NEVOIE DE CAI ROȘII (anticomunism sau Ťcromohipicofobieť); ȘERBIA A
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
Alchimia dintre înțelepciunea învățătorului și ardoarea ucenicului este menită exclusiv athanorului dual. De unde și cultul pentru călăuzitori. Idioritmicii, în absența unor povățuitori, cu alte cuvinte, a unor modele umane și profesionale, a unor dascăli de știință și conștiință, cad ca muștele. Iar cei ce practică divertismentul, uniți în cuget și simțire, răsar ca ciupercile). Așa a ajuns muzica savantă azi un tărâm al tuturor dezbinărilor, unde trei compozitori dezvoltă patru sau mai multe orientări estetico-stilistice și unde se manifestă o aprigă
Între idioritmie și chinovialitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/84127_a_85452]
-
în care se amestecau mirosul de bere la butoi și-al tejghelelor umede, al podelelor date cu motorină și-al coniacelor pe bază de chimicale, al dopurilor de vin "de regiune", al lichiorurilor (sintetice) de ouă sau ciocolată, cu bâzâitul muștelor, acreala sudorii și damful greu al țigărilor de proastă calitate. Era o perioadă în care barurile încă nu se răspândiseră, când "grădina" și "bodega" dețineau supremația în preferințele românilor. Stațiile de amplificare nu cuceriseră restaurantele, așa că, între o melodie și
Când v-ați îmbătat ultima oară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8414_a_9739]
-
de o sută doi ani". Ori: "Cucuta - desert a la Socrate". În paginile volumului de care ne-am ocupat sunt presărate nu puține citate din Cioran: "Sentință cioraniană: ŤNiște muște tragice, asta suntem cu toțiiť. Nu chiar cu toții. Unii sunt muște vesele, fericite, inconștiente". Ca și: "Cioran: ŤA învăța să filosofezi asupra morții e adevărata modalitate de a învăța să moriť. Ei, dar ce plăcut e doar să filosofezi despre moarte! De ce ne-ar mai interesa un lucru atît de complicat
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
își asumă o perioadă de vânzări mai slabe, dar la prețuri mari, pentru ca apoi să vină cu niște super reduceri menite să atragă lumea, dar și să le aducă lor un profit maxim. O astfel de reducere atrage cumpărătorii ca muștele, cu atât mai mult pe cei care cu foarte puțin timp în urmă văzuseră produsul la prețul inițial. Bineînțeles că pe etichetă nu se uită niciodată menționarea prețului vechi iar cumpărătorul va considera întotdeauna că face o super afacere. Lichidările
Cum îţi "negociază" preţul în faţă proprietarii magazinelor de haine. Vezi cum se calculează reducerile () [Corola-journal/Journalistic/69079_a_70404]
-
unde temperatura este cuprinsă între 7 și 25 C, iar dacă afară e cald și uscat căpușele se ascund în pământ, sau sub vegetație. Căpușa caută surse din care să se hrănească cu sânge: un om sau animal. Înainte de a musca căpușa secretă o substanță anestezica astfel încât majoritatea oamenilor nici nu simt când sunt muscați. Riscul de a fi muscați crește în sezonul cald datorită hainelor sumare. De aceea este bine să evitați deplasarea în zone cu tufișurile umede sau pe sub
România atacată de căpușe. Vezi ce boală poți contacta și cum te poți proteja () [Corola-journal/Journalistic/69215_a_70540]
-
cei ce doresc. Citadel Archery Club se cheamă locul cu pricina. Începător sau nu, domnul antrenor Aurel Robu se ocupă de toți cu aceeași dăruire de peste 30 de ani. Te învață cum să ții arcul și cum să tragi „la muscă”. Sunt puse la dispoziție distanțe de la 10 metri, pentru începători, până la 90 de metri pentru arcașii îndrăzneți cu experiență. Prețurile sunt de formă, aș zice, având în vedere că pentru 35 de lei, îți este pus la dispoziție o zi
Unde poţi să tragi cu arcul, în Bucureşti - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/69298_a_70623]
-
hrănesc cu sânge uman. De asemenea, există specii care se hrănesc numai noaptea, altele, numai pe perioada zilei. Mai știm și că țânțarii iubesc anotimpul cald. Însă există specii care rezistă foarte bine și pe perioada iernii. Numai femelele țânțari musca. Ele au nevoie de sânge, ca să perpetueze specia și să aibă forță necesară pentru a-și depune ouăle. Un respingător de tip bug este soluția cea mai bună. Dispozitivele de respins țânțarii sunt cele mai eficiente. Oricum, poti lupta împotriva
Anumiţi oameni sunt predispuşi la muşcăturile de ţânţari. Vezi aici cum poţi să scapi de muşcături () [Corola-journal/Journalistic/69404_a_70729]
-
SUA), Randolph Braham (SUA), Emil Constantinescu, Wesley Fisher (SUA), Radu Gabrea, Mircea Geoană, Menachem Hacohen (Israel), Carol Iancu (Franța), Ion Iliescu, Vasile Ionescu, Sorin Iulian, Saul Kagan (SUA), Marco Katz (Israel), Ion Bogdan Lefter, Oliver Lustig, Dan Mariaschin (SUA), Mona Muscă, Majestatea Sa Regele Mihai I, Meir Rosenne (Israel), Avner Shalev (Israel), Aurel Vainer, Simone Veil (Franța), Mihai-Răzvan Ungureanu, Elie Wiesel (SUA). Din Consiliul științific fac parte Viorel Achim, Lya Benjamin, Liviu Beris, Denis Deletant (Marea Britanie), Mihai Dinu Gheorghiu, Radu Ioanid
Institutul "Elie Wiesel" trece de la MC în coordonarea premierului () [Corola-journal/Journalistic/81285_a_82610]
-
generos al criticului cu acela al Elegiei: "înlănțuindu-mă prometeic de marginile zării/ zeul m-a lăsat să zac ca un zăcământ în pământ/ în lutul îmbibat cu țiței și idei și mai ales cu pânze/ în care se prind muștele înmormântându-se de vii/ în interiorul infinitului din care nici una nu scapă/ pierzându-și încrengătura de gânduri încă negândite în apă/ căci părând înlănțuit îmi risipesc ideile înfrunzite/ peste pământul împietrit și plin de pietre desțelenite/ pe care se depun uneori
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]