1,647 matches
-
Și, fiindcă lucrasem în mai multe localități, pentru ca urmăritorii să fie siguri că sunt prins în păienjenișul plasei lor, fiecare nouă informație era transmisă din Brașov, capitala regiunii de reședință, organelor de Securitate din Sighetul Marmației, Miercurea Ciuc, Cluj, Timișoara, Câmpulung Muscel, Ploiești etc. Acești urmăritori înverșunați ai Securității județului Brașov, în frunte cu colonelul Gheorghe Crăciun, m-au supravegheat în mod drăcesc peste tot unde am lucrat, cu intenția de a mă aneantiza [1] , fără să reușească. Cu aceste date, culese
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
unde am executat mai multe obiective, mai ales industriale și sociale. În 1972, Niculae Veza, directorul general al Trustului de Construcții din Pitești, mi-a propus și m-a angajat șef de șantier la construirea fabricii de ciment din Câmpulung (Muscel), amplasată la poalele muntelui Mateiaș, între Câmpulung și Dragoslave, cu șase linii de fabricație, unde numărul muncitorilor era în jur de 1500. În 1974 construcția era terminată și din 6 linii de fabricație deja predasem cinci pentru care lucrasem câte
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
de perceptor, nu tocmai populară, Ion Pena a fost scriitor cu normă redusă, scria printre picături. Mai mult, fiind iubitor de oameni, s-a implicat și în activitatea de culturalizare a sătenilor în Banat, la Sichevița și în Domnești, județul Muscel, actualmente Argeș. În puținul timp rămas Ion Pena a scris, totuși, câteva sute de poezii și epigrame. Oricum, „Non multă șed multum” spunea domnul Peter Sragher. Ca si cum parcă părinții nu ar fi suferit destul, prietenia să cu Gheorghe Sută, liderul
Marin Scarlat: Ion Pena, scriitorul interzis () [Corola-blog/BlogPost/339379_a_340708]
-
multă șed multum” spunea domnul Peter Sragher. Ca si cum parcă părinții nu ar fi suferit destul, prietenia să cu Gheorghe Sută, liderul Partidului Național Țărănesc din Domnești, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara, participanta activă la „Rezistență anticomunista din Munții Făgăraș - Haiducii Muscelului”, si apartenența să țărănista aveau să-i condamne familia la supravegherea miliției și securității după război, pana prin anii ’70. Ion Pena n-a fost căsătorit, hotărâse s-o facă după război, dar n-a mai apucat, și n-a
Marin Scarlat: Ion Pena, scriitorul interzis () [Corola-blog/BlogPost/339379_a_340708]
-
al XX-lea, exista un muzeu de etnografie și folclor. Sufletul și inițiatorul acestor acțiuni nu putea fi nimeni altul, decât cel mai cunoscut intelectual, dar și om politic pe care l-a dat Domneștiul, României, și anume Petre Ionescu - Muscel, care s-a comportat în această privință ca un adevărat muzeograf, contribuind cu pasiunea și cu girul său moral în fața sătenilor, la a aduna alături de alți intelectuali locali (prof. Gicu Boșcănici, prof. Ion C. Hiru, primarul Petrică Avrămescu) și muzeograful
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
de port rețin atenția în mod deosebit marama țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, cămașa mocănească specifică păstorilor domnișani, ce amintește legătura de veacuri cu satele de origine din sudul Transilvaniei, fota albă de mireasă, reprezentativă pentru zona Muscelului, precum și o fotă bătrânească de la sfârșitul secolului XIX, purtată de o femeie din familia Negulici. Pe unul dintre pereți se află o carpetă locală unde mâna iscusitei creatoare Maria N. Hiru-Onu a știut să îmbine în motive geometrice simplitatea culorilor
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
de-a lungul timpului viața pe aceste meleaguri, cine vrea să înțeleagă cu adevărat viața domnișanului de azi, ridicat în ultimele decenii la un confort urban, cine vrea să admire adevăratele lucrări de artă populară din cele mai reprezentative, ale Muscelului, trecând prin Domnești, este bine să nu uite să facă și o vizită la muzeu.” Muzeul de etnografie și folclor a rezistat până în 1990. După revoluție obiectele au fost depuse în Casa de Cultură pentru că se deteriorase clădirea și nimeni
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
și grafică - donații ale unui număr de 24 de artiști plastici din București și Pitești demonstrează că artistul nu se poate defini decât în raport cu societatea, că arta nu poate fi concepută în afara socialului. Mai ales când ea se așază în Muscelul descălecător de țară, în satul stropit cu eternul a două lacrimi sfinte: cea a Marghitei Basarab și cea a Anei lui Manole. Cu excepția profesorului Ion Șușală, grafician, fiu al satului, care a donat muzeului trei lucrări (una în lemn gravat
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
George, Hiru, C. Ion, Domnești. Doameni de ieri și de azi, Ed. Rottarymond, Râmnicu Vâlcea, 2004 ; Hiru, C. Ion, Baciu, George, Domnești. Arc peste timp. Crâmpeie de monografie, Ed. Alfa, Iași, 2009 Ionescu-Muscel, Petre, Albumul istoric al comunei Domnești, județul Muscel, ediția a III-a, Editura Revista Positivă penală, București, 1942; *** Revista Istorică a comunei Domnești - județul Muscel, anul 1, nr.1, 1940, nr.2-4, 1941 Prof. George Baciu Referință Bibliografică: NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
C. Ion, Baciu, George, Domnești. Arc peste timp. Crâmpeie de monografie, Ed. Alfa, Iași, 2009 Ionescu-Muscel, Petre, Albumul istoric al comunei Domnești, județul Muscel, ediția a III-a, Editura Revista Positivă penală, București, 1942; *** Revista Istorică a comunei Domnești - județul Muscel, anul 1, nr.1, 1940, nr.2-4, 1941 Prof. George Baciu Referință Bibliografică: NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 292, Anul I, 19 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
dascăl, care ne pregătea nu numai pentru a ști carte, dar și pentru viață. Și de atunci mi-am pus în gând să devin învățător și să-i urmez calea. Și am făcut-o. Ajungând la Școala pedagogică din Câmpulung- Muscel am întîlnit unul din oamenii care mi-au schimbat viața. Este vorba de directorul școlii, Ilie I. Stănculescu, autor al unei Pedagogii, un mare pedagog, care a dat țării mii de învățători, răspândiți în toate colțurile României. De la el am
NEVOIA DE MODELE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341986_a_343315]
-
04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului În urmă cu câteva luni, fiind cu treburi prin București, am intrat în Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Național și am rămas uimită să descopăr creația unui artist pe care îl cunoscusem la Câmpulung Muscel, la galeria „Arta”, unde mă întâlnisem prima dată cu pictura domniei sale. Entuziasmată de această surpriză am pășit cu mare interes în acest spațiu destinat vizualului. Aici pe simeze mi se desfășura „un film” despre un suflet frumos ce freamătă la
TRIMITERI SPRE PICTURA SUBTILĂ TRANSPUSĂ CU MĂIESTRIE DE MIHAI COTOVANU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340579_a_341908]
-
istoriei recente și, mai mult de atât, pe rezistența armată din munți. De fapt, de 7 ani am un curs opțional la clasa a VIII-a - ,,Rezistența armată anticomunistă și represiunea în Argeș-Muscel’’, iar aici pun accent pe mișcarea Haiducilor Muscelului din Nucșoara (aproape un semestru), pe fenomenul reeducării de la Pitești și pe destinele câtorva argeșeni care au sfârșit în închisorile comuniste - Ion Mihalache la Râmnicu Sărat, Gheorghe Brătianu la Sighet în primul rând. Dar bineînțeles că le mai vorbesc și
Vișinescu: sfârșit de capitol. Scrisoarea unui profesor de istorie care predă la clasa a VIII-a opționalul despre crimele comuniste () [Corola-blog/BlogPost/337951_a_339280]
-
bine, să îmi dezvolt spiritul de observație. M-a ajutat foarte mult la matematică, mi-a dezvoltat memoria, mi-a dat viziune în spațiu”, spune Flavian Glonț, elev în clasa a 12-a la Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel. Împreună cu alți colegi de liceu concurează la BRD FIRST Tech Challenge Romania powered by Vodafone sub numele de WATT’s UP. Pentru Flavian și prietenii săi aceasta este o nouă oportunitate de a se educa. „O mișcare de la stânga la
„sunt fantastici, foarte inteligenți, foarte pasionați, te încarci cu energie când vii în mijlocul lor” () [Corola-blog/BlogPost/337972_a_339301]
-
activă în educație, cultură și leadership (www.aroi.ro) , adresându-se în special tinerilor. 2. Impactul produs de organizație Prin proiectul-pilot Zburd-Educație prin coaching urmărim îmbunătățirea rezultatelor celor 6 licee incluse în proiect din București, Iali, Sibiu, Brașov și Câmpulung Muscel (promovabilitate de sub 20%). Proiect va avea un impact pozitiv asupra unei părți semnificative din beneficiarii din cele 6 licee incluse în proiect, respectiv: 900 de elevi (majoritatea - din mediu defavorizat), 72 de profesori, 1.300 de părinți. Se constată deja
O DIFERENŢĂ – PROIECTUL PILOT ZBURD de RADU ROBERT ZACIU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343750_a_345079]
-
28 august 2015 Toate Articolele Autorului ACTIVITATE LITERARĂ Octombrie 2006 prima poezie. Apariția ei în cotidianul mureșean ‚ ’’Cuvântul Liber’’ Anul 2007 - DIPLOMA DE SUFLET -Concursul Național de Poezie’’Dor de Dor’’, ediția a II-a, Cluj Napoca Organizator Fundația’’Petre Ionescu Muscel’’. PREMIUL III - Secțiunea poezie la Concursul Național de Creație Literară ‚’’D.Bolintineanu’’ PREMIUL I- Secțiunea poezie, la Concursul Național de Poezie’’Vara visurilor mele’’, ediția a VI a, Editura’’Amurg Sentimental’’, București. Anul 2008 - PREMIUL BIBLIOTECII MUNICIPALE ‚’’Petru Maior’’-Reghin-
MIRCEA DORIN ISTRATE de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343965_a_345294]
-
referatul cu tema : « Parteneriatul Stat - Culte religioase în România anului 2011, în contextul integrării ei în Uniunea Europeană...» 24 Septembrie 2011, am participat la manifestările religios-cultural-istorice dedicate „Sfântului Neagoe Basarab - Prinț al Păcii și al Culturii", organizate de către Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului la Curtea de Argeș, județul Argeș, unde am susținut referatul cu tema: „Sfântul Domnitor Neagoe Basarab al Țării Românești și folosul, participarea sau impactul creștinilor ortodocși români în Uniunea Europeană...” 25 Septembrie 2011, am participat la Sfântul Gheorghe, județul Covasna, la lucrările celei
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343133_a_344462]
-
SFINȚII ÎNCHISORILOR Aurel State este unul dintre Fiii de Aur al minunatelor și fascinantelor locuri argeșene, încărcate de doine, de legende, de divin. Autorul acestei cărți-mărturisitoare de excepție s-a născut la Godeni, sat străvechi situat la sud de Cîmpulung Muscel, într-o familie binecuvântată de Dumnezeu, la 29 Aprilie 1921. Copilăria a fost desprinsă dintr-un basm, având muscele cu legănare de doină, peste care se așterneau fânețurile înmiresmate, alături de grădinile cu pomet prin care străbăteau ritmuri de brâuleț, înveșmântate
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
de legende, de divin. Autorul acestei cărți-mărturisitoare de excepție s-a născut la Godeni, sat străvechi situat la sud de Cîmpulung Muscel, într-o familie binecuvântată de Dumnezeu, la 29 Aprilie 1921. Copilăria a fost desprinsă dintr-un basm, având muscele cu legănare de doină, peste care se așterneau fânețurile înmiresmate, alături de grădinile cu pomet prin care străbăteau ritmuri de brâuleț, înveșmântate în armoniile de Ie musceleancă. Acolo venea Dumnezeu, ca un gospodar cuminte după ce-și isprăvise lucrarea, să se
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
mănăstire grecească. De la pecinegi nu ne-a rămas în limba română decât doar câteva denumiri geografice fiindu-ne lăsate moștenire printre altele denumirile: comuna Peceneaga (jud. Tulcea), Pecineaga (jud. Constanța), pădurea Peceneaga (jud. Brăila) și muntele Picineagul (în fostul județ Muscel). Comuna într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători aparținător ca administrație comunei Pecineaga. Prin 1882 -1883 a urmat în Dobrogea, migrația
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
cărți locul: Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu” Curtea de Argeș 12:30 h: - VIZITAREA MĂNĂSTIRII PRINCIARE (sec. al XVI-lea) 13:30 h: - CEREMONIA PRIMIRII DE MEMBRI AI ACADEMIEI INTERNAȚIONALE ORIENT- OCCIDENT * RECEPȚIE OFERITĂ de I.P.S. CALINIC, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului locul: Sală Meșterul Manole (Palatul Arhiepiscopal din Curtea de Argeș) 15:00 h: - Prânz (Hotel Posada) - Program liber 19:00h: - MITING POETIC INTERNAȚIONAL - Ceremonia decernării premiilor Academiei Internaționale Orient-Occident - Închiderea ediției a 18-a a Festivalului Internațional „Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL „NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ” de CAROLINA ILICA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343515_a_344844]
-
sau mai puțin militare. La descărcat vagoane de cărbune sau alte materiale în gara Moțăței, versus unitatea Plenița. La culesul fructelor la Dobrești și Piscul Sadovei în sudul Olteniei, pentru a culmina cu repartizarea la minele din bazinul carbonifer Câmpulung Muscel. Acum scriu după peste două zeci de ani ce se petrecuse atunci. Evenimente și lucruri ce nu trebuiau să se petreacă. Conform legislației de atunci oricine termina stagiul militar trebuia să fie reîncadrat la vechiul loc de muncă pe postul
1988 COLEGI ŞI PRIETENI! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343595_a_344924]
-
Și, fiindcă lucrasem în mai multe localități, pentru ca urmăritorii să fie siguri că sunt prins în păienjenișul plasei lor, fiecare nouă informație era transmisă din Brașov, capitala regiunii de reședință, organelor de Securitate din Sighetul Marmației, Miercurea Ciuc, Cluj, Timișoara, Câmpulung Muscel, Ploiești etc. Acești urmăritori înverșunați ai Securității județului Brașov, în frunte cu colonelul Gheorghe Crăciun, m-au supravegheat în mod drăcesc peste tot unde am lucrat, cu intenția de a mă aneantiza[1], fără să reușească. Cu aceste date, culese
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
unde am executat mai multe obiective, mai ales industriale și sociale. În 1972, Niculae Veza, directorul general al Trustului de Construcții din Pitești, mi-a propus și m-a angajat șef de șantier la construirea fabricii de ciment din Câmpulung (Muscel), amplasată la poalele muntelui Mateiaș, între Câmpulung și Dragoslave, cu șase linii de fabricație, unde numărul muncitorilor era în jur de 1500. În 1974 construcția era terminată și din 6 linii de fabricație deja predasem cinci pentru care lucrasem câte
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
referatul cu tema : « Parteneriatul Stat - Culte religioase în România anului 2011, în contextul integrării ei în Uniunea Europeană...» 24 Septembrie 2011, am participat la manifestările religios-cultural-istorice dedicate „Sfântului Neagoe Basarab - Prinț al Păcii și al Culturii", organizate de către Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului la Curtea de Argeș, județul Argeș, unde am susținut referatul cu tema: „Sfântul Domnitor Neagoe Basarab al Țării Românești și folosul, participarea sau impactul creștinilor ortodocși români în Uniunea Europeană...” 25 Septembrie 2011, am participat la Sfântul Gheorghe, județul Covasna, la lucrările celei
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378971_a_380300]