1,094 matches
-
de orice vietate și se bucura de orice priveliște. La facultate a urmat simultan Filosofia, Istoria artelor și Dreptul. Cu o memorie excepțională, constatată de timpuriu și de pediatrul ieșean Grațoschi, a învățat cu mare ușurință limbile străine prinzând îndată muzicalitatea specifică fiecăreia. Din cele 11 limbi, învățate fără profesor, engleza a dobândit-o de la BBC lipindu-și urechea de difuzor pentru a prinde respirația vorbitorului, cum am spus mai sus. Limbile slave au fost instrumentele obligatorii muncii de cercetare. „Manualul
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
un ceas îmi pare-o veșnicie,/ Ca tine de frumoasă nu-i niciuna.// Răsari în al meu gând, o rază vie,/ Eu te dezmierd cu soarele și luna,/ Din stele-ți împletesc cu dor cununa,/ Și asfințitul naște-o poezie”. Muzicalitatea, ritmul, o eufonie fără cusur, tonul nostalgic, elegiac, toate la un loc nasc un poem tulburător. Până și termenii sunt eminescieni: cu-al tău amor, își cată putere, răsari în al meu gând, lumea-i trecătoare, ș.a. Între etern și
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
nevoia de rigoare, raportarea livrescă la clasici, sunt tot atâtea trăsături ale poeziei Alexandrei Mihalache. În mod surprinzător, Capitolul IV „Târziul din noi” - cuprinde versuri albe, deși așezate după criterii clasice sub formă de strofe. La fel de melancolice, cu o anume muzicalitate, cu ritm interior și rimă întâmplătoare, într-o arie tematică diversă, dar asemănătoare celorlalte cicluri: amurgul, melancolia, ploaia, regretele de pe obrazul serii, înstrăinarea, perdeaua timpului, ochii înlăcrimați, doinele sufletești, amintirile obscure, prispa tăcerilor, singurătatea, norii, culoarea asfințitului. Dar și: mângâierea
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
Maria-Cristina Moisin ne-a obișnuit cu volumele ei în care versurile sunt însoțite, în alt compartiment, de proză. Și de data aceasta, volumul intitulat „ În căutarea fericirii" aste subnotat „pagini de proză și poezie". De altfel, proza este încărcată de muzicalitate, de armonie, de inefabil conviețuind firesc cu versurile. Poeta și-a așternut sentimentele pe hârtie în vremurile când nu puteau fi încredințate tiparului și, iată, ele apar editorial acum, însoțite de poezii mai noi, actuale dar și de amintiri (în
DOUĂ CĂRŢI DESPRE FERICIRE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361635_a_362964]
-
indistincte; pentru a-și păstra, totodată, aerul de supremă naturalețe, de copilărească gingășie și candoare; dacă ne-ar tenta etichetele, i-am zice suprarealism naiv, dar termenul spune prea puțin și duce, totuși, prea departe; poetul caută temeiurile originare ale muzicalității și nu le găsește în panoplia mijloacelor poetice frecventate de nume ilustre, ci în mișcarea intimă a sufletului genuin» (TML, 112 sqq.); iar ca „martor“ citează «Dezîmblânzirea»: De mult negru mă albisem / De mult soare mă-nnoptasem / De mult viu
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
românilor, pentru literatura și, într-un sens mai larg, pentru cultura chineză este dintre cele mai mari. Se poate spune același lucru și despre interesul chinezilor pentru valorile spirituale românești? De exemplu versurile lui Eminescu au și în chineză acea muzicalitate pe care o simțim noi în limba română? Constantin LUPEANU: Câtă dreptate ai! Diplomații și ambasadorii care nu se preocupă și de publicarea cărților de valoare ale literaturii române clasice, moderne și contemporane nu sunt români. Ei au sarcini multiple
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
persoană care nu a aflat încă tribulațiunile care se iscă între făuritorii de vers (și nici nu-i dorim!) și a preferat să-și păstreze, într-o alchimie intimă, de o suavitate care te cucerește, curăția proprie. Gingășie, culoare, parfum, muzicalitate, sonuri măiestre, adunate-n petale de lumină - așa cum reiese din cuprinsul cărții, sunt principalele coordonate sufletești cu care este înnobilată poeta. Așadar, cum să-și mistifice sentimentele? Chiar de la primele pagini, surâsul florilor ne dă binețe. Și poeta e îndrăgostită
PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351284_a_352613]
-
mod cu totul neașteptat, acolo, pe lacul azuriu, copilul găsește timp să scoată o hârtiuță și un creion și să înseileze o poezie. Astfel îmbină el bucuria creației cu sportul îndrăgit, pescuitul. Poeziile Georgetei Muscă-Oană au o prozodie perfectă, o muzicalitate și cadență care le sporește și farmecul și valoarea. Fără să facă economie de mijloace de expresie, autoarea reușește, fără multă trudă, să alcătuiască un univers mirific dedicat, nu numai copiilor și tineretului, dar și celor care-și aruncă privirile
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351304_a_352633]
-
mod cu totul neașteptat, acolo, pe lacul azuriu, copilul găsește timp să scoată o hârtiuță și un creion și să înseileze o poezie. Astfel îmbină el bucuria creației cu sportul îndrăgit, pescuitul. Poeziile Georgetei Muscă-Oană au o prozodie perfectă, o muzicalitate și cadență care le sporește și farmecul și valoarea. Fără să facă economie de mijloace de expresie, autoarea reușește, fără multă trudă, să alcătuiască un univers mirific dedicat, nu numai copiilor și tineretului, dar și celor care-și aruncă privirile
SOARELE COPILĂRIEI VERSURI PENTRU COPII- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351303_a_352632]
-
la inima cititorului. Practic, poemele sunt ca niște psalmi laici ori ca niște rugăciuni. Tematica abordată este și ea în măsură să reflecte problemele cu care se frământă creștinul de azi. Unele poeme au ton elegiac iar altele, aspectul și muzicalitatea sonetului sau rondelului, fără a păstra întotdeauna, forma fixă a acestora. În orice caz, poemele se înscriu în linia clasică, având versuri în formă de catren, cu rimă împerecheată sau încrucișată. Autorul este un bun cunoscător al literaturii religioase de
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
o umbră/spre depărtare se prelinge ... ” (By-Pass) Ochiul interior e preocupat să găsească materia din care se fac și se desfac lucrurile, de aceea universul poetic al autoarei oscilează între materialitatea densă și străvezimea imaterială, totul pe un fundal de muzicalitate difuză, cu tonuri când estompate, când stridente, în combinații senzoriale dintre cele mai surprinzătoare: „mânzul cel alb nechează a drum”, „a sare miroase petala de măr”, „maci sângerii sfâșie albul zăpezii” sunt metafore care transfigurează concretul, redând poeziei „starea de
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
la aceeași înălțime. Oare, nu cumva va fi și acum cazul? Asta și pentru faptul că, pentru mine, Georgeta Resteman reprezintă un caz rarisim de poetă ale cărei creeații pline de sensibilitate, profunzime, dar și încântătoare prin construcția plină de muzicalitate, au standarde foarte înalte care puteau fi cu greu atinse și în proză. Numai că, volumul, din cauze aflate dincolo de voința mea, a rămas câteva zile, în așteptare, nedeschis. Ba, mai mult, nici nu am apucat a-i mulțumi la
CIPRU, FASCINANTA POEZIE A MILENIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345586_a_346915]
-
dor, de dragoste. Culeg de pe ramurile vieții muguri de dor și de visare. Dorul e un cuvânt atât de frumos în limba română... În nicio limbă nu transmite atât de mult și nu atinge atât de profund sufletul. Are o muzicalitate aparte, o trăire unică, o semnificație adâncă. Nu e de mirare că e simbolul dominant în lirica și creațiile mele. E un sentiment răvășitor care ține de rădăcinile noastre, de folclor, de bogăția spirituală. E o stare de spirit familiară
MI-E DOR... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352101_a_353430]
-
verde, personaje mitice din legendele olimpiene sau din basmele Orientului, adevărate povești întrețesute cu migală, deosebită atenție la detaliu și perseverență. Unele dintre poeziile sale, pasteluri autentice, amintesc de Coșbuc sau Goga, cu versificații rimate și ritmate, debordând de o muzicalitate interioară. Cel mai probabil, inima poetului este cea care cântă în ritmurile proprii ale poeziei. Pledoariile și retoricele de tip arghezian - cu evidente nuanțe nerudoniene, fabulele și povestirile în versuri - amintind de Grigore Alexandrescu sau de George Peagu, o cinematică
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 16 AUGUST 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352172_a_353501]
-
voastră-abia încap.../ Dar am să dau curând la cap". În "Serenada muncitorului"publicată în "Ilustrația națională"în ianuarie 1914, pe pagina 5, sub titlul " Serenada", găsim chiar în titlu un hedonism, fiind o îmbinare de opoziții: serenadei - ca sugestie a muzicalității care creează acea stare de plăcere i se alătură un termen cu încărcătură socială, ce poate fi rațională. Astfel stau lucrurile când, ca la Epicur, în cadrul hedonismului, rațiunea este transferată în plăcere, sau plăcerea devine rațională. La Bacovia, fericirea cu
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
care venise pe lume Dumitru Sinu, se află la poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu... Autorul Octavian Curpaș nu este interesat de voluptatea formelor, de o tehnică narativă impregnată de lirism și muzicalitate, ci el decupează, extrage concretul din realitatea existentă, realitate care are un limbaj al ei, lipsit de „farduri” și false „podoabe”; redă cu acuratețe, cu măiestrie jurnalistică exersată, retrăirea unor vremuri apuse, atmosfera patriarhală rămasă ca un „loc luminos”, ca
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
invitații speciali că ; Ion Popescu-Sireteanu, Ion Cozmei, Vasile Schipor, Ion Drăgușanul, Silvestru Pânzariu, Ion Grigore și Lucia Grigore, Ion Bodnar , s-a aflat și Mircea Motrici . Mi-aduc aminte de vocabularul sau cu sonorități bucovinene de parcă-ți bucură sufletul cu muzicalitatea ei, cerându-și voie să-mi ia un interviu în legătură cu ezpoziția mea de grafică. Generos cu inspirație bogată de cuvinte, iubitor de-a ști cât mai multe despre armoniile grafice ale lucrărilor mele, cu bună-credință și sufletul deschis,a început
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
omonimă a lui Bizet, despre nu mai puțin cunoscuta Salomee straussiană ori despre Manon-ul lui Massenet și lista poate continua cu alte și alte partituri specifice - se înscrie în totală măsură într-o semiotică a cântului operistic plin de o muzicalitate aleasă, unde sensul artistic se diseminează într-un câmp interpretativ personal delimitat cu conștiență de către artistă, ca și cum aceasta și-ar concepe arta proprie în spațiul unei matematici cu adevărat pure, bazată pe semne caracteristice și fixe, de care nu se
IN MEMORIAM 125 DE ANI DE LA NAŞTERE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354958_a_356287]
-
într-un perete în casa bunicilor, făcând acea vale, cînd cu nuanțele ei de verde pâna la verde comatic sau galben, asemenea unui tablou tulburător .. Cutreieram prin oraș în acea zi de toamnă frumoasă, unde frunzele coapte ale copacilor, foșneau muzicalitatea lor proprie. Îmi stânsesem în acea zi, personala mea de grafică cu ”Ctitoriile Ștefaniene”, deschisă la Galeriile de Artă Ion Irimescu, care fusese deschisă cu 15 zile în urmă. Un eveniment neașteptat. M-am întâlnit cu artistul plastic Ion Grigore
O ZI DE NEUITAT ... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355516_a_356845]
-
oarecum entuziast, natura, tulburătoare prin imensa eflorescență de forme, prin jocul aleator și arbitrar al forțelor ei, cu “o mare operă de artă“ și preia de la romantism motive pentru a o descrie. Cum ar fi mobilitatea infinită care desfide legea, muzicalitatea care suspendă haosul, emoția artistică intensă care revelează nemărginirea. Conceperea vieții instinctului și a dorinței ca reactive pentru înțelegerea omului, convertirea penumbrelor psihice în echivalent spiritual, “desenarea” cu o finețe de filigram a stărilor afective, analizarea perseverentă a memoriei, acea
MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
-
blaturi de tort! Cînd vrea să mă convingă de adevărul vreunui text de lege, domnul avocat mi-l citește rar, cu dicție, cu plăcerea rafinată a profesionistului, care îi gustă savoarea incantatorie, meandrele logice, răsucirile grațioase ale expresiei exacte și muzicalitatea crudă a nuanțelor. Eu îl ascult, mă las pătruns de expresie, de dicție, de exactitatea cuprinsă în acel paragraf, și mă întreb de ce nu este totul mai simplu în justiție... Și uite de ce (poveste adevărată): La un proces cu vreo
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
Sunt aspecte inerente începuturilor, iar situațiile în care apar nu sunt atât de numeroase încât să o descurajeze. În schimb, este atentă la măsura metrică și nici nu cred să-i fie greu atâta timp cât simte și iubește muzica. Ea oferă muzicalitate versurilor sale. Dă posibilitatea citirii ritmice, plăcute, reconfortante și nu puține sunt cele ce pot fi înscrise sub portativ. Vera Crăciun a arătat deja lumii că poate crea poezie curată într-o societate în care se murdăresc, tot mai mult
MEDITAŢII ŞI CUVINTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355159_a_356488]
-
voastră-abia încap.../ Dar am să dau curând la cap". În "Serenada muncitorului" publicată în "Ilustrația națională" în ianuarie 1914, pe pagina 5, sub titlul " Serenada", găsim chiar în titlu un hedonism, fiind o îmbinare de opoziții: serenadei - ca sugestie a muzicalității care creează acea stare de plăcere i se alătură un termen cu încărcătură socială, ce poate fi rațională. Astfel stau lucrurile când, ca la Epicur, în cadrul hedonismului, rațiunea este transferată în plăcere, sau plăcerea devine rațională. La Bacovia, fericirea cu
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
merg iar prin zăpadă). Adeptă a poeziei ultramoderne, Ana Maria Gîbu a sărit etapele clasicului și s-a adaptat din mers cerințelor moderniste, renunțând la semnele de punctuație care, crede ea, că nu o mai reprezintă. Oricum, poezia ei are muzicalitate, ritm susținut, conținut și reprezentare și o maturitate ce uneori, te sperie și te intimidează, pur și simplu. Poeta mai folosește hiperbola și personificarea pentru a da mai multă expresie versurilor. Nici visul nu îi este străin autoarei. Din el
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
Mâna destinului”, „Miracolul vieții”, „O umbră din trecut”, „Parfumul dragostei”, ș.a. Rodica Elena Lupu este de asemenea autorul unor volume de proză scurtă, unde suntem uimiți de acuitate ei perceptivă, de tușa limpede cu care redă contururile lucrurilor, ale evenimentelor, muzicalitatea mișcării. Amintim câteva: „Vis împlinit”, „O clipă de rătăcire”, „Unde ești”, „De ce oare?”. Are vocația călătoriei ca excurs în planul spațiului, al geografiei, dar și în planul cunoașterii, al cunoașterii de sine, ca în volumul „România plai de dor”, „Vacanța
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]