614 matches
-
să caute lupii-n București! Tăcură, ascultând încordați. Acum nu se mai auzeau decât crengile pomilor, lovindu-se și frecîndu-se. - Un chibrit... aveți careva un chibrit? se dumeri cel dinții starostele. Se căutară înfrigurați. Neacșu găsi o cutie prin fundul nădragilor. Dădu să aprindă, dar crivățul stinse flacăra mică a bățului umezit. - Îți tremură mâna, ai? râse iar Anghel mânzește. Adu la mine. Încercă și el stricând câteva chibrite. Dumitru se uită îngrozit Împrejur, căutând un pom mai înalt în care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Despicară frunzișul. Gheorghe căzu în genunchi. > - Ce-i, Treanță? se miră Paraschiv. El râse numai. Avea o privire limpede, netulburată. . - Mă Gheorghe, ce-ai, mă? Ăl bătrân mai apucă să spună: - Uite, ia tu banii ăștia, și scoase din buzunarele nădragilor largi un pachet de hârtii. Voiam să-mi iau casa aia cu ei, știi tu, Paraschive, să fi crescut porumbei, ehe, ce bine ar fi fost, că sânt ostenit, mi-ajunge... Ochii îi înghețară. Paraschiv îl lăsă. Sergenții erau aproape
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ei. Femeia își reluă plânsul, ca pe un suspin întretăiat. El se desprinse și, ridicându-se, o împinse într-o parte, parcă în silă. Abia atunci, urmărindu-i privirile mute, îl văzu pe Coltuc. Golea se apropie de el. Prin nădragii descheiați, mădularul i se bălăngănea, moale și umed, ca limba unui ogar pe vreme de arșiță. — Ce te uiți, mă ? șuieră Golea, apucându-l de păr. Coltuc se clătină, dar tocmai mâna care-i snopuia părul îl propti să nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe loc de bucurie. — Asta e, băiatu’ ! Dacă vrei să cunoști lumea și s-o cucerești, ia-o pe nepregătite. — Ce-i de cucerit pe-aici ? întrebă Jenică, potrivindu- și pasul după mersul grăbit al lui Maca și săltându-și nădragii care-i cădeau sub burtă. Celălalt se opri brusc și-l împunse cu degetul în cămașa largă, unde socotea că ar trebui să fie pântecul rotofei. — Mereu e ceva de cucerit... spuse, arătând priveliștea dinaintea lor, dar care nu era
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nevoie, nu trebuie să cumperi. Lumea nu mai pune acuma murături la borcan și nici nu mai face marmeladă la cazan. Până și cămășile le dă la spălat. Se lăsă în șezut și tuși, de cât strigase, apoi își sumese nădragii : Uite, ciorapii sunt împletiți din lână adevărată. Bocancii eu i-am cusut, din căpută ostășească. Și cămașa e din in, are și fir de borangic. Îi făcu semn să se apropie, ca pentru a-i dezvălui, în șoaptă, o mare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Nouă" care-și trăise traiul, au mizat pe numele sonor, pe dorința de înnoire și schimbare și o slabă speranță că nu va reapărea "Adevărul" de București din fosta "Scânteia". Ziarul trebuia să apară oricum, și tuturor lucrătorilor le tremurau nădragii știindu-și funcția de organe ideologice și de purtătorii de drapel ai 31 socialismului. Deși a condus 17 ani ziarul, Vasile Avram a fost foarte bucuros să fie uitat. Tonul ziarului local a fost mereu ponderat, calm, cu frica de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mai trăsnite vorbe sau acțiuni decât în categoria politicienilor? Totuși, circumstanțialul meu prieten, nu a zis nimic despre politiciene, adică despre acele exemplare ale rasei umane, care au uitat drumul spre cratiță și au ales ca să îmbrace măcar la figurat nădragii politici. Din păcate respectivele excepții de la cratiță, au uitat doar atât, folosirea cratiței, încolo toate celelalte chestii, mai ales cele pe care bărbații le consideră ca un fel de viciu, au rămas intacte, ba încă au devenit și mai costisitoare
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
se duce la centrele de colectare de unde iau drumul exportului. Primele victime au fost fostele combinate ale industriei socialiste, decretate drept „nerentabile" de guvernele acelea criminale, alde Ciorbea și cei care au urmat. La Anina, Călan, Chișcani, Călărași, Petrila, Făgăraș, Nădrag, Iași, dezmembrarea fostelor combinate socialiste, devenise la un moment dat, un sport național pentru marii hoți din posturi cheie, care le vindeau la grămadă mai pe nimic. Ce mai rămânea, devenise o ocupație zilnică pentru cei care nu puteau face
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
primitivă, ce mai! Iar femeile rămâneau singure, să deretice prin peșteră, d-aia știau și știu și azi unde-s cuiele, crema de pantofi, neagră sau maro, sau chiar ornamentele de Crăciun de anul trecut, pe care tu, purtătorul de nădragi, nu le-ai găsi nici cu detectorul de ornamente. Și dreptate am avut s-o chem pe nevastă-mea, fiindcă ea mi-a indicat imediat, că discul îl băgasem deja în CDrom și mai trebuia doar să dau Enter. Ce
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
interesant ca și hotărârile luate. Știu că guvernarea cea rea nu alocă suficiente fonduri către instituțiile controlate de către Opoziție, dar oare n-a fost așa tot timpul de când suntem așa de democrați, de ne-a ieșit democrația prin găurile de la nădragi? Pliscu’ să nu-l aud, că nu spuneți ceva nou ? Oare din sărăcie și lipsa cronică de fonduri au băieții gen Oprișan, Cășuneanu, Dragnea, bunăstarea actuală ? Cred că doar în urmă cu vreo săptămână, dacă tot veni vorba de Oprișan
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
-și duc zilele, iar alții... Acu' sîntem mai egali? Taci?! Adică de asta ați făcut voi revoluția aia?! Ca să vă săturați de țigări străine, de spray și de blugi? Ptiu, să dai peste cap o țară pentru o pereche de nădragi! Octav: (cu o descurajare ce a depășit chiar și disperarea) O, Doamne, unde ești, Ovidiu! Să auzi și să vezi și să mai mori o dată! Și încă o dată! (Octav intră în starea în care ascultă spațiul...) "... Îmi tot spui să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
întors." ("Busuioc Verde"226); "Un orfan, nemaiputând suferi mustrările nedrepte ale epitropilor săi, se duse în lume și ajunse într-o poiană la un foc foarte mare, în jurul căruia era un om mare cât un uriaș. Se băgă în cracul nădragului său și mase noaptea acolo. Omul îl însărcină să-i pască oile, dar nu în pădurea Scorpiei, în muntele Porcului Mistreț și în codrul dinspre miazănoapte să nu calce, că viața li se va răpune." ("Iutele-Pământului"227). În unele basme
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de consum care punea la dispoziția cetățeanului alimente și haine. Mijlocul de culturalizare În regimul comunist sînt reprezentate de ziare și cărți. Apare radioul și televizorul. Locuitorii satului se ocupau cu mineritul și agricultura. Vechea Îmbrăcăminte consta la bărbați, din nădragi de dimie albă, simpli sau Împodobiți cu gîtane cu 3, 5, 7, 9 fire, după posibilități. În picioare aveau opinci din piele de porc sau de vită, mai rar argăsite, pe care uneori le pingeleau ca să țină mai mult. Ciorapii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
zahăr (2 tl.), scorțișoară (6 tl.), și alte „confeturi“ (3 tl.), pe horlincă (2 tl.) și lumânări (1,5 tl.), dar și pe hainele ce trebuie să le dăruiască mirelui și nașului. Astfel a cumpărat pentru mire o pereche de nădragi (6 tl.), mătase, fără a ni se spune la ce folosește, iar pentru nun a plătit două marămi (20 tl.). În lista cu cheltuielile făcute la nuntă se află alte veșminte comandate cu acest prilej, pentru propria folosință și pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
viață ne-au spus că recruții sosiți în grabă la începutul anului 1917 pe meleagurile noastre cu trenul sau pe jos, aveau „echipamentul” cu care plecaseră în grabă de acasă adică: sumane, căciuli de miel (mai noi sau mai ponosite), nădragi din postav sau ițari, precum și nelipsitele opinci din piele de porc. Cei culeși de prin orașe, aveau bocanci, ghete sau pantofi. Năprasnica iarnă a anului 1917, cu geruri de până la -250 și viscole interminabile și tăioase, a completat în mod
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ai prin preajmă nici un înțelept. Nu poți scăpa de frică adâncind-o. Unii au impresia că nu pot deveni buni specialiști într-un domeniu, dacă nu se eliberează de cultură. Prostul nu vrea să te convingă, ci să-ți vadă nădragii fluturând în fața lui. Dintr-un prost se poate face oricând un măgar. Și mai rămâne și rest. Toți suntem responsabili de prosperitatea prostiei. Prostul nu luptă pentru egalizarea șanselor. Ci pentru desființarea lor. Nu proștii au făcut ca inteligența să
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
păr ceva mai bogat, galben albicios, cel care se uita la Auta. Ar fi putut să fie și fată, însă hainele la fel ca ale celorlalți, destul de largi, alcătuite dintr-un fel de cămașă de mătase liliachie prelungită în niște nădragi strâmți, ascundeau bine trupul. Și pe urmă chiar ceilalți, cărora părul din creștet le lipsea, n-aveau bărbi, nici mustăți și nici nu păreau să le radă. Aveau fețe de flăcăiandri fragezi sau de fecioare. După câtva timp, ceilalți trei
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de curvă la sfârșitul unei ture la saună. Trag ușurel o bășină și mă deplasez rapid În partea opusă a camerei. Tehnica-i să lași bășina să se simtă un pic Înainte s-o ștergi, calfel o cari cu tinen’nădragi pânla următoarea oprire. Ca la fotbal, tresăți calculezi sprinturile. Prietenul și vecinul meu, Tom Stronach, un fotbalist profesionist șun expert n ale bucilor, știe totul despre asta. Hmm. Tom Stronach. Nu-i un nume fermecător. Nu-i deloc un nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
câștige niște lovele de la noul ei tătic cu bani. Se iau de braț și Își zâmbesc unul altuia mulțumiți de ei. Puțoii. Mă duc acasă În Volvo, oprindu-mă la Crawford’s pentru niște mâncare la pachet. Voiam să am nădragii ăia noi când vine Bunty. Acum trebuie să pun porcăria În vârful mormanului de rufe murdare și să scotocesc după unii murdari, dar nu chiar atât de murdari, din maldărul puturos. Casa asta-i o cloacă. Pute mai rău aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de la care a împrumutat mai ales cuvinte care denumeau realități necunoscute de latini. Dintre cuvintele pe care latina le-a luat de la celți, de exemplu, unele s-au răspândit în toată Romania (ansamblul teritoriilor unde se vorbesc limbile romanice) (braca „nădragi“, caballus „cal“, carrus „car“), altele în toată Romania occidentală (betulla „mesteacăn“, cerevisia „bere“), iar câteva numai în Galia (cf. fr. charrue „plug“, boue „noroi“). Împrumuturi directe Cele mai multe împrumuturi sunt rezultatul contactului dintre vorbitorii unei limbi cu limbile din statele învecinate
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
deschis, mai ales dacă ne gândim că este supus capriciilor modei. În îmbrăcămintea bărbaților, de exemplu, s-a ajuns de la toga romană la cămașa din zilele noastre și la pantaloni, pe care îi poartă, de altfel, și femeile. pantalon(i), nădrag(i) Vestimentația masculină de la brâu în jos poartă diverse nume în română. Termenului pantalon(i), cel mai cunoscut, îi corespunde, în registrul stilistic popular, cuvântul nădrag(i). Alte denumiri, mai puțin cunoscute, unele învechite, ieșite din uz, sunt cioareci, șalvari
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
noastre și la pantaloni, pe care îi poartă, de altfel, și femeile. pantalon(i), nădrag(i) Vestimentația masculină de la brâu în jos poartă diverse nume în română. Termenului pantalon(i), cel mai cunoscut, îi corespunde, în registrul stilistic popular, cuvântul nădrag(i). Alte denumiri, mai puțin cunoscute, unele învechite, ieșite din uz, sunt cioareci, șalvari, ceacșiri, poturi, meșini (sunt, mai ales, termeni de origine turcă, pătrunși odată cu alții, numeroși, ce denumeau diverse obiecte de îmbrăcăminte orientală). La acestea, se pot adăuga
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de îmbrăcăminte orientală). La acestea, se pot adăuga alți doi termeni: ițari, format pe teren românesc de la iță (< lat. litea) la care s-a adăugat sufixul -ar, precum și gaci „pantaloni lungi din pânză albă, folosiți de țăranii transilvăneni“ < magh. gatya. Nădrag(i) este cel mai vechi termen înregistrat (la 1589); cuvântul a fost împrumutat din sl. nadragy (unele dicționare indică și o sursă maghiară). Pantalon(i), înregistrat prima dată la 1825 (în bine-cunoscuta Însemnare a călătoriei mele de D. Golescu), are
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
este cel al substratului celtic. Celții din nordul Italiei au fost înfrânți de romani în î. H.; numeroase cuvinte împrumutate din limba lor s-au răspândit apoi, prin intermediul latinei, pe întregul teritoriu al Romaniei; este vorba despre termeni ca braca „nădragi“ (> rom. dial. [Buco vina] brace), caballus „cal“, camisia „cămașă“. Alți termeni s-au răspândit în cea mai mare partea a Romaniei occidentale, în urma romanizării provinciilor respective: betulla „mes teacăn“ > fr. boileau, cerevisia > sp. cerveza „bere“. Al treilea strat de cuvinte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
goale, îmbrăcat în haine nepotrivite un gheroc mare, a cărui talie îi vine până la glezne, în cap un cilindru turtit face caraghiozlâcuri. Este un mititel măscărici foarte dăstrăbălat jigărit, sfrejit și galben; pulpele-i uscate care se văd prin sfâșiitura nădragilor sunt pline de jupuituri. Așa de prăpădit, este totuși foarte îndrăzneț. Fumează o țigară lungă, se strâmbă-ntr-un chip straniu, păcălește și-njură pe boieri chemându-i dupe porecla știută. Începe să cânte un cântec rușinos jucând ciamparalele, făcând
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]