823 matches
-
organizarea ei. Caracterul național este însăși fapta erigerii statuei. Nu e nevoie de stampila d-lor Rosetti brătianu pentru a se naționaliza o figură ce se venerează de către tot românul. 312 {EminescuOpXIII 313} În fine, spre a nu-și dezminți năravurile, vameșii și fariseii au turburat spiritul ce reînviază între noi după mai mulți seculi de repaus și l-au privat de contactul entuziast al tutor românilor, adoratori ai săi. [12 iunie 1883] ["MAI LESNE SE TORC... "] Mai lesne se torc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în timp. Găsim aici ideea că nu efortul țăranilor este responsabil de supraviețuirea lor, ci bogăția pământului. Țăranii "La muncă sunt foarte leneși și trândavi; ară puțin, seamănă puțin și totuși culeg mult" (Cantemir, 1967: 201). De asemenea, rândurile despre năravurile moldovenilor sunt revelatoare: "Trufia și semeția sunt muma și sora lor" (Cantemir, 1967: 204). Afirmația ne arată atât unitatea de spirit pe pământurile românești, cât și, probabil, migrația moldovenilor spre alte zone învecinate. Desigur, judecata lui Cantemir este aspră la adresa
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
bun prieten cu George Bariț ș( cu alte personalități din epocă, a trecut fiului său deosebite calități, dragostea pentru adevăr, valoare, ș( mai ales spiritul critic. (n deceniul patru al veacului al XIX-lea, Ioan Maiorescu sublinia "grozava stricăciune a năravurilor (n patria noastră" (Muzeul Național, nr. 9 din Dec. 1838, apud. Lovinescu, 1940, vol I, p.9). Eugen Lovinescu, cit(nd un pasaj dintr-un articol al lui Ioan Maiorescu publicat (ntr-un număr al Foii literare din 1838, se (ntreba
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pat, lampa o stinge Alcibiade și acesta îi spune exact ce gândește („cred că este o nesocotință să nu te bucuri de mine”). Socrate ascultă cu atenție și apoi răspunde în felul lui obișnuit, adică ironic (eirōnikos), după cum îi era năravul („făcându-se că n-a înțeles”, în traducerea lui Petru Creția; „pe un ton ironic”, în traducerea lui Cezar Papacostea). Îi răspunde că vrea o frumusețe adevărată în schimbul uneia părelnice, că vrea să dea aramă și să ia aur. Socrate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Intelect și Adevăr, Om și Cruce, Logos și înțelepciune etc. Așadar, cincisprezece cupluri, fiecare purtând numele de sizigie. Ansamblul acestei familii de Eoni constituie Pleromul. Altfel spus, Cerul, lumea divină, sursa paternă... Irineu din Lyon își bate joc de acest nărav valentinian - ceilalți gnostici continuă pe același principiu... - de creare a unui vocabular ezoteric. Desigur, Contra ereziilor conține mai multe pasaje plicticoase decât amuzante, dar unul merită citat în termenii utilizați de episcopul creștin care scrie: „Există un anumit pro-Principiu regal
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
suportate de făptuitor În planul conștiinței sale.) Cuiul iese, gaura rămâne. (Drept urmare, trebuie să fim foarte atenți la ceea ce dorim să Înfăptuim, la un moment dat, ca să nu fim nevoiți apoi să regretăm: „Cine-ncalecă măgarul să-i sufere și năravul”.) Nu există povară mai grea ca recunoștința. (Desigur, pentru cel rău sau invidios, căruia nu-i cade deloc bine să răspundă cu bine la binele care i s-a făcut.) Cine se Însoară la bătrânețe Își croiește haină nouă din
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ele nu există de fapt se spune că este „un om pe jumătate Învins”, În schimb, despre cel care Îndrăznește, chiar mai mult decât ar trebui, se afirmă că „a câștigat pe jumătate”.) Până nu Încaleci calul, nu-i cunoști năravul. (Firea omului o cunoști nu atât după vorbele, cât după faptele sale: „Câtă vreme nu mănânci un pumn de sare cu un om, nu-l cunoști”; „Până nu te bagi cu omul la plug, nu-i cunoști ce-i poate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Îndemânarea și spiritul În care Îl Întrebuințezi determină valoarea mijlocului.” (J.W. Goethe) Obișnuință, deprindere, adaptare - inadaptaretc "Obișnuință, deprindere, adaptare - inadaptare" N-are ouă, dar stă cloșcă. (Proverbul face referire la acele situații În care deprinderea În cauză a devenit nărav: „S-a jurat pe vin să nu mai bea rachiu”; „Pân’ se-ncalță, soarele se-nalță./ Pân’se gătește, soarele-asfințește”.) Calul bătrân nu se mai Învață În buiestru. (Un lucru, când nu este făcut la vremea lui, devine aproape imposibil
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
refularea plăcerii de moment, rezistența la comoditatea sufletească, În schimbul unei perspective ce pare mai dreaptă, dar care poate fi problematică În reușită - iată natura conflictului de conștiință, care stă la baza gestului etic.” (M. Ralea) Lupu-și schimbă părul, dar năravul, ba. (Ceea ce provine din ereditatea speciei nu poate fi transformat sau Înlocuit pe moment ori ca expresie a unei simple dorințe: „Ce naște din pisică șoareci mănâncă”; „Din ouăle de șarpe nu ies pui de găină”; „Nu faci miel din
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
din pisică șoareci mănâncă”; „Din ouăle de șarpe nu ies pui de găină”; „Nu faci miel din câine tăindu-i coada”. La fel se spune și despre cei la care răul a devenit o necesitate sau un mod de viață: „Năravul din fire n-are lecuire”; „Sângele apă nu se face”; „Boala din fire n-are lecuire” etc.) „Destinul fiecăruia este dat de caracterul său.” (Cornelius Nepos) Unii gustă din lămâie, și altora li se stripezesc dinții. (Sunt și alte proverbe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cavalerească dobândește factura unei narațiuni de basm. O serie de particularități lingvistice, stilistice și de conținut integrează această carte în literatura populară românească. Versiunea conține expresii și mijloace stilistice de natură folclorică: „mă usuc ca floricica câmpului”, „mor cu zile”, „năravul nu și-l schimbă”; Imberie este jelit de mama sa ca într-un bocet popular: „Lumina mea, ochișorii mei, suflețelul meu, răzimarea bătrâneților mele vechi”. Unele elemente trimit la tradiții religioase specifice românilor: îndrăgostiții sunt căsătoriți de un mitropolit; crezându
IMBERIE SI MARGARONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287536_a_288865]
-
Voiculescu, personaje de tot soiul combat, nu fără retorism, ideea de căsnicie, proclamând „uniunea liberă”. În ultima carte, Epigrame (1931), autorul reia și unele catrene din perioada de început, pe care acum ține să le cizeleze. Multe dintre epigrame ridiculizează năravurile politicienilor, folosind cu ingeniozitate jocurile de cuvinte. I.-Q. și-a strâns în volum mai multe conferințe, pe teme sociale și politice mai ales, și s-a îngrijit din când în când de culegerea și prelucrarea unor cântece populare. În
IONESCU-QUINTUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287593_a_288922]
-
la demnitatea unui element semnificativ”, afirmă autorul. Sunt de remarcat aici orizontul lecturii, apelul la artele plastice contemporane, stilul echilibrat și lapidar. Volumul de proză scurtă umoristică Ținuta obligatorie! (1986) rostește cu umor unele adevăruri, neconforme cu atitudinea comună față de năravuri și moravuri frecvente. Stilul are vioiciune, fraza este alertă, verva și umorul sunt de bună calitate. Sfârșit de vară pe râu (1993) e povestea cvasiclasică a unei călătorii care duce la o regăsire de sine, prilejuind împlinirea unor vechi reverii
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
prin câteva studii despre teatru și prin exigență în judecarea pieselor reprezentate, unele criterii estetice și etice de apreciere a operei dramatice. Articolele lui Barbu Catargiu (Teatru național), I. Voinescu II (Cugetări asupra teatrului) și însemnările Despre influența teatrului asupra năravurilor unei nații pornesc de la credința comună în misiunea socială, militantă a teatrului ca „școală de moral”. În numele unor idealuri sociale și naționale se pledează pentru un repertoriu „clasic” (drame, tragedii) și împotriva vodevilurilor și melodramelor. Articolele și cronicile dramatice de
GAZETA TEATRULUI NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287207_a_288536]
-
Gulagul În conștiința românească (1998), Panopticum. Tortura politică În secolul XX (2001), Imaginarul violent al românilor (2003), Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (2004), Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (ediția a II-a, 2005)și Năravuri românești (2007). A publicat Împreună cu studenții patru volume experimentale conținând reportaje sociale; volumele semnate Ruxandra Cesereanu et al. sunt intitulate: Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a Miracolelor (2004), A doua Curte a Miracolelor (2004), Made in Romania. Subculturi urbane
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
încifrate în făpturi de creatorul însuși; autorul cărții nu are trufia de a crede că el ar fi „creat” simbolurile). Ediții: Physiologus (publ. M. Gaster), „Archivio glottologico italiano” (Roma-Torino-Florența), 1886-1888, 276-290; Oarecare cunoștințe de la filosofii vechi pentru firea și obiceiurile năravurilor oarecărora jivini, adunate de preînțeleptul între arhierei Damaschin Studitul (publ. C.N. Mateescu), „Ion Creangă”, 1914, 1-3, 1915, 9-12, 1916, 1-4, „Ion Creangă” (calendar), 1914, 40-45; Fisiologul (publ. Margareta D. Mociorniță), CEL, 1934, 89-92; Fiziologul, în Cătălina Velculescu, Cărți populare și
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
ș.a. A tradus, după Plaut - Oșteanul lăudăros, din Corneille - Cidul și Polyeucte, din Friederich von Halm - Fiul pădurilor, iar împreună cu Grigore Ventura - piesa Sappho de Franz Grillparzer. În comediile sale, Șarpele casei, În timpul alegerilor, În flagrant delict ș.a., L. vizează năravurile politice, manevrele electorale, complicațiile dubioase din viața conjugală. Urmărit de patosul și grandilocvența personajelor, îndeosebi tragice, pe care le întruchipa pe scenă (Nero, Lear, Othello, Karl Moor), el are ambiția de a compune drame și tragedii. Mai puțin preocupat de
LEONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287779_a_289108]
-
dezvăluindu-și oarecare aptitudini narative (ca în notele de voiaj București-Varna), precum și resurse umoristice. Însemnările lui au câteodată un aspect de fiziologie, colectând „tipuri și impresii”, ca în volumul Trotuarul Bucureștiului (1896), unde anomaliile „sistemei” politice, administrative, felurite obiceiuri și năravuri, specimene variate (cămătarul, lingușitorul, ipohondrul ș.a.m.d.) sunt surprinse cu agerime și zugrăvite în trăsături apăsate, care pun mai bine în relief grotescul, uneori evidențiat prin numele personajului. Viața în provincie e o adevărată schiță, creionând automatismele, tabieturile, toropeala
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
mai ușor accesată și, în situațiile spontane, neprovocate, încărcate de empatie, în comunicarea nonverbală, are întâietate în fața celei mai recent dobândite și care e cumva mai superficială. (Nu suntem aici prea departe de spusa populară „lupul își schimbă părul, dar năravul ba”, ceea ce arată încă o dată că în domeniul socioumanului distanța dintre cunoașterea comună și cea științifică este mult mai redusă față de științele „tari” și că avem de-a face mai mult cu un continuum între cele două niveluri.) Să precizăm
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
repezeală, textele sunt superficiale, cu un aer de improvizație, practicând un umor ieftin, bazat pe facile jocuri de cuvinte. Amuzante totuși, înviorate de un duh ghiduș, ele se vor fi urmărit cu plăcere. Comediograful ia în răspăr fie cusururi și năravuri dintotdeauna, fie stridențe și caraghioslâcuri ale epocii, de la limbajul franțuzit la demagogia patriotardă. Extrăgându-și subiecte din letopisețe, L. compune și drame istorice, nehotărâte între melodramă și comedie (Ștefăniță Vodă al V-lea, Vlad Țepeș sau Ospățul de sânge din
LUPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
anihilarea escortei și neutralizarea însoțitoarelor (căci nu-mi închipui că jupânița voiaja singură) - trebuie să înțelegem, către curțile Ceaureștilor de la Buciulești și, treptat, semnele dezacordului („afară de voia ei”) s-au estompat, căsătoria legalizând aventura (declanșată de un mare boier cu năravuri de brigand de drumul mare: „Și pe urmă a primit și ea și s-a cununat cu dânsul, care au agiuns de au fost și doamnă”. Putem admite că unul dintre cei mai bogați boieri ai Moldovei (când îl va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe Doamna Roxanda, fată lui Vasilie-vodă, ce-au fost după Timuș Căzacul, feciorul lui Hmil...”), cu Timuș Hmelnițki. Aflat, poate, printre nuntași, Miron Costin are cuvinte aspre despre această „alianță” (veniți în pețit, cazacii lui Hmelnițki transferaseră în capitala Moldovei năravurile de răsculați, între care și cele antievreiești, declanșând un veritabil „pogrom economic” care l-a impresionat teribil pe arhidiaconul Paul de Alep, însoțitor atunci prin țările Române ale patriarhului Macarie al Antiohiei) și nu se sfiește să le scrie în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să-l spânzure și să-i facă spânzurătorile mult nalte cu un cot decât al altor oameni proști și i-au dat lui Staicu de au citit capul acela și și-au văzut osânda” [Anonimul Brâncovenesc] sau „peste/ fără pravilă”. Năravurile nu se schimbau. Ignoraseră legea - sunt de părere cronicarii călugări: un veac și ceva în urmă, și fiii lui Petru Rareș, Iliaș „Mahmet” - „s-a făcut chinuitor și pierzător de oameni și chinuia pe boieri și multora le-a scos
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de versuri satirice, comunică fragmente din realitatea anului 1990, la fel de tensionată ca în Israelul anilor ce vor veni. Ziaristul trebuie să își găsească un sponsor, lucru cu atât mai dificil, cu cât e nou-venit. Lăcomia, iubirea de arginți și alte năravuri sunt abordate sarcastic, cu o luciditate dezabuzată. Există însă și un S. liric, poet care își dă jos masca cinică și visează. Stiluri și teme, motive de reacție pozitivă ori negativă, izbucniri violent-sarcastice conturează la un loc imaginea unui scriitor
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
Annunzio, J.-J. Rousseau, Amiel, Taine, Voltaire, Mistral ș.a.). O promisiune de orginalitate este și manuscrisul intitulat Jurnalul sorei Olimpia, datat 1931 și rămas necunoscut până în 1967, pagini de un umor savuros, ce întredeschid o ușă spre traiul copleșit de năravuri laice al unor tinere măicuțe și al stareței lor. A mai folosit pseudonimele N. Dumitriu, Ion Pravăț, George din Muscel, Van Ryd, Ion Retevei, Tugomir, Alma Deodor, I. Pretor, Eriantus. Descoperite întâmplător, însemnările Din carnetul unui medic de plasă aparțin
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]